Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF a început să impună efectiv „taxa pe lux” prin notificări, iar proprietarii vizați riscă stabilirea din oficiu a obligației de plată, cu dobânzi și penalități, dacă nu depun declarația cerută, potrivit Digi24.
Miza practică a demersului este una de conformare fiscală: după ce termenul-limită de depunere a declarației a trecut (30 septembrie), inspectorii ANAF trimit somații către cei care nu au completat formularul necesar, iar neîndeplinirea obligației poate declanșa calcularea taxei „din oficiu”, în baza Codului de procedură fiscală.
Conform informațiilor publicate, notificările vizează proprietarii de bunuri considerate „de lux”, respectiv mașini și case scumpe. În cazul imobilelor, sunt menționate explicit locuințele rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane de lei.
Pentru conformare, contribuabilii trebuie să depună formularul 216. Publicația notează că, dacă declarația nu este transmisă în termen de 15 zile, ANAF a început deja să trimită notificări.
Dacă declarația nu este depusă în termenul indicat, ANAF poate:
Din datele disponibile în material nu reiese câți contribuabili au fost notificați sau ce sume estimează statul că va colecta prin această taxă.
Recomandate
Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]
ANAF vrea să scurteze verificarea debitorilor din străinătate, mutând-o la nivel central , printr-o schimbare de procedură care ar permite Biroului central de legătură să consulte direct bazele de date disponibile instituției, fără intermedierea administrațiilor fiscale teritoriale, potrivit Digi24 . Măsura apare într-un proiect de ordin publicat joi, 29 octombrie, și vizează cooperarea cu autorități din alte state pentru recuperarea datoriilor fiscale. Proiectul modifică și completează Ordinul ANAF nr. 197/2018 , care reglementează organizarea și funcționarea Biroului central de legătură – structura care colaborează cu autoritățile fiscale din alte țări și cu Comisia Europeană în domeniul asistenței reciproce la recuperarea creanțelor (taxe, impozite și alte obligații bugetare). Ce se schimbă operațional: verificarea nu mai trece prin teritoriu În prezent, când o autoritate străină cere informații despre un debitor cu bunuri sau venituri în România, solicitarea ajunge la administrația fiscală teritorială competentă, care verifică datele și le transmite apoi Biroului central de legătură, pentru a fi comunicate mai departe. Prin proiectul de ordin, ANAF propune ca angajații Biroului central de legătură să poată soluționa direct cererile, prin consultarea bazelor de date la care instituția are deja acces, în baza protocoalelor și acordurilor de colaborare și schimb de informații încheiate cu alte instituții. Dacă datele sunt disponibile acolo, nu ar mai fi necesară trimiterea solicitărilor către structurile teritoriale. Documentul mai prevede că Biroul central de legătură poate furniza autorității solicitante „orice informații pe care le apreciază că sunt relevante”, în scopul recuperării creanțelor bugetare. Justificarea invocată în referatul de aprobare este digitalizarea activității ANAF și centralizarea informațiilor. De ce contează: timp de răspuns mai mic în recuperarea transfrontalieră Prin eliminarea unor etape administrative, obiectivul este reducerea timpului de răspuns la solicitările venite din străinătate și limitarea numărului de cereri care trebuie rezolvate prin administrațiile fiscale teritoriale. În practică, persoanele și companiile care au datorii fiscale într-un stat, dar dețin bunuri sau venituri în altul, ar putea fi identificate mai rapid în cadrul solicitărilor de asistență transmise între autorități. Mecanismul funcționează și invers, atunci când România cere sprijin altor state pentru recuperarea unor datorii. Schimb de informații și prin EESSI, sistemul european pentru securitate socială Proiectul introduce și prevederi privind utilizarea EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) , un sistem european de schimb electronic de informații în domeniul securității sociale. Potrivit referatului de aprobare, cererile standardizate de informații, notificare și recuperare a creanțelor din această categorie sunt deja transmise prin EESSI, iar ANAF urmărește să includă explicit această modalitate de comunicare în procedurile de asistență reciprocă la recuperare. Pentru cererile care intră sub incidența normelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, transmiterea și primirea informațiilor se vor putea face pe hârtie sau prin sistemul electronic, în condițiile prevăzute de legislație. Ce nu se schimbă pentru contribuabili Potrivit articolului, modificările propuse nu introduc taxe sau impozite noi și nici obligații suplimentare de plată. Ele vizează modul în care ANAF obține și transmite informații în procedurile de recuperare a datoriilor între state. Totodată, proiectul nu înseamnă recuperarea „automată” a oricărei datorii din străinătate: procedurile rămân supuse condițiilor din legislația națională și europeană. ANAF nu primește acces nelimitat la date, ci posibilitatea de a consulta direct bazele de date la care are deja drept de acces. [...]
Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]
Procedura ANAF pentru aplicarea amnistiei TVA riscă să lase neacoperite problemele care au generat litigiile , avertizează o avocată care a reprezentat antreprenori vizați de decizii de impunere pentru TVA „din urmă”, în condițiile în care firmele aveau codul de TVA anulat, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și aplicare: deși amnistia există în lege din 27 august, modul în care Fiscul propune să o pună în practică ar avea „trei probleme” semnalate de avocat. De ce contează pentru companii Cazurile descrise vizează antreprenori care s-au trezit cu obligații de plată pentru TVA pe mai mulți ani, calculate retroactiv de ANAF, în perioade în care codul de TVA era anulat. În acest context, amnistia ar trebui să reducă presiunea fiscală și riscul de executare, însă avertismentul din articol este că proiectul de procedură nu ar rezolva complet „aspectele cele mai apăsătoare” din prezent. Ce spune articolul despre procedura propusă Materialul indică faptul că avocata atrage atenția asupra a trei probleme ale proiectului de procedură de aplicare a amnistiei, în forma propusă de Fisc. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil care sunt cele trei puncte, trimițând cititorii către o continuare în altă publicație. Pentru detalii suplimentare, HotNews direcționează către StartupCafe . [...]
ANAF ar urma să treacă la controale declanșate de analiza de risc și să-și concentreze resursele pe marea evaziune , inclusiv pe fraudele de TVA, potrivit HotNews , care citează programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza pentru companii este o schimbare de paradigmă: mai puține verificări „la grămadă” și mai multă presiune pe zonele cu impact bugetar mare, pe baza datelor deja raportate digital. Reforma pornește cu o decizie instituțională: reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. În practică, ar însemna revenirea la modelul existent între 2013 și 2022, cu efecte potențiale asupra modului în care sunt coordonate controalele și colectarea. Ce se schimbă în controale: țintire pe TVA și operațiuni complexe Programul indică o orientare a controalelor către: fraude de TVA și rambursări de TVA cu indicatori de risc ; subdeclararea din anumite sectoare; transferul artificial al profitului (mutarea pe hârtie a profiturilor pentru a reduce impozitarea). Pentru marii contribuabili și tranzacțiile complicate, sunt prevăzute echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și acorduri de preț în avans mai eficiente. Programul menționează și pregătirea personalului prin programe dedicate, inclusiv pentru modele de afaceri digitale. Platformă integrată de date și controale pornite din „profilul de risc” Instrumentul central ar urma să fie o platformă integrată care corelează date din e-Factura, SAF-T , casele de marcat și declarațiile fiscale. Potrivit programului, platforma ar urma să devină operațională până la 30 iunie 2027 . Logica de control descrisă în document: verificări documentare la distanță, iar controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate de profilul de risc al contribuabilului. În plus, sunt prevăzute mecanisme de avertizare timpurie pentru contribuabilii care acumulează dificultăți financiare sau restanțe, pentru intervenție înainte ca arieratele să crească. Bonus-malus pentru conducere, legat de depășirea planului de încasări Până la 31 decembrie 2026 , programul prevede introducerea unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Agerpres, mecanismul ar urma să se aplice din 2027 (în linie cu angajamentele din PNRR): bonusuri doar dacă planul de încasări este depășit , iar penalități în funcție de indicatorii aprobați. Mai puțină birocrație pentru contribuabilii corecți, mai mult „digital” în relația cu Fiscul Pe partea de conformare voluntară, programul propune ca ANAF să nu mai ceară din nou date pe care le deține deja, urmând să reutilizeze informațiile din e-Factura, SAF-T și casele de marcat. Sunt menționate: declarații precompletate și validate automat; reducerea câmpurilor de completat; eliminarea treptată a raportărilor redundante, inclusiv la TVA. Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punct unic de contact, cu situație fiscală consolidată, notificări automate privind neconcordanțele și canale digitale de comunicare. Pentru IMM-uri, programul prevede posibilitatea corectării unor abateri formale fără sancțiune , dacă nu există prejudiciu sau indicii de fraudă. În plan tehnic, documentul mai menționează înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne și interoperabile, inclusiv schimb automat de informații între instituțiile statului. [...]
