Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ministerul Finanțelor spune că taxa fixă de 25 de lei pentru colete nu este vamală, ci o obligație fiscală internă, aplicată de la 1 ianuarie 2026 pentru trimiterile din afara UE către persoane fizice, potrivit Digi24. Măsura vizează coletele cu valoare sub 150 de euro și este introdusă prin Legea nr. 239/2025, în contextul creșterii importurilor extracomunitare din comerțul electronic.
Taxa se aplică indirect, prin curieri, vânzători și platforme de comerț online, și are legătură cu bunurile pentru care TVA este datorată în România. Ministerul subliniază că, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar, pentru coletele sub 150 de euro trimise din afara UE către persoane fizice din România, TVA rămâne datorată în România.
„Nu e taxă vamală, ci o obligație fiscală internă”
În ceea ce privește cine plătește efectiv, obligația revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, nu destinatarului final. Coletele sunt identificate și raportate de operatorii poștali și de firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor.
Ministerul argumentează și de ce nu poate fi vorba de o taxă vamală introdusă unilateral: potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, statele membre nu pot introduce taxe vamale pe cont propriu. În această logică, taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import.
Autoritățile susțin că măsura urmărește, în esență, un tratament fiscal mai echitabil între comercianții din UE și cei din afara Uniunii, inclusiv prin reducerea subevaluării mărfurilor și a evitării obligațiilor fiscale, precum și prin crearea unui cadru concurențial „corect și predictibil”. Concret, din informațiile prezentate în articol, taxa este legată de următoarele elemente-cheie:
Pe fondul discuțiilor publice despre posibila redirecționare a coletelor prin alte state membre (cu efecte de pierderi fiscale pentru România), Ministerul respinge concluziile și afirmă că rutele logistice se pot schimba din multiple motive, nu din cauza unei singure măsuri fiscale. După anunțarea prevederii, numărul coletelor extracomunitare intrate în România ar fi crescut constant în a doua parte a lui 2025, iar în ianuarie 2026 au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, la un nivel similar cu cel din august 2025, potrivit datelor citate.
În privința încasărilor bugetare, Ministerul precizează că primul termen de declarare și plată este în februarie 2026, pentru luna ianuarie, iar în acest moment nu există date fiscale consolidate, astfel că orice concluzie privind eventuale neîncasări este considerată speculativă. Separat, la nivelul UE, de la 1 iulie 2026 ar urma să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 de euro importate din afara Uniunii, decizie agreată de Consiliul Uniunii Europene.
Recomandate
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
Bonificația de 3% la impozitul pe 2025 se acordă automat, dar doar firmelor fără restanțe , potrivit Digi24 , care relatează că Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională proiectul de ordin cu procedura de aplicare. Măsura, prevăzută în OUG 8/2026, vizează companiile care își plătesc la timp obligațiile și nu au datorii restante la stat. Bonificația se aplică atât plătitorilor de impozit pe profit (indiferent de sistemul de declarare și plată), cât și microîntreprinderilor, pentru obligațiile aferente anului fiscal 2025 sau unui an fiscal modificat care începe în 2025. Condițiile de eligibilitate: toate trebuie îndeplinite simultan Pentru a beneficia de reducerea de 3%, firmele trebuie, cumulativ, să respecte mai multe cerințe, conform proiectului de ordin: să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal; condiția este considerată îndeplinită și dacă, pentru anumite perioade, obligațiile au fost stabilite din oficiu de ANAF prin decizie; să fi achitat integral și la termen impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025; la momentul depunerii declarațiilor fiscale, să nu înregistreze alte obligații fiscale restante sau creanțe bugetare aflate în executare. Cum se acordă: ANAF face verificarea „din oficiu”, fără cerere Procedura prevede că ANAF acordă bonificația din oficiu, fără solicitări separate din partea companiilor. Compartimentele de evidență analitică pe plătitori identifică automat contribuabilii eligibili și întocmesc liste distincte pe categorii. Momentul verificărilor diferă în funcție de regimul fiscal: pentru impozitul pe profit: după termenul legal de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual aferent anului 2025; pentru microîntreprinderi: după depunerea declarației aferente trimestrului IV din 2025. Listele generate din aplicația informatică a ANAF includ, între altele, denumirea firmei, codul fiscal, obligațiile declarate, sumele achitate și cuantumul bonificației calculate. Ce verifică ANAF, în plus, în funcție de categorie Pentru plătitorii de impozit pe profit, ANAF verifică și dacă există obligații privind impozitul minim pe cifra de afaceri și dacă acestea au fost stinse integral la termen. La microîntreprinderi, verificările vizează atât impozitul specific regimului micro, cât și eventuale obligații de impozit pe profit, în cazul firmelor care își schimbă regimul fiscal în cursul anului 2025. După verificări, organul fiscal emite „Decizia de acordare a bonificației de 3%”, care este comunicată contribuabilului și arhivată la dosarul fiscal. Notă: textul sursă furnizat este trunchiat la secțiunea privind calculul bonificației; detaliile complete de calcul nu apar în fragmentul disponibil. [...]
Coaliția lui Friedrich Merz negociază reduceri de impozit pe venit de până la 20 mld. euro, dar finanțarea rămâne disputată , potrivit Ziarul Financiar . Miza este o reformă fiscală care să susțină competitivitatea companiilor și să dea un impuls creșterii economice în Germania, într-un moment în care guvernul încearcă să recâștige încrederea publicului. Planul discutat vizează o tăiere de taxe pentru persoanele care câștigă până la 100.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă sub 8.300 euro pe lună (aprox. 43.600 lei, la un curs de 5,239 lei/euro indicat în material). Liderii blocului condus de creștin-democrații lui Merz și cei ai social-democraților ar urma să se întâlnească duminică pentru a reduce diferențele de poziție, pe fondul negocierilor din coaliție. De ce contează: stimul fiscal cu impact bugetar mare Reducerea impozitului pe venit ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro (aprox. 104,8 mld. lei), însă partidele din coaliție sunt împărțite în privința modului în care vor fi finanțate aceste reduceri. Tocmai această întrebare – de unde vin banii – este esențială pentru credibilitatea pachetului și pentru calendarul de implementare. În paralel, coaliția pregătește o reuniune pe 1 iulie, unde ar urma să finalizeze un plan mai larg de reformă a pensiilor, sănătății și taxelor, cu obiectivul declarat de a revigora creșterea în cea mai mare economie a Europei. Context: reforme legate între ele și presiune de calendar Discuțiile fiscale vin după un „progres rar” înregistrat în această săptămână, când partidele din coaliție au susținut în mare parte o propunere de consolidare a sistemului public de pensii, care a adus cereri din toate taberele și a dus la un nivel de consens neașteptat, notează publicația. Merz a legat explicit reforma de obiectivul competitivității economice, într-un discurs la un eveniment cu reprezentanți ai mediului de afaceri: „Noi, în coaliţie, trebuie acum să luăm o serie de decizii — iar social-democraţii înţeleg acest lucru la fel de bine ca noi — care servesc exact acestui obiectiv: refacerea competitivităţii companiilor. Ele aşteaptă ca noi să luăm deciziile necesare pentru a repune această ţară pe picioare.” Reforma impozitului pe venit este descrisă drept cea mai dificilă piesă a programului, iar discuțiile ar urma să dureze câteva zile înaintea termenului autoimpus de prezentare a agendei de reforme înainte de vacanța de vară a Bundestagului, care începe pe 10 iulie. În material se menționează și că guvernul Merz este la putere de 13 luni și se confruntă cu un public care „și-a pierdut încrederea”, ceea ce crește presiunea pentru rezultate rapide. [...]
Președintele Nicușor Dan a retrimis la Parlament legea care acordă facilități fiscale pentru „participarea la profit”, invocând un impact bugetar negativ neacoperit și riscul de incoerențe între Codul fiscal și legislația muncii , potrivit Economedia . Proiectul inițiat de AUR, adoptat în luna mai, ar permite companiilor să acorde angajaților sume de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, sub forma participării la profit. În varianta votată, aceste sume ar fi integral deductibile pentru firme și ar fi exceptate de la contribuțiile sociale obligatorii ( CAS și CASS ) pentru salariați, urmând să fie taxate doar cu impozitul pe venit de 10%. O modificare introdusă în Parlament exclude companiile de stat de la aplicarea facilităților. Miza fiscală: venituri mai mici la buget, fără măsuri de compensare În cererea de reexaminare, Președinția susține că legea ar genera un impact bugetar negativ „semnificativ”, fără să fie însoțit de măsuri compensatorii, într-un context în care România se află sub presiunea unui deficit ridicat și a unor măsuri recente de consolidare fiscală (inclusiv creșteri de taxe, înghețări de salarii în sectorul public și limitări ale cheltuielilor). Argumentația indică o dublă reducere a veniturilor publice: diminuarea bazei impozabile a profitului companiilor, prin deductibilitatea extinsă a sumelor acordate; scoaterea acestor sume din baza de calcul a CAS și CASS, prin exceptarea de la contribuțiile sociale. „Reîncadrare” cu risc de interpretări divergente în practică Un punct central este schimbarea regimului juridic al sumelor acordate. În prezent, acestea sunt tratate ca venituri asimilate salariilor, supuse contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Noua lege le redefinește ca „venituri din alte surse”, ceea ce le-ar scoate din baza CAS și CASS și le-ar plasa într-un regim fiscal mai favorabil. Președinția avertizează însă că reclasificarea nu este corelată cu legislația muncii și cu alte ramuri de drept, ceea ce ar putea duce la situații în care același venit să fie tratat diferit, în funcție de cadrul legal aplicat. În sesizare este menționat că această dualitate ar putea afecta inclusiv executarea silită, poprirea și ierarhia creanțelor în insolvență, în funcție de calificarea dată de instanțe. Lipsa fișei financiare și presiunea pe bugetele de pensii și sănătate Președinția mai invocă absența unei fișe financiare care să evalueze impactul bugetar pe termen mediu, susținând că adoptarea fără fundamentare financiară contravine obligațiilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară și principiilor constituționale legate de stabilirea sursei de finanțare. În lipsa evaluării, nu ar exista o analiză a efectului cumulat asupra bugetului general consolidat, inclusiv asupra bugetelor de pensii și sănătate. Separat, este semnalat efectul direct asupra contribuțiilor sociale: prin reducerea bazei CAS și CASS, scad veniturile la bugetele de asigurări sociale și, în același timp, contribuția viitoare la drepturile de pensie ale beneficiarilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra bugetului de stat dacă apar deficite în sistemul public de pensii. Tratament fiscal diferențiat: bonus sau „participare la profit” În cererea de reexaminare este criticat și potențialul tratament inegal: doi salariați aflați în situații similare pot avea sarcini fiscale diferite în funcție de cum este structurat venitul (bonus obișnuit, taxat cu contribuții sociale, versus participare la profit, exceptată de la acestea). Președinția indică lipsa unei justificări obiective și explicite în textul legii pentru această diferențiere. Guvernul, potrivit aceleiași surse, nu a susținut adoptarea inițiativei și a menționat într-un punct de vedere că aplicarea prevederilor ar avea impact negativ asupra veniturilor bugetare. Legea se întoarce acum în Parlament, unde legislativul poate să o modifice, să o mențină în forma inițială sau să integreze observațiile transmise de Președinție. [...]
AUR vrea să ridice de cinci ori plafonul de încadrare la microîntreprinderi , printr-un proiect de lege depus în Parlament care modifică Codul fiscal , potrivit news . Inițiativa ar majora pragul de venituri de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), ceea ce ar permite mai multor firme mici să rămână în regimul fiscal al microîntreprinderilor, în loc să treacă la un regim „mai împovărător și mai complex”, conform expunerii de motive. Ce schimbare fiscală propune AUR Proiectul, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat , vizează majorarea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul de impozitare al microîntreprinderilor: de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei). AUR susține că măsura ar urmări „restabilirea predictibilității fiscale”, reducerea presiunii administrative asupra întreprinderilor mici și sprijinirea mediului de afaceri într-o perioadă cu dificultăți economice. Contextul invocat: reducerea succesivă a plafonului În expunerea de motive, formațiunea arată că plafonul a fost redus în timp de la 1.000.000 de euro la 100.000 de euro, iar această scădere ar fi afectat „grav mii de firme românești”, obligate să treacă la un regim fiscal mai complex. Deputatul Lucian Mușat a descris actualul prag drept insuficient pentru nevoile antreprenorilor: „Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori.” De ce contează pentru firme și ce urmează Miza practică a proiectului este extinderea numărului de companii care pot rămâne în regimul de microîntreprindere, pe care AUR îl prezintă ca fiind mai predictibil și cu sarcini administrative mai reduse. Mușat afirmă că, dacă va fi votată, măsura „ar putea salva de la faliment” „câteva zeci de mii de firme”. În acest moment, inițiativa este la nivel de proiect depus în Parlament; adoptarea depinde de parcursul legislativ și de votul parlamentar. [...]
