Asociația Energia Inteligentă avertizează: benzinăriile din România ar putea rămâne fără carburant, iar prețul motorinei va crește

Motorina ar putea urca în zilele următoare spre 9,4–9,6 lei/l, iar unele stații pot rămâne temporar fără produs , pe fondul tensiunilor din piața petrolului și al unor blocaje locale de distribuție, potrivit unei analize citate de Economica . Unghiul principal: riscul operațional de „penurie locală” la pompă, amplificat de diferențe mari de preț între rețele și de măsuri administrative care rigidizează piața. Analiza semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), plasează barilul de țiței Brent „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari, și susține că, deși prețurile la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. Scumpiri probabile la motorină: intervalele avansate În prezent, motorina este indicată „în jur de 9,3 lei pe litru”, iar următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, către 9,4–9,6 lei/l în doar câteva zile , potrivit aceleiași analize. Autorul descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul „corectează”, ceea ce ar putea duce la stagnare sau chiar la o ușoară scădere a prețurilor, dar îl consideră tot mai fragil. Scenariul considerat „mult mai realist” este cel al unei noi escaladări, care ar împinge motorina „fără ezitare spre 10 lei pe litru”. De ce pot apărea lipsuri la pompă, deși „motorină există în sistem” Punctul sensibil, potrivit analizei, nu este o criză clasică de aprovizionare, ci o combinație de factori care poate produce lipsuri locale : prețuri „administrate”, diferențe mari între rețele, panică de consum și o logistică ce nu poate absorbi rapid un șoc. Un exemplu invocat este situația în care „aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard” săptămâna trecută, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori; compania ar fi vorbit despre situații „punctuale și temporare”, nu despre o lipsă națională. Mecanismul descris este unul de migrare a cererii: când o rețea vinde semnificativ mai ieftin, clienții se mută masiv acolo, stocurile locale se epuizează, iar reaprovizionarea nu se poate face „instant”. Analiza mai arată că, odată apărută o stație fără produs, poate interveni „efectul de turmă”: alimentări preventive, creșterea bruscă a cererii și transformarea unei probleme punctuale într-o „panică operațională”. Rolul intervențiilor statului și riscul de rigidizare a distribuției În context, sunt menționate măsuri guvernamentale precum plafonarea adaosului comercial , raportări obligatorii și limitări la exporturi , valabile până la 30 iunie, introduse pentru a controla șocul din piață. Efectul secundar descris este comprimarea marjelor și schimbarea comportamentului companiilor, cu o distribuție mai rigidă: operatorii își „apără stocurile, cash-flow-ul și riscul de înlocuire la prețuri mai mari”. Concluzia analizei este că piața funcționează fără „rezerve suficiente” și fără „tampon”, astfel încât orice dezechilibru (diferențe de preț, întârzieri logistice, valuri de alimentări) poate goli rapid stații întregi. În același cadru este menționat și Rompetrol, cu ideea că, dacă lipsurile apar și la al doilea mare jucător, problema nu mai poate fi tratată ca un incident izolat. În perioada imediat următoare, riscul indicat este dublu: presiune de scumpire la motorină și întreruperi temporare de alimentare în anumite stații , în special acolo unde diferențele de preț atrag brusc volume mari de clienți. [...]