Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Apple a virat 17 miliarde de dolari (aprox. 77 mld. lei) impozit pe profit în Irlanda în 2025, sumă care a ajuns să reprezinte 40% din totalul global al companiei, pe fondul scadenței plății din dosarul UE privind taxe restante, potrivit 9to5Mac.
Datele provin din noi raportări fiscale cerute de regulile UE pentru companiile mari, relatează Financial Times. Totalul de 17 miliarde de dolari include și taxe restante din disputa de durată cu Uniunea Europeană, încheiată în 2024, când instanța supremă a UE a decis că Irlanda a acordat Apple ajutor de stat ilegal și a menținut ordinul de recuperare a până la 13 miliarde de euro (aprox. 65 mld. lei) în taxe neplătite.
Potrivit Financial Times, noile documente indică faptul că „un sfert din profiturile globale înainte de impozitare” ale Apple în anul până în septembrie 2025 au fost înregistrate prin entitățile sale din Irlanda, unde compania are circa 3% din forța de muncă. Apple are 5.575 de angajați în Irlanda (sediul său european) și 4.089 în Germania.
Publicația citează și o comparație a profitului înainte de impozitare per angajat, pe baza raportărilor:
În disputa cu UE, Apple a negat că ar fi primit ajutor de stat ilegal și a susținut că a respectat legislația fiscală irlandeză. Compania a argumentat că profiturile vizate sunt atribuibile proprietății intelectuale dezvoltate în SUA și ar trebui impozitate acolo.
Instanța UE a dat însă dreptate Comisiei Europene, care a susținut că două decizii fiscale irlandeze au permis Apple să aloce cea mai mare parte a profiturilor înregistrate de Apple Sales International și Apple Operations Europe către „sedii centrale” fără angajați și fără prezență fizică.
În reacția transmisă către Financial Times, Apple a spus că este „în mod constant unul dintre cei mai mari contribuabili din lume” și a susținut că noile raportări nu surprind integral ce plătește în diverse țări.
Compania a mai afirmat că aceste date se concentrează pe impozitul pe profit legat de locul unde sunt deținute activele, nu pe alte taxe (de exemplu TVA), colectate în funcție de locul unde se află clienții.
Recomandate
Apple a concentrat în Irlanda aproape 40% din impozitul pe profit plătit global în ultimul său an fiscal, un semnal al dependenței bugetare pe care Dublinul a ajuns să o aibă de marile multinaționale, potrivit Economica . În anul fiscal încheiat în septembrie 2025, Apple a plătit impozite pe profit de 43,2 miliarde de dolari la nivel mondial (aprox. 198,7 miliarde lei). Din această sumă, 17,1 miliarde de dolari (aprox. 78,7 miliarde lei) au fost plătite în Irlanda, adică 39,54% din total. De ce a fost atât de mare suma plătită în Irlanda Compania spune că impozitele achitate Irlandei au fost „semnificativ mai mari” decât impozitele pe profit datorate, pentru că includ și 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) reprezentând impozite restante, pe care Apple a fost obligată să le plătească în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , în 2024. Instanța europeană a decis că Irlanda a acordat Apple reduceri de impozite ilegale timp de peste două decenii, ceea ce ar fi dus la o cotă efectivă de impozitare sub 1%. Irlanda și Apple au contestat timp de opt ani decizia privind aceste restanțe, în contextul în care statul irlandez își apără statutul de destinație preferată pentru multinaționalele americane în Europa și veniturile fiscale asociate. Context: regimul fiscal irlandez și miza bugetară Economica notează că Irlanda a atras în ultimii ani numeroase companii multinaționale printr-o cotă redusă de impozitare a companiilor; în cazul Apple, cota menționată este de 13,8%, sub nivelurile din alte țări europene. Potrivit Irish Independent, nivelul impozitelor plătite de Apple în Irlanda în 2025 ar fi „aproape suficiente” pentru a acoperi întregul buget pentru educație al țării sau costurile preconizate ale proiectului liniei de metrou Metrolink din Dublin. [...]
Senatul a eliminat scutirea de accize pentru alcoolul produs în gospodării , după reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan, ceea ce readuce obligația de taxare pentru distilatele făcute pentru consum propriu, potrivit Newsweek . Miza deciziei este una de reglementare și conformare fiscală : inițiativa care ar fi permis producția de alcool fără accize a fost retrimisă în Parlament de la Cotroceni, pe motiv de risc de neconformare cu directivele europene privind fiscalitatea și de potențială competiție neloială pe piața băuturilor spirtoase. În comisiile de specialitate ale Senatului, senatorii au votat eliminarea amendamentelor care introduceau facilitatea pentru micii producători casnici, reinstaurând obligația de taxare „a fiecărui litru de distilat” obținut în gospodărie, conform relatării. Ce prevedea scutirea și cum a apărut în lege Scutirea fusese introdusă de deputați în proiectul de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 , care modifică mai multe prevederi din Codul fiscal. Camera Deputaților a adoptat proiectul la 20 mai 2026. Conform amendamentului citat de Digi24 , facilitatea ar fi urmat să se aplice gospodăriilor înscrise în Registrul agricol, cu condiția ca băuturile să fie produse pentru consum propriu și să nu fie destinate vânzării (detalii în materialul Digi24 ). De ce contează: risc de infringement și presiune pe colectare În motivarea invocată în raportul comisiei, eliminarea scutirii este prezentată ca măsură pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat membru pentru nerespectarea legislației UE) pe zona de fiscalitate. „Eliminarea scutirii este singura opțiune responsabilă pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement pe fiscalitate. Producția casnică rămâne permisă, dar trebuie contabilizată și taxată conform reglementărilor europene.” Pe scurt, producția în gospodărie rămâne posibilă, însă fără regim de „gratuitate” fiscală, într-un context în care, potrivit articolului, autoritățile invocă atât riscul de evaziune pe piața neagră a alcoolului, cât și presiunea de a evita derogări care pot intra în conflict cu regulile europene. [...]
UE mută accentul fiscal spre raportare digitală și schimb automat de date , ceea ce va crește capacitatea autorităților de a identifica venituri impozabile din online și va schimba costurile de conformare pentru companii, potrivit Adevărul . Miza este adaptarea unui sistem construit pe „prezență fizică” la o economie în care firmele pot avea clienți într-o țară fără sediu sau infrastructură locală. De ce devine taxarea mai dificilă în economia digitală Modelul tradițional de impozitare a fost legat de locul în care o companie are sedii și angajați. În economia digitală, o firmă poate genera venituri dintr-o piață și poate folosi datele și interacțiunile utilizatorilor fără o prezență comercială importantă în acel stat. Consecința: o parte din profiturile din activități digitale poate ajunge să nu fie impozitată acolo unde sunt utilizatorii și consumatorii, în limitele regulilor actuale. Reforma pentru marile grupuri: realocare și impozit minim Un pilon al schimbării este reforma globală a impozitării companiilor, construită în jurul acordului OCDE/G20 , cu două componente: Pilonul 1 : realocarea unei părți din drepturile de impozitare către țările unde marile grupuri au clienți și activitate economică, chiar fără prezență fizică tradițională. Pilonul 2 : rată efectivă minimă de impozitare de 15% pentru cele mai mari grupuri multinaționale, pentru a limita transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare foarte redusă. Pentru companii, implicația este că strategia fiscală nu mai poate fi evaluată doar prin prisma sediului: contează tot mai mult unde sunt clienții, unde se generează valoarea și cum sunt distribuite profiturile între jurisdicții. Platforme și criptoactive: mai multă transparență prin schimb de informații UE extinde instrumentele de control prin schimb automat de informații: DAC7 : statele membre fac schimb automat de informații despre veniturile obținute de comercianți prin platforme digitale, cu obiectivul de a reduce evaziunea și de a apropia condițiile de concurență între comerțul online și economia tradițională. DAC8 : schimb automat de informații privind veniturile raportate de furnizorii de servicii pentru criptoactive, pe fondul caracterului transfrontalier și, uneori, descentralizat al tranzacțiilor. Mesajul pentru investitori și companii, în lectura publicației, este că obligațiile fiscale nu dispar odată cu digitalizarea, ci se schimbă modul în care sunt urmărite și verificate. TVA „în era digitală”: raportare aproape în timp real și e-facturare O componentă majoră este pachetul „TVA în era digitală”, aprobat de Consiliul UE în martie 2025, care urmărește reducerea fraudei, simplificarea obligațiilor și digitalizarea raportării. Contextul: pentru 2021, pierderile estimate din TVA la nivelul UE au fost de 61 de miliarde de euro (aprox. 305 miliarde lei ). Elementele-cheie din calendarul menționat: raportare digitală „în timp aproape real” pentru tranzacțiile transfrontaliere, pe baza facturilor electronice; sistemul european ar urma să devină operațional în 2030 ; interoperabilitate deplină între sistemele naționale în 2035 . Estimările europene citate indică un potențial de reducere a fraudei în TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei ) și scăderea costurilor administrative și de conformare cu peste 4,1 miliarde de euro pe an (aprox. 20,5 miliarde lei ) în următorul deceniu. Ce se schimbă practic pentru firme Digitalizarea fiscalității are două efecte paralele: autoritățile obțin mai multe date și pot identifica mai rapid tranzacții și venituri impozabile, iar companiile pot beneficia de proceduri mai standardizate și de reducerea unor obligații administrative, mai ales când operează în mai multe state membre. Pentru IMM-urile care vând în alte țări din UE, extinderea ghișeelor unice pentru TVA poate reduce nevoia de proceduri fiscale separate în fiecare stat. În ansamblu, direcția este una de control mai automatizat și raportare mai rapidă , pe măsură ce activitatea economică devine tot mai puțin legată de un loc fizic. Pentru context suplimentar din aceeași serie editorială, Adevărul trimite la materialele: studiu despre comerțul online din afara UE și „Economia în era digitală” . [...]
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]
Procedura ANAF pentru aplicarea amnistiei TVA riscă să lase neacoperite problemele care au generat litigiile , avertizează o avocată care a reprezentat antreprenori vizați de decizii de impunere pentru TVA „din urmă”, în condițiile în care firmele aveau codul de TVA anulat, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și aplicare: deși amnistia există în lege din 27 august, modul în care Fiscul propune să o pună în practică ar avea „trei probleme” semnalate de avocat. De ce contează pentru companii Cazurile descrise vizează antreprenori care s-au trezit cu obligații de plată pentru TVA pe mai mulți ani, calculate retroactiv de ANAF, în perioade în care codul de TVA era anulat. În acest context, amnistia ar trebui să reducă presiunea fiscală și riscul de executare, însă avertismentul din articol este că proiectul de procedură nu ar rezolva complet „aspectele cele mai apăsătoare” din prezent. Ce spune articolul despre procedura propusă Materialul indică faptul că avocata atrage atenția asupra a trei probleme ale proiectului de procedură de aplicare a amnistiei, în forma propusă de Fisc. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil care sunt cele trei puncte, trimițând cititorii către o continuare în altă publicație. Pentru detalii suplimentare, HotNews direcționează către StartupCafe . [...]
Guvernul prelungește reducerea cu 25% a accizei la motorină până la 15 octombrie , menținând un mecanism de ajustare bilunară care influențează direct costurile de transport și, în lanț, prețurile din economie, potrivit Antena 3 . Ministerul Finanțelor a decis ca reducerea temporară a accizei la motorina standard să se aplice în intervalul 1–15 octombrie 2026, după ce anterior termenul fusese extins până la 30 septembrie. Decizia vine în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, pe fondul „menținerii presiunilor pe piața carburanților”, conform comunicatului citat. Ce înseamnă, concret, reducerea de acciză Reducerea de 25% este echivalentă cu o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri , respectiv 829,69 lei/tonă , arată Ministerul Finanțelor. Pentru perioada 1–15 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne la: 2.103,22 lei/1.000 litri 2.489,05 lei/tonă Indicatorii care au stat la baza deciziei Potrivit aceleiași surse, analiza pentru prima jumătate a lunii octombrie indică: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +63,70% ; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,01% . Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru intervalul anunțat. De ce contează pentru economie Ministerul Finanțelor susține că intervenția urmărește să limiteze „efectul de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni, iar ministerul spune că va continua să monitorizeze cotațiile internaționale și prețurile la pompă. [...]
