Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24. Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate.

Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV.

Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN.

Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile:

În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă.

O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an.

Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost.