Știri
Știri din categoria Fiscalitate
AUR vrea să introducă o scutire de impozit pentru chiria plătită de angajatori studenților angajați, printr-o modificare a Codului Fiscal, cu un plafon de 1.000 de lei pe lună, potrivit News. Măsura ar crea o nouă facilitate fiscală condiționată, cu impact direct asupra costurilor salariale și a obligațiilor de verificare pentru angajatori.
AUR anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care introduce un „regim fiscal neimpozabil” pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani.
Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu, stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar pentru contravaloarea chiriei care ar urma să fie tratată ca venit neimpozabil.
Concret, proiectul prevede completarea art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal, astfel încât contravaloarea chiriei, în limita plafonului, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți.
Facilitatea ar putea fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, conform textului citat de News:
Dincolo de sprijinul invocat pentru studenți, propunerea are o componentă de reglementare fiscală: dacă ar fi adoptată, ar extinde lista veniturilor neimpozabile și ar introduce, în practică, un mecanism în care angajatorul trebuie să colecteze și să verifice documente (condiții de locuire și contract de închiriere) înainte de a aplica facilitatea.
În expunerea de motive, AUR susține că pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea echilibrului între studii și muncă și că presiunea financiară „crește riscul abandonului universitar”.
Deputatul Bogdan Velcescu afirmă că a ajuns la această propunere după discuții cu studenți, menționând dificultatea de a acoperi simultan „salariul de student” și chiria în centre universitare precum București, Iași, Cluj și Timișoara.
Inițiativa a fost depusă în Parlament; materialul News nu precizează calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare și nici impactul bugetar estimat al măsurii.
Recomandate
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei , potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate. În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie. Ce sume a stabilit ANAF și de unde vin ajustările Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor. La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei. Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Ce au urmărit inspectorii în controalele pe tranzacții intra-grup ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat: justificarea economică a tranzacțiilor; documentarea serviciilor intra-grup achiziționate; profilul funcțional al companiilor (funcții, active, riscuri); structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacțiilor; nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost; politicile de alocare și refacturare a costurilor; coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților. În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România. Contestații: cât s-a confirmat din deciziile ANAF O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer. Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate. Unde s-au concentrat cele mai mari ajustări Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%. Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ: producția și distribuția de componente auto; producția și distribuția de produse petroliere; producția industrială de echipamente și componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport. Ce transmite ANAF companiilor ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare. [...]
Un control al ANAF a descoperit un prejudiciu de 8,8 milioane de lei din TVA potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală , după ce inspectorii antifraudă au finalizat verificările la o societate din județul Prahova care desfășura activități în domeniul comerțului cu autoturisme second-hand. Conform comunicatului instituției, cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, unde au fost observate indicii privind existența unui risc fiscal semnificativ. În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit că firma verificată a achiziționat din alte state membre ale Uniunii Europene un număr de 435 de autoturisme, cu o valoare cumulată de peste 40 de milioane de lei. Ulterior, vehiculele au fost revândute către persoane fizice și companii fără aplicarea corectă a regimului de TVA prevăzut de legislația fiscală pentru astfel de tranzacții. Inspectorii susțin că societatea ar fi utilizat în mod deliberat un regim fiscal necorespunzător pentru a obține un avantaj comercial și fiscal în raport cu concurența. Principalele constatări ale controlului: prejudiciu estimat la 8,8 milioane de lei reprezentând TVA; 435 de autoturisme achiziționate intracomunitar; valoarea tranzacțiilor a depășit 40 de milioane de lei; 60 de autoturisme au fost vândute cu încasarea contravalorii în numerar, cu încălcarea normelor de disciplină financiară; amendă contravențională de 1.226.863 de lei aplicată societății. ANAF mai precizează că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora administratorul de drept al societății ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală. În acest context, inspectorii au constatat elemente care pot indica săvârșirea unor infracțiuni în domeniul financiar-fiscal, motiv pentru care cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală competente. Instituția atrage atenția că astfel de practici afectează piața autoturismelor second-hand prin distorsionarea concurenței și prin dezavantajarea comercianților care respectă obligațiile fiscale. ANAF subliniază că nedeclararea taxelor și impozitelor poate atrage consecințe administrative, contravenționale și penale și reafirmă importanța respectării legislației fiscale pentru menținerea unui mediu economic echitabil. [...]
ANAF pregătește actualizarea Formularului 216, folosit pentru declararea și plata impozitului special pe lux , ceea ce înseamnă o schimbare operațională directă pentru contribuabilii vizați – în special proprietarii de vile și alte imobile de valoare mare – care își îndeplinesc obligațiile prin acest formular, potrivit HotNews . Actualizarea vizează Formularul 216, documentul utilizat pentru declararea și plata impozitului special pe lux. În forma prezentată de publicație, accentul cade pe proprietarii de „vile și alte imobile de valoare mare”, fără alte detalii despre modificările concrete care ar urma să fie introduse în formular. Pentru context, aceeași informație este preluată și de StartupCafe.ro, unde poate fi consultată continuarea materialului: StartupCafe.ro . În lipsa unor precizări suplimentare în textul disponibil despre conținutul exact al actualizării (ce câmpuri se schimbă, de când se aplică sau dacă apar obligații noi), impactul imediat pentru contribuabili rămâne, deocamdată, la nivel de semnal: formularul folosit pentru conformare fiscală urmează să fie modificat și va trebui urmărită forma finală și momentul intrării în vigoare. [...]
România rămâne în zona țărilor cu cele mai mici venituri nete la un salariu mare , ceea ce indică o povară fiscală ridicată pentru angajații cu câștiguri mari, potrivit unei sinteze publicate de Antena 3 , pe baza unei analize Euronews Business . Comparația folosește un scenariu standard: 100.000 de euro brut/an, persoană necăsătorită, fără copii. Unde se poziționează România în clasament În acest scenariu, România este sub pragul de 60.000 de euro net/an, cu 58.500 de euro , fiind menționată printre statele în care „statul ia cel mai mult din venituri” la acest nivel salarial. În aceeași zonă apar și Portugalia (57.000 de euro), iar peste 60.000 de euro sunt, între altele, Polonia (60.225 de euro), Olanda (60.500 de euro), Lituania (60.500 de euro), Croația (61.000 de euro) și Luxemburg (61.500 de euro). La extrema cealaltă, diferențele sunt mari: netul variază între 50.750 de euro în Belgia și 86.930 de euro în Bulgaria (cea mai avantajoasă din eșantionul de 31 de țări analizate, care include statele UE plus Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Turcia). Estul Europei, avantaj la net; Vestul și Nordul, taxe mai grele Analiza citată arată o tendință regională: Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari din brut , pe fondul unor sisteme de impozitare mai simple, cote maxime mai reduse sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord netul este mai mic la același brut, pe fondul impozitării progresive (impozit pe venit care crește odată cu venitul), al contribuțiilor sociale și al altor taxe. În topul veniturilor nete la 100.000 de euro brut/an apar, după Bulgaria, Estonia (74.400 de euro), Cehia (72.800 de euro), Malta (72.500 de euro), Elveția (70.500 de euro) și Cipru (70.300 euro). Marile economii: Marea Britanie conduce, Germania și Italia rămân jos Dintre cele cinci mari economii europene, Regatul Unit are cel mai mare venit net în acest scenariu, cu 69.900 de euro . Spania (64.200 de euro) și Franța (63.000 de euro) sunt la mijloc, în timp ce Germania (57.900 de euro) și Italia (56.700 de euro) sunt la coada acestui grup. La polul opus al întregului clasament, Belgia (50.750 de euro) este urmată de Danemarca (51.500 de euro) și Suedia (52.000 de euro). Context: cât de „mare” este, de fapt, un brut de 100.000 de euro Antena 3 mai notează, citând date OECD pentru 2025, că Elveția este singura țară europeană unde salariul mediu brut anual pentru o persoană singură, fără copii, depășește 100.000 de euro (107.487 euro). În UE, Luxemburg are cel mai ridicat salariu mediu (77.844 euro), iar în multe state salariile medii sunt sub 50.000 de euro. Tot potrivit raportului OCDE „Taxing Wages 2026”, citat în material, salariile medii brute anuale variază între 18.590 de euro în Turcia și 107.487 euro în Elveția, pentru un set de 27 de țări europene (22 din UE). [...]
Subsidiara locală Google a raportat pierderi în 2022–2025 și, pe acest fond, nu a plătit impozit pe profit în România în ultimii patru ani , potrivit Mediafax , care citează date publicate de Ministerul Finanțelor . Miza fiscală este că rezultatele raportate local nu reflectă integral veniturile generate pe piața românească, în special din publicitate digitală. Google Bucharest SRL a încheiat 2025 cu o pierdere netă de 52,9 milioane de lei, apropiată de cea din 2024 (53,3 milioane de lei), ceea ce înseamnă al patrulea an consecutiv pe pierdere, conform articolului care preia informații publicate de Gândul. În total, pierderile cumulate în perioada 2022–2025 sunt de aproximativ 160 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În același timp, cifra de afaceri a subsidiarei locale a crescut cu 4,1% în 2025, până la 311,4 milioane de lei (aprox. 61,8 milioane de euro), de la 299,2 milioane de lei în anul precedent. De ce contează: publicitatea vândută în România nu apare în raportările locale Publicația notează că situațiile financiare raportate în România nu includ veniturile generate din publicitatea digitală vândută pe piața locală. Aceste încasări sunt facturate prin operațiunile grupului din Irlanda, astfel că valoarea reală a veniturilor obținute de Google din reclamele afișate în România nu este publică. În acest context, articolul citează estimări din industrie potrivit cărora piața de publicitate digitală din România a depășit 280 de milioane de euro în 2024, iar Google este unul dintre principalii jucători. Context: de la profit în 2021 la patru ani de pierderi Seria pierderilor raportate de subsidiara locală vine după 2021, când compania a înregistrat un profit de 12,3 milioane de lei, pe fondul extinderii operațiunilor locale, inclusiv prin integrarea echipei Fitbit și dezvoltarea centrului tehnologic din București. Separat, materialul menționează că Gândul a depus o sesizare la ANCOM cu privire la posibile abuzuri ale Google în România. [...]
La un venit brut anual de 100.000 de euro, diferențele de taxare între țările europene pot însemna peste 36.000 de euro în plus sau în minus la salariul net , potrivit unei analize citate de Newsweek . În acest calcul comparativ, România ajunge la 58.500 de euro net, sub pragul de 60.000 de euro, în timp ce Bulgaria urcă la 86.930 de euro net, cel mai ridicat nivel din eșantion. Estimările sunt făcute de Euronews Business pentru o persoană singură, fără copii și fără alte venituri, care câștigă 100.000 de euro brut pe an, în 31 de țări europene (state UE plus Regatul Unit, Elveția, Norvegia și Turcia). Metodologia folosește raportul OCDE „Tax Wedge 2026 ”, fișe de țară OCDE, sinteze fiscale PwC Worldwide și surse naționale; cotele de impozitare sunt pentru 2025, iar monedele non-euro au fost convertite la cursurile de referință BCE de la 31 decembrie 2025. Publicația precizează că nu sunt incluse variabile care pot influența rezultatul (de exemplu, alte surse de venit), astfel că valorile sunt orientative. Unde rămân angajații cu cei mai mulți bani din 100.000 euro brut În clasamentul menționat, salariul net variază de la 50.750 de euro în Belgia la 86.930 de euro în Bulgaria. Bulgaria este singura țară în care netul depășește 85.000 de euro la acest nivel de venit. Țările cu cele mai mari valori ale netului (exemple din listă): Bulgaria: 86.930 euro Estonia: 74.400 euro Cehia: 72.800 euro Malta: 72.500 euro Elveția: 70.500 euro Cipru: 70.300 euro România, sub 60.000 euro net la 100.000 euro brut România apare cu 58.500 de euro net, alături de Portugalia (57.000 euro) în zona țărilor care rămân sub 60.000 de euro net la un brut de 100.000 de euro. Puțin peste acest nivel sunt menționate Polonia (60.225 euro), Olanda (60.500 euro), Lituania (60.500 euro), Croația (61.000 euro) și Luxemburg (61.500 euro). De ce Vestul și Nordul au net mai mic la venituri mari Explicația principală indicată este tipul de sistem fiscal. Europa de Est permite, în general, păstrarea unei părți mai mari dintr-un salariu brut de peste 100.000 de euro, pe fondul unor impozite mai „plate” (cote mai uniforme), rate marginale superioare mai mici sau contribuții sociale plafonate. În schimb, în Europa de Vest și de Nord, netul tinde să fie mai mic la acest nivel de venit, din cauza impozitării progresive (cote mai mari pentru tranșe de venit mai ridicate), a contribuțiilor sociale ale angajaților și a altor taxe. Analiza mai notează că impozitele locale și regionale pot modifica ierarhia, iar în estimări sunt folosite capitalele și regiunile. [...]
