Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare, potrivit Știrile ProTV. Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat.
Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor.
„Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.”
Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook.
Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse.
Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat.
Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027.
O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa.
Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale.
Recomandate
Guvernul ia în calcul să lase primăriile să ajusteze în jos impozitele locale , după reacțiile apărute în spațiul public. Premierul Ilie Bolojan a spus, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Executivul analizează posibilitatea ca autoritățile locale să poată reveni asupra nivelului impozitelor, în urma unei propuneri venite din partea UDMR . Mesajul central al premierului vizează flexibilitatea administrației locale în politica fiscală locală: „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele” , a declarat Ilie Bolojan. El a indicat că o eventuală corecție ar trebui făcută rapid, înainte de aprobarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să nu rămână blocate în aplicarea unor niveluri mai ridicate decât cele practicate anterior. Contextul este legat de impozitul pe proprietate, pe care premierul îl descrie drept o temă „complexă”, cu aplicare largă. Bolojan a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, în condițiile în care fiecare localitate are o marjă de aplicare. În paralel, Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, iar unele primării care aveau taxe mai mici au ajuns, în practică, să fie obligate să aplice niveluri mai mari decât înainte. În acest cadru, discuția despre „atributul” primăriilor capătă o miză bugetară și administrativă: dacă nivelul minim impus central produce creșteri automate în localități cu fiscalitate redusă, atunci instrumentele de ajustare locală devin esențiale pentru calibrarea poverii fiscale în funcție de realitățile din teren și de capacitatea contribuabililor. Premierul a spus că Guvernul poate analiza „în ce măsură” poate corecta situația, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Separat, premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice. El a invocat date „din teren”, potrivit cărora există aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce ar însemna că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat. Totuși, a adăugat că Executivul analizează o soluție de compromis , prin care să fie suplimentate competențele autorităților locale pentru a putea acorda „anumite reduceri suplimentare” , ceea ce ar muta din nou decizia mai aproape de primării. [...]
UDMR nu exclude o ieșire de la guvernare dacă „măsurile eronate” continuă , în contextul disputei din coaliție privind reindexarea taxelor locale, relatează News.ro . Senatorul UDMR Lorant Antal cere revenirea asupra deciziei luate în decembrie, pe care o consideră greșită, și spune că presiunea fiscală asupra populației a devenit prea mare. Antal a explicat că grupul UDMR din Senat a transmis deja un semnal politic prin vot, refuzând să susțină proiectul de aprobare a Ordonanței 68, care vizează „recreionarea și reindexarea taxelor locale”. Potrivit senatorului, forma actuală a măsurii ar încărca suplimentar contribuabilii și ar contrazice ideea de dialog social cu cetățenii. „Noi nu am spus că ieşim de la guvernare, noi nu am făcut astfel de ameninţări, noi am spus că este o decizie care s-a luat în decembrie şi este o decizie eronată şi trebuie să revenim asupra ei şi să o îndreptăm”, a declarat Lorant Antal . Tema unei posibile ieșiri a UDMR de la guvernare apare, însă, în legătură directă cu modul în care coaliția gestionează astfel de decizii fiscale. Antal a invocat poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a avertizat că, dacă se continuă cu „măsuri eronate”, presiunea socială ar putea escalada rapid, iar coaliția ar ajunge „într-o situație foarte complicată” până în vară, fără să mai fie nevoie de un gest formal de rupere a alianței. În același timp, senatorul susține că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan indică faptul că există loc pentru corecții, cel puțin din perspectiva declarațiilor publice ale acestuia. Mesajul UDMR rămâne, în această etapă, unul condiționat: partidul nu anunță retragerea de la guvernare, dar leagă stabilitatea politică de revizuirea rapidă a măsurilor fiscale contestate și de evitarea unor politici care, în formularea lui Antal, ar ajunge „împotriva cetățenilor, împotriva oamenilor”. [...]
Impozitul pe proprietate va fi recalculat în funcție de valoarea de piață, dar acest lucru nu va duce automat la o majorare a taxelor , a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de TVR Info . Noua formulă urmează să fie aplicată de la finalul anului 2026 și are ca scop stabilirea unui sistem mai echitabil, bazat pe realitatea pieței imobiliare. Totuși, cuantumul concret al impozitului va depinde de deciziile fiecărei administrații locale, întrucât acestea vor putea ajusta cota procentuală aplicată. Potrivit premierului, anul 2026 este unul de tranziție , în care autoritățile vor analiza impactul noii metode de calcul și vor lua măsuri în funcție de problemele identificate. Sistemul actual nu mai poate fi menținut, spune Bolojan, întrucât este inechitabil și plin de excepții, unele introduse cu ani în urmă, care au permis multor proprietari să evite plata taxelor locale. Ce factori influențează noul impozit? Ilie Bolojan a subliniat că valoarea impozitului pe proprietate nu poate fi stabilită printr-o formulă unică. Există diferențe majore în funcție de: Rangul localității (municipiu, oraș, comună) Zona în care se află imobilul Tipul de imobil (casă, apartament etc.) Materialele din care este construită locuința Astfel, două imobile cu aceeași valoare de piață pot genera impozite diferite, în funcție de acești parametri. Excepțiile și efectele lor Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în timp de numeroase scutiri și reduceri, unele vizând imobile vechi sau din zone istorice . Acolo, impactul recalculării este mai mare, pentru că eliminarea facilităților fiscale s-a suprapus cu majorări locale ale impozitului. De asemenea, în unele localități, primăriile au aplicat taxe mai mari pe mașini decât limitele stabilite de Guvern, în speranța unor venituri suplimentare. Problema este că, deși legea permite majorarea acestor taxe, nu permite și revenirea la nivelul minim , fapt ce a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor. Context european și probleme locale Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene, unde taxele locale acoperă de regulă toate cheltuielile primăriilor. În România, însă, acestea acoperă doar 25% din cheltuielile cu personalul. În legătură cu protestele din județele Harghita și Covasna, premierul consideră că acestea ar putea avea legături nu doar cu taxele, ci și cu probleme sociale sau chiar mize politice . Creșterile de impozite nu sunt niciodată populare, recunoaște Bolojan, însă subliniază că uneori sunt folosite în mod politic . Ce am aflat.. Deși recalcularea impozitului pe proprietate, în funcție de valoarea de piață, pare o măsură logică în direcția modernizării sistemului fiscal local, aplicarea sa necesită transparență, prudență și o analiză detaliată la nivel local . Guvernul nu impune majorări, ci oferă o metodologie, lăsând autorităților locale libertatea de a decide – ceea ce poate duce la diferențe importante între localități. [...]
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
ANAF pregătește o schimbare semnificativă a modului în care efectuează controalele fiscale, organizând inspecțiile pe domenii de activitate și anunțându-le în prealabil , potrivit Digi24 . În anumite cazuri, inspectorii vor verifica simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia, conform declarațiilor președintelui ANAF, Adrian Nica , la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 . Reforma face parte dintr-un plan mai amplu al administrației fiscale, care implică trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și datele colectate prin sistemele digitale ale ANAF. Aceste măsuri vizează creșterea conformării voluntare și direcționarea controalelor către firmele cu risc fiscal ridicat. Controale organizate pe domenii de activitate ANAF va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate, anunțând public criteriile de selecție a contribuabililor înainte de declanșarea verificărilor. Scopul este de a identifica și controla firmele care prezintă un risc fiscal ridicat. „Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica. Noua abordare permite desfășurarea unor controale simultane la companie și la persoana fizică asociată acesteia, vizând situațiile în care veniturile sau activele sunt transferate între firmă și persoana fizică pentru a evita plata taxelor. Domeniile cu verificări intensificate ANAF va intensifica controalele în sectoare economice considerate cu risc fiscal ridicat, precum: HoReCa Transportul alternativ Serviciile de pază Casele de amanet În sectorul HoReCa, autoritățile au observat o creștere de 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente, ca urmare a controalelor derulate în 2025. De asemenea, fiscul va acorda o atenție specială firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv, mecanisme uneori folosite pentru a evita plata taxelor. Controale bazate pe date și digitalizare Strategia ANAF este strâns legată de procesul de digitalizare al administrației fiscale. Datele colectate prin sisteme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați. Aceste schimbări sunt parte a Planului Strategic ANAF 2025-2028, care prevede un model de control fiscal bazat pe analiză de risc și utilizarea sistematică a datelor colectate de instituție. [...]
Un document ANAF care avertizează despre evaziune fiscală, trimis fără a preciza suma datorată, a stârnit reacții în mediul online , după ce un antreprenor a publicat notificarea primită și a întrebat ce înseamnă. Situația a fost relatată pe platforma Reddit, în comunitatea RoFiscalitate2 , unde utilizatorul a publicat documentul primit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Documentul, intitulat „Înștiințare”, este emis de Ministerul Finanțelor și ANAF și informează contribuabilul că în evidența fiscală apar obligații restante reprezentând impozite sau contribuții sociale cu reținere la sursă. În notificare se menționează că neplata acestor obligații în termen de 60 de zile de la scadență poate constitui infracțiune, potrivit legislației privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Particularitatea documentului este însă faptul că nu menționează suma datorată , ceea ce a generat confuzie. Utilizatorul care a publicat notificarea a explicat că, verificând ulterior situația, a descoperit că restanța provenea dintr-o întârziere de două zile la plata unor taxe, ceea ce a generat penalități minore care s-au acumulat în timp. Mai mulți utilizatori au comentat că astfel de notificări sunt trimise uneori automat de sistemul ANAF și pot ajunge chiar și la contribuabili care nu au datorii semnificative sau în cazul unor erori administrative. Alții au recomandat verificarea situației fiscale în Spațiul Privat Virtual (SPV) sau solicitarea unei fișe de evidență fiscală pentru clarificarea eventualelor restanțe. Documentul publicat arată că ANAF recomandă contribuabililor fie să achite imediat obligațiile fiscale restante, fie să solicite facilități fiscale precum eșalonarea la plată. În lipsa acestor măsuri, autoritățile avertizează că anumite datorii fiscale, în special cele rezultate din taxe reținute la sursă, pot intra sub incidența legislației penale. Cazul a devenit viral în comunitatea online, unde mai mulți antreprenori au relatat experiențe similare cu notificări fiscale trimise fără detalii clare privind suma sau natura exactă a obligațiilor. [...]
