Știri
Știri din categoria Digitalizare

ANAF vrea să folosească inteligența artificială în controale, odată cu o interfață nouă pentru Spațiul Privat Virtual (SPV), iar miza imediată este dublă: eficiență mai mare în identificarea neconcordanțelor, dar și risc crescut de erori în prelucrarea datelor personale, într-un domeniu unde „nu există loc de greșeală”, potrivit Adevărul.
SPV, lansat în 2014, a devenit tot mai relevant pe fondul extinderii obligațiilor de raportare digitală. Prin OUG 89/2025, utilizarea obligatorie a sistemului RO e-Factura s-a extins dincolo de companii, incluzând și persoanele fizice care desfășoară activități economice independente și sunt identificate fiscal prin CNP. Termenul inițial de 15 ianuarie 2026 a fost amânat până la 1 iunie 2026 prin OUG 6/2026, dar platforma este descrisă ca fiind dificil de folosit.
Conducerea ANAF spune că lucrează la o interfață SPV „mai ușor de folosit” și că instituția intenționează să introducă o componentă de inteligență artificială pentru analiza datelor în structurile de control. În plus, ar urma să fie posibilă organizarea de întâlniri video cu contribuabilii.
Implementarea acestor schimbări este anunțată „în următoarele două-trei luni”, conform articolului.
Tudor Galoș, specialist în protecția datelor personale, spune că utilizarea inteligenței artificiale în „risk management” (managementul riscurilor) poate ajuta echipele de control să lucreze mai unitar și mai eficient, însă atrage atenția că, dacă sunt prelucrate date personale, sistemul intră sub incidența GDPR și trebuie să respecte principii precum transparența, legalitatea, minimizarea datelor și securitatea.
El indică drept principal pericol erorile generate de AI, inclusiv „halucinațiile” (rezultate greșite produse de sistem), și susține că ar fi util ca ANAF să explice ce mecanisme va folosi pentru reducerea și controlul acestora, inclusiv supervizare umană și auditarea rezultatelor. Specialistul menționează și necesitatea unor date de antrenare corecte și bine etichetate, pentru a reduce riscul de categorisire greșită, cu potențiale implicații și în raport cu regulamentul european privind inteligența artificială (EU AI Act).
David Burcovschi, inginer software specializat în platforme securizate, descrie drept principal obstacol pentru utilizatori procesul de înrolare, care implică, în cazul firmelor, obținerea unui „certificat de încredere” prin furnizori specializați, cu pași suplimentari și costuri. El compară experiența cu cea din zona bancară, unde autentificarea se face uzual cu utilizator și parolă, iar identificarea poate fi realizată prin proceduri de tip „Know Your Customer” (verificarea identității clientului).
Pentru persoanele fizice, procedura este prezentată ca fiind mai simplă decât pentru firme, nefiind necesar certificatul. Ca exemplu de alternativă, specialistul indică platforma ONRC, unde înregistrarea se poate face prin încărcarea de documente și validare.
În articol este citată și o declarație a președintelui ANAF, Dan Nica, potrivit căreia instituția corelează deja date și observă neconcordanțe între SPV și e-Factura, exemplificând cu situații în care un expert contabil apare în SPV ca reprezentant, dar nu figurează în e-Factura.
În lipsa unor detalii tehnice publice despre modul concret de funcționare al componentei AI (date folosite, criterii, controale, audit), rămâne deschisă întrebarea esențială pentru contribuabili: cum va evita ANAF ca automatizarea să producă erori care să se transforme în controale sau măsuri fiscale greșite.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul pentru Guvernanță Digitală , un eveniment care pune în prim-plan agenda de digitalizare și modul în care instituțiile publice își coordonează deciziile și proiectele din acest domeniu, potrivit Agerpres . Evenimentul a fost a doua ediție a „Summitului pentru Guvernanța Digitală”, organizat de Edge Institute , și a avut loc la București. Materialul publicat de Agerpres este o fotografie de la participarea președintelui la summit. Din informațiile disponibile în sursă nu reies detalii despre temele discutate, măsuri anunțate, termene sau proiecte concrete care ar urma să fie implementate în urma summitului. Sursa indică doar prezența președintelui la eveniment, fără declarații sau elemente suplimentare de conținut. [...]

Victor Negrescu avertizează că fragmentarea proiectelor a blocat digitalizarea statului , iar fără o viziune integrată România riscă să irosească „ultimul tren” al finanțărilor europene, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Parlamentului European a spus, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, că digitalizarea „a eșuat până acum” dintr-un motiv operațional: s-au făcut multe proiecte, inclusiv unele reușite, dar care nu au fost conectate între ele. În acest context, Negrescu a invocat exemple precum achiziția de tablete în pandemie și finanțarea, prin PNRR , a unor primării pentru a cumpăra programe informatice, ridicând problema funcționării acestora după încheierea finanțării. De ce contează: banii europeni vin, dar sustenabilitatea lipsește Negrescu a susținut că o parte majoră din digitalizarea României a fost realizată cu finanțare europeană și că lista investițiilor unde „se repetă aceeași greșeală” este mare. El a indicat că, în cadrul financiar actual și prin PNRR, au venit aproximativ cinci miliarde de euro pentru zona de digitalizare, din care 1,7 miliarde prin PNRR, iar restul prin POCIDIF și alte programe. În opinia sa, miza nu mai este multiplicarea proiectelor mici, ci selectarea câtorva proiecte „majore”, cu impact și capacitate de extindere, care să fie sustenabile și să poată fi dezvoltate pe termen lung. Ce se schimbă la nivel european: digitalizarea, mai puțin „linie separată” de finanțare Un element cu impact de reglementare și finanțare, subliniat de europarlamentar, este schimbarea arhitecturii programelor UE. Potrivit lui Negrescu, la propunerea Comisiei Europene ar urma să dispară programul „Digital Europe ”, iar finanțările să fie comasate într-o structură numită Fondul European de Competitivitate. În această formulă, digitalizarea ar urma să fie finanțată cu o perspectivă diferită: integrată în obiective industriale și economice, nu ca domeniu separat. Negrescu a adăugat că, în planurile naționale pe care fiecare stat membru trebuie să le elaboreze, este posibil să nu mai existe alocări distincte pentru digitalizare, așa cum au fost în PNRR, deși se urmărește menținerea unei alocări inițiale de aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul noului fond. Ce urmează: presiune pe proiecte integrate și pe planificare națională Mesajul central al lui Negrescu este că România trebuie să treacă de la proiecte disparate la o viziune integrată și la investiții care pot fi extinse și menținute după ce se termină finanțarea. În paralel, schimbările pregătite la nivelul UE ar putea muta accentul de pe „digitalizare ca domeniu” pe digitalizare ca instrument în industrie și economie, ceea ce va pune presiune pe modul în care autoritățile își construiesc planurile și prioritizează proiectele. [...]

Digitalizarea „reală” începe abia după alegerea tehnologiei , iar diferența o fac procesele, infrastructura, securitatea și competențele din echipe, potrivit Orange , care își descrie participarea Orange Business la GoTech World 2026 (10–11 noiembrie, Romexpo) din perspectiva integrării efective a soluțiilor în activitatea companiilor. Orange Business, partener principal al evenimentului, a pus accent pe situații în care organizațiile au acces la instrumente precum inteligența artificială (AI), dar nu reușesc să le folosească în munca de zi cu zi. Mesajul central: implementarea depinde de felul în care sunt aliniate procesele interne, infrastructura IT și măsurile de securitate, nu doar de achiziția unei aplicații. De ce adoptarea AI nu se oprește la „alegerea unei soluții” În zona dedicată AI, demonstrațiile Live Intelligence au vizat utilizări concrete ale AI generativ în activitatea echipelor (de exemplu, redactare, pregătire de documente și prezentări, sprijin pentru lucrul în Excel). Cristian Turcin a vorbit despre utilizarea soluției în cadrul Grupului Orange, iar publicația notează că, dincolo de instrumente, contează condițiile de adoptare: timp pentru învățare, instruire, politici interne și implicarea liderilor și a utilizatorilor. Pentru zona de relații cu clienții, Anca Cîrstian a prezentat experiența Orange în dezvoltarea unui ecosistem care conectează asistenții virtuali, canalele digitale și instrumentele folosite de echipele de suport, cu accent pe calitatea datelor și integrarea cu sistemele existente. Un proiect în implementare: ce înseamnă, operațional, „integrarea” Un exemplu de digitalizare aflat „în curs de implementare” este proiectul de la Apa Canal Pitești , discutat pe scena Business Transformation. Au participat Mihai Marinescu (director general Apa Canal Pitești ), Dorin Andreica (din partea SNC (Soft Net Consulting) ) și Florin Dovleac (Orange Business). Discuția a urmărit, conform sursei, cerințele care au determinat schimbarea, adaptarea soluției CRM și alegerile de infrastructură necesare funcționării și dezvoltării acesteia. Punctul operațional relevant: aplicația în sine este doar partea vizibilă, în timp ce corelarea cerințelor software cu resursele de procesare și stocare, plus securitatea și monitorizarea, devin decizii care cer colaborare între client, partenerul software și integrator. Securitatea, inclusiv pe termen lung: de la SOC la „quantum-safe” În zona de securitate, SCUT , partener Orange Business, a prezentat discuții și soluții pentru protecția infrastructurilor, aplicațiilor și datelor, cu sprijinul expertizei internaționale Orange Cyberdefense . Au fost menționate inclusiv Mini-SOC (din zona soluțiilor Security Operations Center ), Mobile MDR (detectare și răspuns gestionate), protecția aplicațiilor web și apărarea împotriva atacurilor DDoS. Pe scena Cybersecurity, Frank de Jong (Orange Business) a abordat tema „quantum-safe”, adică pregătirea pentru riscurile asociate calculului cuantic. În material sunt evidențiate două repere care trebuie analizate împreună: cât timp trebuie să rămână confidențiale datele unei organizații și cât durează migrarea sistemelor către mecanisme de protecție adaptate acestor riscuri. Concluzia operațională: „pachetul” minim pentru ca tehnologia să fie folosită Florin Popa, Director Orange Business, Orange România, a sintetizat legătura dintre adoptarea tehnologiilor și baza necesară utilizării lor: rețele fiabile, infrastructură IT, date securizate și competențe în echipe. În această logică, Orange Business își descrie rolul de operator și integrator, de la conectivitate și infrastructură până la aplicații, securitate și AI, cu ideea că, pentru companiile care se digitalizează, componentele trebuie să funcționeze împreună, altfel utilizarea rămâne sub nivelul potențialului. [...]

Platforma e-Licitații a adus la buget peste 18 milioane de lei în două luni , un semnal că digitalizarea executării silite poate accelera recuperarea creanțelor și poate crește concurența la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit Agerpres , care citează date comunicate de Ministerul Finanțelor . În primele două luni de la lansare (30 martie), încasările totale au depășit 18 milioane de lei, din două surse: 15,31 milioane de lei provenite din licitații online și alte peste 3 milioane de lei recuperate prin plăți voluntare, după ce contribuabilii și-au achitat obligațiile fiscale pentru a evita executarea silită. Ce arată cifrele despre eficiența platformei Ministerul Finanțelor indică faptul că, de la lansare, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% peste prețurile de pornire — un rezultat care sugerează o competiție mai mare între ofertanți față de procedurile tradiționale. Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a legat explicit rezultatele de efectele digitalizării asupra conformării fiscale: „e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.” Impact operațional: acces mai larg și vizibilitate mai mare Conform datelor prezentate de minister, platforma a atras 1,73 milioane de vizitatori unici și a înregistrat peste 70 de milioane de accesări. Oficialii susțin că participarea la licitații este posibilă indiferent de localitatea de domiciliu, ceea ce ar trebui să lărgească baza de ofertanți și să susțină transparența procesului. Ministerul Finanțelor plasează e-Licitații în pachetul mai larg de digitalizare a administrației fiscale, alături de aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc și dezvoltarea serviciilor online pentru contribuabili. [...]

Germania mută identificarea oficială pe telefon din 2027 , după ce parlamentarii au adoptat o lege care permite stocarea datelor personale într-un „portofel digital”, cu efecte directe asupra modului în care cetățenii interacționează cu administrația și companiile, potrivit Antena 3 . Măsura intră în vigoare de la 2 ianuarie 2027 și va funcționa prin aplicația „d-you”, folosită pentru identificare online în relația cu autoritățile și cu partenerii contractuali. Ministrul german al digitalizării, Karsten Wildberger , a declarat că portofelul digital va fi operațional de la aceeași dată. Ce se schimbă operațional pentru cetățeni Legea permite ca datele personale să fie păstrate într-un card de identitate virtual, accesibil pe telefon. În timp, și alte dovezi ale identității urmează să fie integrate în acest format, inclusiv permisul auto. Un alt efect practic menționat este legat de pașapoarte: deținătorii nu vor mai trebui să meargă la birourile locale pentru înscrierea noii adrese atunci când își schimbă domiciliul, iar pașaportul rămâne valabil chiar dacă vechea adresă este încă tipărită în document. Context: implementarea unei cerințe la nivelul UE Germania implementează legislația Uniunii Europene care solicită fiecărui stat membru să ofere o aplicație pentru documente de identitate digitale pe telefoane inteligente. Potrivit informațiilor din articol, cadrul european include și măsuri menite să reducă birocrația. Separat, legea prevede că orice persoană care a împlinit 70 de ani înainte de a solicita cardul de identitate va fi autorizată să îl utilizeze pe termen nedeterminat. [...]

Aplicația iBon a ANAF a trecut de 2.200 de conturi în primele trei zile , un semnal că instrumentele digitale simple pot accelera interacțiunea contribuabililor cu administrația fiscală și pot crește capacitatea de raportare a neregulilor din comerț, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis că, în același interval, au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale prin aplicație. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce face iBon și de ce contează operațional iBon este prezentată drept prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor și are rolul de a permite verificarea bonurilor fiscale direct de pe telefon, prin scanare, pentru compararea datelor. Pe lângă verificare, aplicația include și o funcție de sesizări. Potrivit ministrului, utilizatorii au trimis deja „zeci de sesizări” legate de situații întâlnite în relația cu comercianții, inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul. Disponibilitate și pașii următori Aplicația este gratuită, a fost lansată luni și este disponibilă în Google Play și App Store. Ministerul Finanțelor spune că iBon urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. În mesajul său, Nazare a legat utilizarea aplicației de creșterea așteptărilor față de serviciile publice digitale și de transparența în relația cu statul. [...]