Știri
Știri din categoria Fiscalitate
În 2026, veniturile din drepturi de autor rămân impozitate cu 10% și pot implica CASS/CAS, iar emiterea facturii devine un punct-cheie de conformare, potrivit Digi24. Materialul trece în revistă atât logica fiscală din spatele facturării (în special în relație cu TVA), cât și principalele repere pentru contribuțiile sociale și declarare în 2026.
În esență, drepturile de autor acoperă protecția legală a creațiilor intelectuale (texte, muzică, fotografii, programe software etc.), iar veniturile obținute din exploatarea lor sunt venituri impozabile. Conform sursei, aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit de 10% și pot beneficia de deducerea forfetară de 40%, iar respectarea obligațiilor de facturare și raportare este relevantă atât pentru conformarea fiscală, cât și pentru optimizarea venitului net.
Un punct de interes pentru 2026 este legătura dintre drepturile de autor și regulile de TVA: cesiunea drepturilor de autor este tratată ca prestare de servicii atunci când persoana fizică acționează independent (nu într-o relație de tip angajator–angajat). Din perspectiva TVA, legislația consideră „persoană impozabilă” orice persoană care desfășoară activități economice în mod independent, iar această abordare este aliniată la Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, menționează Digi24.
De aici decurge și obligația de a emite factură: nu ca „taxă în plus”, ci ca regulă de bază pentru evidența operațiunilor economice și pentru monitorizarea plafonului de scutire de TVA. Sursa subliniază explicit că factura nu înseamnă automat TVA de plată, inclusiv atunci când persoana se află sub plafonul de scutire de TVA (395.000 lei/an), însă documentul rămâne necesar pentru a putea urmări depășirea plafonului și momentul apariției obligației de înregistrare în scopuri de TVA.
Principalele repere fiscale și administrative evidențiate în articolul Digi24 pentru veniturile din drepturi de autor în 2026 includ:
În zona contribuțiilor, Digi24 reamintește mecanismul general pentru CASS la persoanele fizice cu venituri din activități independente (baza anuală de calcul raportată la venitul net/brut sau norma de venit, cu plafonare), oferind și un exemplu de calcul pentru plafonul de 6 salarii minime în 2025. Pentru 2026, elementul nou reținut în textul disponibil este majorarea plafonului la 72 de salarii minime brute, ceea ce poate influența nivelul maxim al bazei de calcul pentru CASS, în funcție de veniturile realizate.
Recomandate
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura , potrivit Economedia . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres . Cum a funcționat schema, potrivit ANAF În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente: compania verificată a declarat achiziții de circa 27 milioane de lei , pe baza unor facturi emise prin RO e-Factura , pentru a disimula proveniența forței de muncă folosite la lucrări; societățile implicate ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane interpuse , care nu aveau cunoștință despre activitatea firmelor; unele dintre aceste firme au depus sporadic declarații fiscale, cu informații incomplete sau necorelate , pentru a crea aparența unei activități conforme. Impactul fiscal și ce urmează ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei . DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de peste 23 milioane lei într-o rețea de evaziune din food delivery , după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a depistat și destructurat un mecanism care ar fi folosit peste 50 de societăți pentru a eluda plata taxelor, potrivit HotNews . Rețeaua ar fi funcționat din 2023, prin transferul succesiv al veniturilor obținute din livrări între mai multe firme, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali și de a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat, conform ANAF. Cum ar fi fost „ruptă” trasabilitatea banilor Fiscul susține că structura evazionistă era organizată „pe cinci paliere de societăți”, astfel încât încasările din livrări să fie mutate succesiv până la „pierderea trasabilității beneficiarilor reali”. În final, fondurile ar fi fost îndepărtate de firmele care generau veniturile și retrase ulterior în numerar. În paralel, obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin: utilizarea unor societăți fără activitate economică reală; deducerea nelegală de TVA, potrivit descrierii din comunicatul ANAF. Firme „fantomă” și adrese folosite repetat Inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără activitate economică reală la respectivele locații. ANAF afirmă că aceste firme aveau caracteristici de entități de tip „fantomă”, folosite pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate. Totodată, ANAF spune că unele societăți fără capacitate economică reală ar fi emis documente fiscale utilizate de beneficiari pentru a înregistra cheltuieli „fără conținut economic” și pentru a obține avantaje fiscale necuvenite. Componenta de muncă nedeclarată: „sute de persoane” fără contracte O parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost realizată prin intermediul a „sute de persoane” care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, ceea ce ar fi amplificat prejudiciul prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit ANAF. Ce include prejudiciul estimat ANAF indică un prejudiciu estimat de peste 23 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată. Detaliile sunt prezentate în comunicatul instituției, disponibil aici . [...]
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
