Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard rămâne în vigoare între 16 și 31 octombrie 2026, decizie care menține sub control o componentă fiscală importantă din prețul carburantului, cu efect direct asupra costurilor din transport și logistică, potrivit Agerpres.
Ministerul Finanțelor arată că măsura este luată în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, într-un context de „presiuni pe piața carburanților”, mecanismul fiind calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă.
Conform datelor transmise de minister, reducerea de 25% a accizei echivalează cu:
În intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne:
Analiza pentru segmentul 16–31 octombrie 2026 indică, potrivit Ministerului Finanțelor:
Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru perioada menționată.
Ministerul Finanțelor susține că intervenția vizează limitarea „efectului de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum.
Instituția precizează că va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.
Recomandate
Guvernul prelungește reducerea cu 25% a accizei la motorină până la 15 octombrie , menținând un mecanism de ajustare bilunară care influențează direct costurile de transport și, în lanț, prețurile din economie, potrivit Antena 3 . Ministerul Finanțelor a decis ca reducerea temporară a accizei la motorina standard să se aplice în intervalul 1–15 octombrie 2026, după ce anterior termenul fusese extins până la 30 septembrie. Decizia vine în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, pe fondul „menținerii presiunilor pe piața carburanților”, conform comunicatului citat. Ce înseamnă, concret, reducerea de acciză Reducerea de 25% este echivalentă cu o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri , respectiv 829,69 lei/tonă , arată Ministerul Finanțelor. Pentru perioada 1–15 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne la: 2.103,22 lei/1.000 litri 2.489,05 lei/tonă Indicatorii care au stat la baza deciziei Potrivit aceleiași surse, analiza pentru prima jumătate a lunii octombrie indică: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +63,70% ; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,01% . Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru intervalul anunțat. De ce contează pentru economie Ministerul Finanțelor susține că intervenția urmărește să limiteze „efectul de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni, iar ministerul spune că va continua să monitorizeze cotațiile internaționale și prețurile la pompă. [...]
Reducerea accizei la motorină la 25% ar putea împinge din nou prețul sub 10 lei/l în unele stații , dacă operatorii transferă integral scăderea fiscală în prețul la pompă, potrivit Profit . Mecanismul prevăzut de Legea nr. 162/2026 majorează, în a doua etapă, reducerea accizei de la 20% la 25%. Concret, acciza ar urma să scadă cu 0,701 lei/l, respectiv 0,85 lei/l cu TVA aferentă, după ce în prima etapă (care se încheie luni) reducerea a fost de 0,56 lei/l, respectiv 0,68 lei/l cu TVA. Ce se vede la pompă: pragul de 10 lei/l depinde de transferul reducerii În prezent, motorina costă 10,14 lei/l în stațiile Petrom și în unele stații Socar. Dacă nu apar alte scumpiri până marți, prețul ar urma să coboare la 9,97 lei/l, adică sub pragul de 10 lei/l, conform calculelor din analiză. În restul rețelelor, prețurile ar rămâne peste 10 lei/l, în scenariul prezentat: OMV, Rompetrol și MOL: 10,03 lei/l Lukoil: 10,23 lei/l Publicația notează că unele companii ar putea transfera integral efectul reducerii accizei (cum s-a întâmplat în prima etapă la OMV Petrom sau MOL), altele ar putea ieftini mai agresiv (exemplul Rompetrol) sau, dimpotrivă, ar putea să nu transfere integral reducerea (cazul Lukoil). De ce a crescut reducerea la 25% și cum funcționează mecanismul Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , explică faptul că mecanismul funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională, iar în ultimele două săptămâni „nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%”. „Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie.” Actualizarea pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă, potrivit datelor citate, o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +45,65% și o variație a prețului mediu standard (VM) de +25,45%, ceea ce „impune, conform formulei legale”, extinderea reducerii la 25% din nivelul de bază din Codul fiscal. Legea prevede că, în următoarele trei luni, acciza la motorină va fi scăzută de două ori pe lună, cu procente între 5% (14 bani/l) și 25% (70 bani/l), în funcție de cea mai mică creștere procentuală dintre cotațiile internaționale Platts și prețul mediu la pompă. Benzina nu intră în schemă Reducerea de acciză vizează doar motorina, iar prețul benzinei „nu a fost influențat”, menționează sursa. În București, cea mai ieftină benzină este în rețeaua Petrom și într-o stație Socar (Vasile Lascăr) la 9,51 lei/l, în timp ce în stațiile OMV și Lukoil ajunge la 9,57 lei/l. În paralel, analiza amintește că, pe termen mai lung, analiștii internaționali anticipează o iarnă dificilă pentru Europa pe fondul unei posibile „crize a motorinei”, pe fondul scăderii ofertei globale și al tensiunilor geopolitice, într-un context în care Europa rămâne vulnerabilă din cauza capacității insuficiente de rafinare și a dependenței de importuri. [...]
Transportatorii cer schimbarea rapidă a Legii 162/2026, pentru ca reducerea accizei la motorină să nu fie „înghițită” în lanțul de preț și să se vadă efectiv la pompă, potrivit Agerpres . IMM România și Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită Parlamentului și Guvernului o intervenție legislativă „imediată” pentru eliminarea breșelor care ar permite diminuarea sau absorbirea efectului reducerii accizei pe verigile din amonte ale lanțului de formare a prețului. În perioada 16–31 august, statul a redus cu 20% acciza la motorină, măsură care implică, potrivit organizațiilor, un efort bugetar semnificativ, cu obiectivul de a reduce costurile din economie, pentru mediul de afaceri și consumatorii finali. „Breșa” invocată: excepții de la limitarea adaosului comercial Transportatorii susțin că, în forma actuală, Legea nr. 162/2026 permite o asimetrie în mecanismul de limitare a adaosului comercial. Concret, art. 2 alin. (11) ar excepta de la acest mecanism: activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului; importul și prima vânzare a produselor petroliere importate. În opinia lor, excepția creează o vulnerabilitate structurală: dacă anumite verigi rămân în afara limitării, marja comercială poate fi redistribuită între verigi, iar efectul economic al reducerii accizei se poate diminua înainte să ajungă în prețul final. Ce modificări cer și ce ar trebui să urmeze IMM România și FORT cer modificarea de urgență a art. 2 alin. (11), astfel încât limitarea adaosului/marjei comerciale să se aplice pe întreg lanțul relevant de formare a prețului, inclusiv în zona importului, rafinării și primei vânzări. Totodată, organizațiile solicită monitorizarea efectului reducerii accizei asupra prețului la pompă, pentru a putea identifica și evalua diferența dintre avantajul fiscal acordat și reducerea efectivă resimțită de consumator. „O reducere de acciză reprezintă un efort asumat de bugetul public cu un obiectiv economic precis: reducerea costului carburantului și, implicit, diminuarea presiunii asupra companiilor și consumatorilor. Acest obiectiv nu poate fi considerat atins în momentul adoptării măsurii fiscale, ci numai atunci când efectul ei se regăsește efectiv în prețul final”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România. „Reducerea accizei trebuie să producă un efect măsurabil asupra prețului motorinei. Transportatorii nu pot beneficia de o reducere fiscală doar la nivel teoretic. Dacă avantajul fiscal este absorbit pe lanț înainte ca produsul să ajungă la consumatorul final, atunci obiectivul intervenției statului este compromis”, a spus Beniamin Lucescu, președintele FORT. [...]
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]
Procedura ANAF pentru aplicarea amnistiei TVA riscă să lase neacoperite problemele care au generat litigiile , avertizează o avocată care a reprezentat antreprenori vizați de decizii de impunere pentru TVA „din urmă”, în condițiile în care firmele aveau codul de TVA anulat, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și aplicare: deși amnistia există în lege din 27 august, modul în care Fiscul propune să o pună în practică ar avea „trei probleme” semnalate de avocat. De ce contează pentru companii Cazurile descrise vizează antreprenori care s-au trezit cu obligații de plată pentru TVA pe mai mulți ani, calculate retroactiv de ANAF, în perioade în care codul de TVA era anulat. În acest context, amnistia ar trebui să reducă presiunea fiscală și riscul de executare, însă avertismentul din articol este că proiectul de procedură nu ar rezolva complet „aspectele cele mai apăsătoare” din prezent. Ce spune articolul despre procedura propusă Materialul indică faptul că avocata atrage atenția asupra a trei probleme ale proiectului de procedură de aplicare a amnistiei, în forma propusă de Fisc. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil care sunt cele trei puncte, trimițând cititorii către o continuare în altă publicație. Pentru detalii suplimentare, HotNews direcționează către StartupCafe . [...]
ANAF ar urma să treacă la controale declanșate de analiza de risc și să-și concentreze resursele pe marea evaziune , inclusiv pe fraudele de TVA, potrivit HotNews , care citează programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza pentru companii este o schimbare de paradigmă: mai puține verificări „la grămadă” și mai multă presiune pe zonele cu impact bugetar mare, pe baza datelor deja raportate digital. Reforma pornește cu o decizie instituțională: reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. În practică, ar însemna revenirea la modelul existent între 2013 și 2022, cu efecte potențiale asupra modului în care sunt coordonate controalele și colectarea. Ce se schimbă în controale: țintire pe TVA și operațiuni complexe Programul indică o orientare a controalelor către: fraude de TVA și rambursări de TVA cu indicatori de risc ; subdeclararea din anumite sectoare; transferul artificial al profitului (mutarea pe hârtie a profiturilor pentru a reduce impozitarea). Pentru marii contribuabili și tranzacțiile complicate, sunt prevăzute echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și acorduri de preț în avans mai eficiente. Programul menționează și pregătirea personalului prin programe dedicate, inclusiv pentru modele de afaceri digitale. Platformă integrată de date și controale pornite din „profilul de risc” Instrumentul central ar urma să fie o platformă integrată care corelează date din e-Factura, SAF-T , casele de marcat și declarațiile fiscale. Potrivit programului, platforma ar urma să devină operațională până la 30 iunie 2027 . Logica de control descrisă în document: verificări documentare la distanță, iar controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate de profilul de risc al contribuabilului. În plus, sunt prevăzute mecanisme de avertizare timpurie pentru contribuabilii care acumulează dificultăți financiare sau restanțe, pentru intervenție înainte ca arieratele să crească. Bonus-malus pentru conducere, legat de depășirea planului de încasări Până la 31 decembrie 2026 , programul prevede introducerea unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Agerpres, mecanismul ar urma să se aplice din 2027 (în linie cu angajamentele din PNRR): bonusuri doar dacă planul de încasări este depășit , iar penalități în funcție de indicatorii aprobați. Mai puțină birocrație pentru contribuabilii corecți, mai mult „digital” în relația cu Fiscul Pe partea de conformare voluntară, programul propune ca ANAF să nu mai ceară din nou date pe care le deține deja, urmând să reutilizeze informațiile din e-Factura, SAF-T și casele de marcat. Sunt menționate: declarații precompletate și validate automat; reducerea câmpurilor de completat; eliminarea treptată a raportărilor redundante, inclusiv la TVA. Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punct unic de contact, cu situație fiscală consolidată, notificări automate privind neconcordanțele și canale digitale de comunicare. Pentru IMM-uri, programul prevede posibilitatea corectării unor abateri formale fără sancțiune , dacă nu există prejudiciu sau indicii de fraudă. În plan tehnic, documentul mai menționează înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne și interoperabile, inclusiv schimb automat de informații între instituțiile statului. [...]
