Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ministerul Finanțelor spune că taxa fixă de 25 de lei pentru colete nu este vamală, ci o obligație fiscală internă, aplicată de la 1 ianuarie 2026 pentru trimiterile din afara UE către persoane fizice, potrivit Digi24. Măsura vizează coletele cu valoare sub 150 de euro și este introdusă prin Legea nr. 239/2025, în contextul creșterii importurilor extracomunitare din comerțul electronic.
Taxa se aplică indirect, prin curieri, vânzători și platforme de comerț online, și are legătură cu bunurile pentru care TVA este datorată în România. Ministerul subliniază că, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar, pentru coletele sub 150 de euro trimise din afara UE către persoane fizice din România, TVA rămâne datorată în România.
„Nu e taxă vamală, ci o obligație fiscală internă”
În ceea ce privește cine plătește efectiv, obligația revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, nu destinatarului final. Coletele sunt identificate și raportate de operatorii poștali și de firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor.
Ministerul argumentează și de ce nu poate fi vorba de o taxă vamală introdusă unilateral: potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, statele membre nu pot introduce taxe vamale pe cont propriu. În această logică, taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import.
Autoritățile susțin că măsura urmărește, în esență, un tratament fiscal mai echitabil între comercianții din UE și cei din afara Uniunii, inclusiv prin reducerea subevaluării mărfurilor și a evitării obligațiilor fiscale, precum și prin crearea unui cadru concurențial „corect și predictibil”. Concret, din informațiile prezentate în articol, taxa este legată de următoarele elemente-cheie:
Pe fondul discuțiilor publice despre posibila redirecționare a coletelor prin alte state membre (cu efecte de pierderi fiscale pentru România), Ministerul respinge concluziile și afirmă că rutele logistice se pot schimba din multiple motive, nu din cauza unei singure măsuri fiscale. După anunțarea prevederii, numărul coletelor extracomunitare intrate în România ar fi crescut constant în a doua parte a lui 2025, iar în ianuarie 2026 au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, la un nivel similar cu cel din august 2025, potrivit datelor citate.
În privința încasărilor bugetare, Ministerul precizează că primul termen de declarare și plată este în februarie 2026, pentru luna ianuarie, iar în acest moment nu există date fiscale consolidate, astfel că orice concluzie privind eventuale neîncasări este considerată speculativă. Separat, la nivelul UE, de la 1 iulie 2026 ar urma să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 de euro importate din afara Uniunii, decizie agreată de Consiliul Uniunii Europene.
Recomandate
Coaliția a agreat impozite mai mici pentru clădirile vechi și reduceri pentru persoanele cu handicap , într-un pachet de măsuri fiscale și administrative prezentat ca parte a modernizării statului și a relansării economiei. Potrivit Adevărul , acordul prevede reduceri de 25% la impozitul pe clădirile mai vechi de 100 de ani și de 15% pentru cele cu o vechime între 50 și 100 de ani. Măsurile au fost comunicate de PNL și vizează introducerea unor impozite diferențiate în funcție de vechimea clădirilor, dar și facilități pentru contribuabilii cu handicap, cu plafoane valorice pentru clădiri și autoturisme. Conform informațiilor citate în articol, persoanele cu handicap grav ar urma să primească o reducere de 50%, iar cele cu handicap accentuat o reducere de 25%. În paralel, coaliția a convenit adoptarea în Guvern a unui pachet amplu de reformă a administrației centrale și locale, cu obiectivul de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. În comunicat este menționat că scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului. Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei trebuie să definitiveze detaliile tehnice pentru ca pachetul de relansare economică să poată fi adoptat simultan cu cel de reformă administrativă. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost mandatat să pregătească textul de lege astfel încât să poată fi făcute regularizări pentru contribuabilii care au achitat deja impozitele aferente, după intrarea în vigoare a noilor reguli. [...]
România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]
ANAF a reamintit firmelor termenele pentru notificările privind TVA la încasare , potrivit StartupCafe.ro , într-o informare publicată pe 18 martie 2026. Mesajul vizează atât intrarea în sistem, cât și ieșirea din acesta, cu accent pe depunerea la timp a declarațiilor aferente. Ce urmărește informarea ANAF și de ce contează pentru contribuabili Sistemul „ TVA la încasare ” este un regim în care exigibilitatea TVA (momentul în care TVA devine datorată către buget) este legată de încasarea facturii, nu de emiterea ei, în anumite condiții prevăzute de legislație. Pentru unele firme, acest mecanism poate influența fluxul de numerar, dar implică și obligații administrative specifice. Informarea ANAF este relevantă deoarece aplicarea sau încetarea aplicării regimului nu se face „automat” doar prin decizia internă a firmei, ci presupune notificări și declarații depuse în termenele stabilite. Nerespectarea lor poate duce la neconcordanțe în evidențele fiscale și, în practică, la riscuri la controale sau la corecții ulterioare. Ce declarații sunt vizate și ce trebuie să verifice firmele Din informarea citată reiese că ANAF atrage atenția asupra depunerii „mai multor declarații” legate de aplicarea sau încetarea aplicării sistemului TVA la încasare, în funcție de situația fiecărui contribuabil (firmă sau PFA). În lipsa unor detalii suplimentare în textul furnizat despre numerele exacte ale formularelor și datele-limită, contribuabilii ar trebui să verifice, în mod practic, următoarele elemente înainte de depunere (în funcție de cazul lor): dacă intră în sistemul TVA la încasare sau dacă trebuie să iasă din sistem, potrivit criteriilor aplicabile; ce formulare/declarații sunt cerute pentru notificarea aplicării ori a încetării aplicării regimului și care este termenul de depunere indicat de ANAF pentru acestea; dacă modificarea regimului afectează modul de raportare în deconturile de TVA și evidențele interne (facturi emise/încasate). „Informare ANAF pentru firme: Aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Termen pentru depunerea mai multor declarații”, arată titlul informării publicate de StartupCafe.ro. Ce urmează pentru contribuabili Pentru firmele și PFA-urile care sunt în zona de aplicare a regimului, pasul imediat este verificarea încadrării și a obligațiilor declarative aferente, astfel încât schimbarea (intrare/ieșire) să fie reflectată corect în raportările fiscale. În paralel, contribuabilii trebuie să urmărească eventuale precizări suplimentare ale ANAF (instrucțiuni de completare, clarificări privind termenele sau situațiile particulare), mai ales dacă au avut schimbări recente în statutul de plătitor de TVA sau în modul de încasare/plată care poate influența aplicarea regimului. [...]
ANAF a demarat controale la nivel național pe piața carburanților potrivit Mediafax , în contextul scumpirilor pe fondul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Instituția a anunțat joi, 19 martie 2026, că verificările vizează prevenirea și combaterea unor posibile practici de neconformare fiscală, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili. În mod specific, inspectorii analizează situațiile în care costurile de achiziție sau de producție ar putea fi majorate artificial. „Acțiunile vizează întreg lanțul de distribuție, de la importatori și depozitari până la comercianții finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acționează pentru a-și crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziție/producție”, se arată în comunicatul de presă emis de instituție. ANAF precizează că, în cadrul controalelor, inspectorii vor urmări cazurile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată unor practici care pot afecta funcționarea corectă a pieței. Dacă vor fi identificate nereguli care afectează concurența loială sau interesele consumatorilor, instituția spune că va sesiza autoritățile competente. În același comunicat, ANAF afirmă că obiectivul acțiunilor este creșterea conformării fiscale și menținerea unui mediu concurențial corect, ca premisă pentru stabilizarea pieței carburanților în această perioadă, și că monitorizarea va continua, urmând să fie aplicate măsuri împotriva celor care încalcă legislația. [...]
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
ANAF pregătește o schimbare semnificativă a modului în care efectuează controalele fiscale, organizând inspecțiile pe domenii de activitate și anunțându-le în prealabil , potrivit Digi24 . În anumite cazuri, inspectorii vor verifica simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia, conform declarațiilor președintelui ANAF, Adrian Nica , la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 . Reforma face parte dintr-un plan mai amplu al administrației fiscale, care implică trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și datele colectate prin sistemele digitale ale ANAF. Aceste măsuri vizează creșterea conformării voluntare și direcționarea controalelor către firmele cu risc fiscal ridicat. Controale organizate pe domenii de activitate ANAF va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate, anunțând public criteriile de selecție a contribuabililor înainte de declanșarea verificărilor. Scopul este de a identifica și controla firmele care prezintă un risc fiscal ridicat. „Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica. Noua abordare permite desfășurarea unor controale simultane la companie și la persoana fizică asociată acesteia, vizând situațiile în care veniturile sau activele sunt transferate între firmă și persoana fizică pentru a evita plata taxelor. Domeniile cu verificări intensificate ANAF va intensifica controalele în sectoare economice considerate cu risc fiscal ridicat, precum: HoReCa Transportul alternativ Serviciile de pază Casele de amanet În sectorul HoReCa, autoritățile au observat o creștere de 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente, ca urmare a controalelor derulate în 2025. De asemenea, fiscul va acorda o atenție specială firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv, mecanisme uneori folosite pentru a evita plata taxelor. Controale bazate pe date și digitalizare Strategia ANAF este strâns legată de procesul de digitalizare al administrației fiscale. Datele colectate prin sisteme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați. Aceste schimbări sunt parte a Planului Strategic ANAF 2025-2028, care prevede un model de control fiscal bazat pe analiză de risc și utilizarea sistematică a datelor colectate de instituție. [...]
