Știri
Știri din categoria Fiscalitate
În 2026, veniturile din drepturi de autor rămân impozitate cu 10% și pot implica CASS/CAS, iar emiterea facturii devine un punct-cheie de conformare, potrivit Digi24. Materialul trece în revistă atât logica fiscală din spatele facturării (în special în relație cu TVA), cât și principalele repere pentru contribuțiile sociale și declarare în 2026.
În esență, drepturile de autor acoperă protecția legală a creațiilor intelectuale (texte, muzică, fotografii, programe software etc.), iar veniturile obținute din exploatarea lor sunt venituri impozabile. Conform sursei, aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit de 10% și pot beneficia de deducerea forfetară de 40%, iar respectarea obligațiilor de facturare și raportare este relevantă atât pentru conformarea fiscală, cât și pentru optimizarea venitului net.
Un punct de interes pentru 2026 este legătura dintre drepturile de autor și regulile de TVA: cesiunea drepturilor de autor este tratată ca prestare de servicii atunci când persoana fizică acționează independent (nu într-o relație de tip angajator–angajat). Din perspectiva TVA, legislația consideră „persoană impozabilă” orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent, iar această abordare este aliniată la Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, menționează Digi24.
De aici decurge și obligația de a emite factură: nu ca „taxă în plus”, ci ca regulă de bază pentru evidența operațiunilor economice și pentru monitorizarea plafonului de scutire de TVA. Sursa subliniază explicit că factura nu înseamnă automat TVA de plată, inclusiv atunci când persoana se află sub plafonul de scutire de TVA (395.000 lei/an), însă documentul rămâne necesar pentru a putea urmări depășirea plafonului și momentul apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA.
Principalele repere fiscale și administrative evidențiate în articolul Digi24 pentru veniturile din drepturi de autor în 2026 includ:
În zona contribuțiilor, Digi24 reamintește mecanismul general pentru CASS la persoanele fizice cu venituri din activități independente (baza anuală de calcul raportată la venitul net/brut sau norma de venit, cu plafonare), oferind și un exemplu de calcul pentru plafonul de 6 salarii minime în 2025. Pentru 2026, elementul nou reținut în textul disponibil este majorarea plafonului la 72 de salarii minime brute, ceea ce poate influența nivelul maxim al bazei de calcul pentru CASS, în funcție de veniturile realizate.
Recomandate
Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală , după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă. Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu. Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective. Printre neregulile descoperite se numără: lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor; diferențe mari între cantitățile de deșeuri declarate și cele procesate efectiv; inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activității; utilizarea nelegală a mecanismului de taxare inversă. ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. [...]
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei , potrivit Mediafax . Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026. Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii. Ce a constatat ANAF la control Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur. Context: confiscări mai mari în 2026 ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat: peste 70 kg de aur; 6 milioane de lei, reprezentând venituri ilicite. Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
ANAF Antifraudă a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova după ce a identificat aproape 12 kg de aur topite în lingouri și vândute fără autorizație, într-o acțiune care indică o intensificare a controalelor pe lanțul de trasabilitate (proveniență–evidență–vânzare) în comerțul cu metale prețioase, potrivit Wall-Street . Controalele au fost derulate în perioada 12.03.2026–28.04.2026, în județul Prahova, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), cu participarea a 14 inspectori. Verificările au vizat respectarea legislației specifice privind evidența, proveniența și comercializarea bunurilor din metale prețioase. Ce au constatat inspectorii și ce s-a confiscat În urma analizelor de risc fiscal, inspectorii au identificat opt societăți care ar fi topit în lingouri aproape 12 kilograme de aur, ulterior comercializate fără autorizație legală. Printre abaterile reținute se numără: lipsa documentelor de proveniență pentru mărfurile deținute; prelucrarea metalelor prețioase sub formă de lingouri; comercializarea fără autorizație. Pe lângă confiscarea sumei de 4.511.837 lei (contravaloarea aurului comercializat sub formă de lingouri), ANAF a mai dispus confiscarea a 28,66 grame de bijuterii din aur și diamante, evaluate la 26.154 lei . Amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei . De ce contează pentru piață și ce urmează Cazul arată că, dincolo de sancțiuni, miza operațională pentru comercianții de metale prețioase rămâne trasabilitatea: documentele de proveniență și autorizarea activității sunt tratate ca elemente centrale în controalele antifraudă. DGAF a transmis că va continua verificările în domeniile comerțului cu metale prețioase și al activităților de amanet, cu obiectivul declarat de a asigura „un mediu fiscal echitabil” și de a proteja drepturile consumatorilor. [...]
Digitalizarea ANAF și e-Poprirea împing tot mai mulți români să caute rapid cum își declară veniturile din platforme online , pe fondul temerii că blocarea conturilor poate veni „instant”, potrivit unei analize citate de Economica . Nevoia de informare despre declararea veniturilor „neconvenționale” a crescut cu 68,5% în primele luni din 2026, conform datelor portalului InfoContact.ro. Analiza indică o schimbare de comportament: conformarea fiscală este alimentată mai degrabă de frica de popriri decât de „spirit civic”, în contextul în care digitalizarea ar fi redus timpul dintre identificarea unei datorii și blocarea efectivă a banilor. Comerțul ocazional online și vânzările auto: unde se termină „ocazionalul” Primul mare motiv de îngrijorare este comerțul online second-hand. InfoContact.ro a înregistrat peste 145.000 de interogări unice legate de vânzări second-hand, pe fondul întrebărilor despre „limita legală” a vânzărilor ocazionale și momentul de la care ar deveni necesară înființarea unui PFA sau SRL. Un subsegment separat este piața auto: peste 89.000 de căutări au vizat tranzacțiile de pe Autovit.ro și OLX Auto. Potrivit analizei, utilizatorii încearcă să înțeleagă de la a câta mașină vândută pot fi considerați „dealeri independenți” și se tem de imputări retroactive de TVA și impozit pe profit. Creatorii de conținut: venituri mici, reguli percepute ca „de corporație” Al doilea val vine din zona creatorilor de conținut. Monetizarea clipurilor și donațiile din transmisiuni live au transformat activități de tip hobby în venituri recurente, inclusiv pentru minori, prin părinți, iar acest lucru a generat peste 210.000 de căutări despre declararea veniturilor din TikTok, YouTube și OnlyFans, potrivit sursei citate. Analiștii InfoContact.ro susțin că mulți vor să își plătească taxele, dar sunt descurajați de birocrație și de limbajul tehnic al formularelor, mai ales când vorbim de venituri relativ mici și neregulate. Crypto și investițiile prin aplicații: confuzie la retragerea banilor O altă zonă cu volum mare de întrebări este cea a investițiilor și criptomonedelor. Peste 175.000 de căutări au vizat aspecte investiționale în primele trei luni din 2026, dominând secțiunea financiară a portalului analizat. Conform InfoContact.ro, confuzia apare în special la retragerea banilor și la diferențele dintre situațiile în care impozitul este reținut „la sursă” (adică direct de intermediar) și cele în care este necesară declararea individuală. Analiza menționează și faptul că pragul de scutire de 200 de lei pe tranzacție crypto, cu o limită anuală de 600 de lei, este frecvent greșit înțeles. De ce contează: presiune de conformare pe „economia mică” din platforme Semnalul economic și de reglementare este că digitalizarea ANAF și funcționarea e-Popririlor cresc presiunea de conformare inclusiv pentru venituri fragmentate, obținute din platforme (revânzări, conținut online, investiții). În paralel, analiza sugerează că o parte dintre contribuabili percep cadrul de declarare ca fiind greu de navigat pentru activități ocazionale. Datele din raportul citat au fost obținute din volumul de căutări interne și trafic organic, pe baza timpului petrecut în pagini de peste 1,2 milioane de utilizatori unici ai InfoContact.ro, pentru perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2026, pe interogări legate de fiscalitate și platforme digitale. [...]
