Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Eliminarea IMCA din 2027 devine condiționată de tăieri credibile de cheltuieli potrivit Digi24, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, legând atât renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, cât și evitarea unor creșteri de taxe, de disciplina bugetară și de controlul cheltuielilor.
Nazare a spus că bugetul pe 2027 trebuie construit „responsabil”, nu ca o simplă însumare a solicitărilor venite de la ministere, și că este nevoie de „ordine în cheltuieli” și de o selecție mai atentă a investițiilor finanțate de stat, astfel încât reducerea deficitului să continue „conform planului”.
Ministrul a anunțat că 2027 ar urma să fie primul an fără IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri), după ce taxa a fost redusă în 2026. Mesajul central a fost însă că eliminarea depinde de menținerea cheltuielilor sub control.
„Nu vom putea face acest lucru decât dacă ținem sub control cheltuielile.”
În același registru, Nazare a reluat ideea că Guvernul nu are în vedere creșteri de taxe în 2027, dar a evitat o garanție necondiționată, indicând că evitarea unor noi măsuri fiscale depinde de reduceri de cheltuieli „credibile”, susținute de acte normative.
Pentru prima dată, bugetul este pregătit printr-o aplicație electronică în care ministerele și ceilalți ordonatori principali de credite trebuie să introducă date despre cheltuieli, investiții și programe, cu obligația de a justifica fiecare solicitare de finanțare. Instituțiile au termen până la sfârșitul acestei săptămâni, iar primele proiecții bugetare ar putea fi făcute la finalul săptămânii sau la începutul celei viitoare.
Ministerul Finanțelor își propune ca proiectul bugetului pentru 2027 să fie finalizat în cursul lui 2026. În paralel, premierul a cerut ministerelor propuneri concrete de reducere a cheltuielilor, care să poată fi incluse în actele normative ce vor sta la baza bugetului.
Nazare a avertizat că bugetul pe 2027 trebuie să fie suficient de credibil pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară în primele luni ale anului viitor, scenariu care ar crește costurile de finanțare și ar afecta economia.
„O pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru economie.”
Ministrul a indicat că proiecția folosită în prezent arată o contracție economică de 0,4% în 2026, cu un rezultat final dependent de evoluția agriculturii și construcțiilor în ultimele luni ale anului.
În privința PNRR, Nazare a numit cererile de plată 5 și 6 „vitale” pentru buget, deoarece sumele aferente au fost incluse de la începutul anului și contează pentru încadrarea în ținta de deficit. El a precizat însă că România nu va putea recupera toate sumele, din cauza unei penalizări generate de neadoptarea Legii salarizării.
Separat, Ministerul Finanțelor pregătește un pachet de simplificare care vizează reducerea numărului de declarații, clarificarea unor formulări și diminuarea birocrației pentru companii, potrivit declarațiilor ministrului.
Recomandate

România riscă să ajungă la dobânzi de peste 70 mld. lei în 2027, iar presiunea pe buget poate împinge spre taxe noi , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-un interviu la Digi24, citat de Economedia . Mesajul central: orice program nou de cheltuieli trebuie să vină cu o sursă de finanțare, altfel crește riscul de derapaj fiscal și de scumpire a finanțării statului. Nazare spune că nu își dorește introducerea de taxe și impozite noi, însă nu exclude scenariul pentru 2027 dacă apar cheltuieli nebugetate care trebuie acoperite. În viziunea sa, Ministerul Finanțelor trasează „linii de siguranță” pentru a evita depășirea țintelor, integrează propunerile ordonatorilor de credite (atât programe noi, cât și măsuri de reducere a risipei) și le prezintă Guvernului, în timp ce decizia politică finală aparține Guvernului și Parlamentului. Miza: buget „credibil” înaintea evaluărilor de rating Ministrul leagă direct politica fiscală de evaluările agențiilor internaționale de rating de la începutul anului viitor și avertizează că România nu își permite un buget necredibil, pentru că ar putea urma un downgrade (retrogradare) și pierderea calificativului de investiții. „În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating – în ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat Alexandru Nazare. Costul derapajelor: dobânzi mai mari la datoria publică Nazare afirmă că depășirea țintelor bugetare se vede rapid în costurile de finanțare ale statului. Potrivit acestuia, România ar putea plăti peste 70 de miliarde de lei dobânzi anul viitor, după ce în acest an dobânzile ar depăși 60 de miliarde de lei. „Deja avem peste 60 miliarde anul ăsta, probabil că anul viitor vom avea peste 70 miliarde dobânzi”, a spus ministrul. În acest context, ministrul insistă pe menținerea disciplinei fiscal-bugetare și pe identificarea de surse de finanțare, pentru a evita repetarea situațiilor în care execuția bugetară se îndepărtează de țintele anunțate. Ce spune premierul: fără promisiuni până la datele finale Declarațiile ministrului vin după ce premierul Luca Niculescu a transmis că viitorul Guvern își dorește să nu crească taxele și impozitele în 2027, dar evită o promisiune fermă până când sunt disponibile toate datele fiscal-bugetare, inclusiv cele legate de fondurile din PNRR. Niculescu a mai spus că o eventuală decizie privind taxe noi va depinde de situația bugetară de la finalul anului și de încadrarea în ținta de deficit. [...]

Din 2027, inspectorii ANAF vor fi plătiți în funcție de rezultate, inclusiv cu penalizări la salariu pentru neperformanță , potrivit Adevărul . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că evaluarea va trece de la „câte controale” la „cât de corecte și sustenabile” sunt deciziile luate în urma controalelor. Ce se schimbă în evaluarea inspectorilor Nazare anunță introducerea, din 2027, a unor indicatori de performanță (KPI – indicatori-cheie de performanță) și a unor instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”. În noul model, nu va mai conta doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă inspectorul: a identificat corect riscul fiscal; a direcționat controlul către zona potrivită; a luat o decizie corectă; a obținut un rezultat „justificat și sustenabil”. Ministrul afirmă că, printr-o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta”, neperformanța va putea duce la reduceri salariale, iar performanța va fi „măsurată și recompensată”, după modele din mediul privat. Evaluarea ar urma să urmărească separat rezultatul instituției, al structurii și contribuția individuală. Miza: controale țintite, pe baza datelor, nu „volum” Reforma ANAF este prezentată ca o trecere de la controale multe la controale țintite, bazate pe analiza de risc și pe utilizarea datelor. În acest context, Nazare indică drept instrumente deja introduse sau în curs: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon pentru verificarea bonurilor fiscale; noi instrumente de raportare digitală; noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF, aflate în finalizare. Ministrul susține că RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal) permit confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către zone cu risc fiscal. Context bugetar și exemple invocate de Ministerul Finanțelor Nazare leagă schimbările de evoluții recente ale colectării și deficitului. Potrivit acestuia, în primele șapte luni din 2026 deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni ale anului trecut. Ca exemple de controale cu rezultate, ministrul menționează: un caz în comerțul cu utilaje agricole, unde ANAF a stabilit 87 milioane de lei TVA suplimentar; un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, cu un prejudiciu de peste 26 milioane de lei, legat de introducerea în România a peste 2.000 de autoturisme second-hand; un complex turistic unde au fost identificate 4,3 milioane de lei ca salarii nefiscalizate; obligații suplimentare de 1,88 milioane de lei ar fi fost achitate integral la buget. Legătura cu PNRR și ce urmează Ministrul afirmă că noul sistem de evaluare este un element central al unui nou jalon din PNRR și că reforma nu ar trebui să se limiteze la achiziții de sisteme informatice sau la acte normative, ci să schimbe modul de lucru și stimulentele interne. Pentru companii, mesajul principal este că ANAF își propune să își concentreze controalele pe zonele cu risc fiscal „real”, pe baza datelor, iar în interiorul instituției să introducă o logică de recompensare/penalizare legată de calitatea și sustenabilitatea rezultatelor. [...]

Ministrul interimar al Finanțelor spune că reforma ANAF se vede în colectare și deficit , invocând atât creșteri de venituri, cât și schimbări operaționale (digitalizare și controale orientate pe risc), potrivit G4Media . Alexandru Nazare susține că „reforma” nu mai este o noțiune abstractă, ci una măsurabilă în cifre și în modul de lucru al administrației fiscale. Ce indicatori pune Nazare pe masă: deficit mai mic, venituri mai mari Nazare afirmă că, în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. El indică și o accelerare a colectării încă din 2025: august–decembrie 2025: ANAF ar fi colectat 215,18 miliarde lei, cu 10,2% (19,86 miliarde lei) peste aceeași perioadă din 2024; primele șase luni din 2026: colectarea ar fi ajuns la 267,6 miliarde lei, cu 22,4 miliarde lei peste primul semestru din 2025. Ministrul mai menționează îndeplinirea țintei din PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019, precizând că nu este un rezultat „exclusiv ANAF”, dar îl consideră relevant pentru efectele schimbării de politică fiscală și administrare a veniturilor. Schimbarea de abordare: controale mai țintite, pe baza analizei de risc Un punct central al mesajului este mutarea accentului „de la volum către analiză de risc bazată pe date”, inclusiv cu utilizarea AI (inteligență artificială), adică sisteme care pot identifica tipare și anomalii în seturi mari de date. În lista de măsuri invocate pentru ultimul an intră: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon; noi instrumente de raportare digitală. Nazare mai spune că noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF sunt „în curs de finalizare”, iar RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal, cu date contabile/fiscale raportate într-un format unitar) permit deja confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către „riscul fiscal real”. Din 2027: evaluarea inspectorilor prin KPI și sancțiuni pentru neperformanță Nazare anunță că din 2027 ar urma să fie introduși KPI (indicatori-cheie de performanță) și instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”, ca parte a unui jalon PNRR. Ideea, în formularea sa, este schimbarea stimulentelor interne: nu doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă riscul a fost identificat corect, controlul a fost țintit corect și decizia este „justă și sustenabilă”. Totodată, ministrul afirmă că o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta” introduce consecințe pentru neperformanță în ANAF, inclusiv reduceri salariale, iar performanța ar urma să fie evaluată și recompensată. Exemple de controale: TVA suplimentar și obligații achitate Ca ilustrare a controalelor, Nazare indică trei cazuri: 87 milioane lei TVA suplimentar stabilit într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport; un prejudiciu de peste 26 milioane lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, în care ar fi fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand; la un complex turistic, salarii nefiscalizate de 4,3 milioane lei, cu obligații suplimentare de 1,88 milioane lei, achitate integral la buget. În final, ministrul leagă eficientizarea administrației fiscale de consolidarea fiscală, pe care o descrie drept condiție pentru „costuri de finanțare mai reduse” și un mediu de afaceri mai competitiv, insistând că statul trebuie să-și demonstreze propria disciplină instituțională dacă cere conformare mediului privat. [...]

Ministerul Finanțelor pregătește o relaxare punctuală a unor obligații fiscale și administrative , printr-un proiect de ordonanță „trenuleț” aflat în dezbatere publică, care include eliminarea taxei naționale pentru coletele comandate de pe platforme precum Temu și amânarea introducerii codurilor QR pe bonurile fiscale, potrivit Newsweek . Propunerea privind coletele vizează eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei naționale aplicate comenzilor livrate din platforme de tip Temu. Măsura nu este însă în vigoare: proiectul este în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptare. Amânare cu un an pentru codurile QR pe bonurile fiscale În același proiect, Ministerul Finanțelor propune amânarea cu un an a obligației de introducere a codurilor QR pe bonurile fiscale, ceea ce ar reduce temporar presiunea de conformare pentru comercianți și operatorii care emit bonuri. Reguli noi pentru valorificarea bunurilor confiscate Proiectul schimbă și modul în care ar putea fi vândute bunurile confiscate. Autoritățile ar urma să poată apela, pe lângă mecanismele existente, și la: agenții imobiliare; case de licitații; brokeri. Dacă bunurile nu se vând, proiectul prevede posibilitatea reducerii succesive a prețului de pornire cu 25%, 50% și 75% la licitațiile următoare. Termen pentru cardurile destinate primelor didactice O altă prevedere din proiect stabilește data de 31 decembrie ca termen pentru alimentarea cardurilor destinate primelor didactice. Toate măsurile sunt, deocamdată, la nivel de propunere și „pot suferi modificări înainte de adoptare”, conform informațiilor citate de Newsweek din B1TV . [...]

Reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard rămâne în vigoare între 16 și 31 octombrie 2026 , decizie care menține sub control o componentă fiscală importantă din prețul carburantului, cu efect direct asupra costurilor din transport și logistică, potrivit Agerpres . Ministerul Finanțelor arată că măsura este luată în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 , într-un context de „presiuni pe piața carburanților”, mecanismul fiind calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă. Ce înseamnă, concret, reducerea de 25% Conform datelor transmise de minister, reducerea de 25% a accizei echivalează cu: 701,07 lei/1.000 litri; 829,69 lei/tonă. În intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne: 2.103,22 lei/1.000 litri; 2.489,05 lei/tonă. De ce se menține reducerea: indicatorii folosiți în evaluarea bilunară Analiza pentru segmentul 16–31 octombrie 2026 indică, potrivit Ministerului Finanțelor: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,60%. Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru perioada menționată. Impactul economic urmărit: costuri în lanț în transport și prețuri la consum Ministerul Finanțelor susține că intervenția vizează limitarea „efectului de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Instituția precizează că va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. [...]

Guvernul prelungește reducerea cu 25% a accizei la motorină până la 15 octombrie , menținând un mecanism de ajustare bilunară care influențează direct costurile de transport și, în lanț, prețurile din economie, potrivit Antena 3 . Ministerul Finanțelor a decis ca reducerea temporară a accizei la motorina standard să se aplice în intervalul 1–15 octombrie 2026, după ce anterior termenul fusese extins până la 30 septembrie. Decizia vine în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, pe fondul „menținerii presiunilor pe piața carburanților”, conform comunicatului citat. Ce înseamnă, concret, reducerea de acciză Reducerea de 25% este echivalentă cu o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri , respectiv 829,69 lei/tonă , arată Ministerul Finanțelor. Pentru perioada 1–15 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne la: 2.103,22 lei/1.000 litri 2.489,05 lei/tonă Indicatorii care au stat la baza deciziei Potrivit aceleiași surse, analiza pentru prima jumătate a lunii octombrie indică: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +63,70% ; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,01% . Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru intervalul anunțat. De ce contează pentru economie Ministerul Finanțelor susține că intervenția urmărește să limiteze „efectul de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni, iar ministerul spune că va continua să monitorizeze cotațiile internaționale și prețurile la pompă. [...]