Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Transportatorii cer schimbarea rapidă a Legii 162/2026, pentru ca reducerea accizei la motorină să nu fie „înghițită” în lanțul de preț și să se vadă efectiv la pompă, potrivit Agerpres.
IMM România și Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită Parlamentului și Guvernului o intervenție legislativă „imediată” pentru eliminarea breșelor care ar permite diminuarea sau absorbirea efectului reducerii accizei pe verigile din amonte ale lanțului de formare a prețului.
În perioada 16–31 august, statul a redus cu 20% acciza la motorină, măsură care implică, potrivit organizațiilor, un efort bugetar semnificativ, cu obiectivul de a reduce costurile din economie, pentru mediul de afaceri și consumatorii finali.
Transportatorii susțin că, în forma actuală, Legea nr. 162/2026 permite o asimetrie în mecanismul de limitare a adaosului comercial. Concret, art. 2 alin. (11) ar excepta de la acest mecanism:
În opinia lor, excepția creează o vulnerabilitate structurală: dacă anumite verigi rămân în afara limitării, marja comercială poate fi redistribuită între verigi, iar efectul economic al reducerii accizei se poate diminua înainte să ajungă în prețul final.
IMM România și FORT cer modificarea de urgență a art. 2 alin. (11), astfel încât limitarea adaosului/marjei comerciale să se aplice pe întreg lanțul relevant de formare a prețului, inclusiv în zona importului, rafinării și primei vânzări.
Totodată, organizațiile solicită monitorizarea efectului reducerii accizei asupra prețului la pompă, pentru a putea identifica și evalua diferența dintre avantajul fiscal acordat și reducerea efectivă resimțită de consumator.
„O reducere de acciză reprezintă un efort asumat de bugetul public cu un obiectiv economic precis: reducerea costului carburantului și, implicit, diminuarea presiunii asupra companiilor și consumatorilor. Acest obiectiv nu poate fi considerat atins în momentul adoptării măsurii fiscale, ci numai atunci când efectul ei se regăsește efectiv în prețul final”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
„Reducerea accizei trebuie să producă un efect măsurabil asupra prețului motorinei. Transportatorii nu pot beneficia de o reducere fiscală doar la nivel teoretic. Dacă avantajul fiscal este absorbit pe lanț înainte ca produsul să ajungă la consumatorul final, atunci obiectivul intervenției statului este compromis”, a spus Beniamin Lucescu, președintele FORT.
Recomandate
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Guvernul mută stimulentele fiscale spre cheltuieli eligibile și credite fiscale , o schimbare care poate influența direct deciziile de investiții ale companiilor în perioada post-PNRR, potrivit unei analize din Economica . Miza: trecerea de la facilități bazate pe venituri (considerate mai expuse la abuzuri și mai puțin eficiente) la instrumente legate de cheltuieli, într-un context în care România încheie reformele din PNRR și implementează Pilonul 2 al OCDE privind impozitul minim global. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, explică faptul că facilitățile bazate pe venituri sunt utilizate frecvent în țările în dezvoltare, dar tind să aducă beneficii mai reduse decât cele bazate pe cheltuieli și sunt mai vulnerabile la utilizări neconforme. Ce s-a schimbat recent: OUG 8/2026 și accentul pe creditul fiscal Analiza notează că, după eliminarea unor facilități fiscale din sectoare precum IT, construcții, industria alimentară, agricultură și turism, au apărut instrumente noi, cele mai recente fiind introduse prin OUG 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică. Printre facilitățile menționate: credit fiscal de 10% aplicat la valoarea cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare ; amortizare superaccelerată (metodă de amortizare care permite recunoașterea mai rapidă a cheltuielii cu investiția); deduceri pentru companiile care se listează la bursă și pentru persoanele fizice care investesc la bursă. Potrivit Ioanei Lixandru, creditul fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare a fost introdus ca alternativă la reglementarea existentă (deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuieli eligibile), pentru a corela facilitățile cu normele Pilonului 2. Pentru cheltuielile de listare la bursă se acordă o deducere suplimentară de 50% pentru costuri precum consultanță și intermediere, taxe și tarife și alte cheltuieli. Schema pentru industria prelucrătoare: granturi sau credit fiscal, cu prag de 50 mil. lei OUG 8/2026 include și facilități pentru investiții cu impact semnificativ. În iunie 2026 a fost publicată o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, care vizează realizarea de produse cu deficit comercial, prin granturi și/sau credite fiscale , în funcție de opțiunea companiei. Acordurile de finanțare urmează să fie emise în perioada 2026–2032 . Pentru varianta de credit fiscal , calculul se face pe o perioadă de 7 ani , începând cu trimestrul următor punerii în funcțiune a investiției; perioada se poate prelungi cu încă 2 ani dacă, în primii 2 ani, compania înregistrează pierdere fiscală. Sunt eligibile costuri fără TVA aferente investiției inițiale, inclusiv pentru: construcții; instalații tehnice, mașini și echipamente noi; brevete, licențe, know-how și alte drepturi de proprietate intelectuală. Investițiile trebuie să aibă o valoare de minimum 50 milioane de lei . Ce urmează: proiectul „ TechUp România ”, încă nepublicat Analiza mai menționează un proiect de schemă de ajutor de stat, încă nepublicat, denumit „ TechUp România ”, care ar urma să sprijine tehnologii cu „impact sistemic ridicat” prin ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltare și ajutor regional, în perioada 2026–2032 . Domeniile vizate includ, între altele: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică, infrastructură digitală, biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie, energie verde, stocare, tehnologii climatice, mobilitate, spațiu, sisteme autonome, materiale avansate și producție industrială. Proiectele ar urma să fie împărțite în două componente (cercetare-dezvoltare și producție/prestare servicii), cu costuri eligibile fără TVA între 5 milioane de lei și 50 milioane de lei . Sprijinul ar fi sub formă de grant cumulat cu deducere fiscală de 200% a cheltuielilor eligibile cu active corporale și necorporale, care reduce baza de impozitare la calculul impozitului pe profit. De ce contează pentru companii: stimulentele vin cu condiții și birocrație Reprezentanta Crowe România atrage atenția că aceste facilități pot revigora segmente industriale cu impact în economie, dar impun și o monitorizare atentă a aplicării: compatibilitatea cu facilitățile deja existente și aspectele administrativ-procedurale care pot genera dificultăți birocratice în relația cu Ministerul Finanțelor și ANAF. În plus, în trecerea la acest tip de facilități ar trebui luate în calcul, potrivit analizei, capitalul necesar pentru accesarea lor, inflația și incertitudinea fiscală și politică. [...]
Sondajul APSAP indică o „factură dublă” pentru contribuabili , care plătesc taxe și contribuții, dar ajung să cumpere separat servicii esențiale, în special în sănătate, potrivit Economedia . În eșantion, 81,6% dintre respondenți consideră impozitarea excesivă, iar 65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private, semn al unui deficit de încredere în randamentul serviciilor publice raportat la costul fiscal. De ce contează: presiune fiscală percepută, în paralel cu costuri private recurente Sondajul, la care au răspuns 3.591 de persoane din toată țara (cursanți ai programelor online APSAP), arată că percepția de „taxare excesivă” este ridicată atât în mediul privat (83,6%), cât și în sectorul public (77,9%). În același timp, 54,8% declară că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas fără ele, ceea ce sugerează o vulnerabilitate financiară mai mare la cheltuieli neprevăzute, inclusiv medicale. APSAP leagă cele două rezultate (taxare percepută ca excesivă și orientarea către privat) într-o singură explicație: contribuția este obligatorie, dar o parte dintre oameni ajung să plătească încă o dată pentru servicii pe care nu le consideră suficient de previzibile în sistemul public. „Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce.” Contextul fiscal: colectare mică în PIB, dar povară mare pe salarii În material sunt citate și repere Eurostat care conturează un paradox: în 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România (al doilea cel mai mic nivel din UE, față de media de 40,4%), dar povara pe muncă este ridicată. Tot Eurostat indică faptul că un angajat fără copii „cedează statului” 41,5% din salariul brut (față de media UE de 29,1%), iar pentru o familie cu un singur venit și doi copii ponderea este de 33,4% (media UE: 8%). În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Interpretarea avansată în analiză este că, deși statul colectează relativ puțin la nivel agregat, nota de plată ajunge disproporționat la contribuabilii ușor de urmărit și de controlat (salariați și firme conforme), ceea ce alimentează percepția de presiune fiscală „excesivă”. Sănătatea: migrarea către privat, inclusiv în rândul angajaților la stat Pe zona de sănătate, 65,6% dintre participanți spun că apelează de regulă la servicii medicale private. Procentul urcă la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și este 53,1% în rândul angajaților din sectorul public. Sondajul indică și diferențe pe venituri: chiar și respondenții cu venituri sub 3.000 de lei net pe lună aleg privatul în proporție de 60,1%, iar la venituri de peste 14.000 de lei procentul trece de 80%. În percepția respondenților, investițiile în sănătatea publică sunt greu de observat: doar 6,2% spun că au remarcat investiții semnificative în ultimii patru ani, în timp ce 93,8% vorbesc despre investiții insuficiente sau cu impact redus. Ce urmează: semnal pentru politici publice și pentru angajatori Concluzia operațională a analizei este că discuția despre fiscalitate nu mai poate fi separată de calitatea serviciilor publice, pentru că oamenii compară nu doar nivelul cotelor, ci și costul alternativelor private și timpul pierdut. Pentru angajatori, tabloul sugerează o presiune în creștere pentru beneficii care acoperă riscuri pe care sistemul public nu le gestionează, în percepția angajaților (de exemplu, acces mai rapid la servicii medicale), în timp ce pentru decidenți semnalul central rămâne „randamentul public” al taxelor și contribuțiilor, așa cum este el resimțit de contribuabili. [...]
La un an de la majorarea TVA, statul a încasat mai mult, dar consumul s-a contractat , cu comerțul cu amănuntul pe minus timp de 11 luni la rând, potrivit unei analize Economedia care citează date prezentate de CONAF . Miza pentru companii este că ajustarea fiscală pare să fi îmbunătățit rapid veniturile bugetare, însă cu un cost vizibil în dinamica vânzărilor din retail. Pe 1 august s-a împlinit un an de când cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%. Cota standard nu mai fusese modificată din 2017, iar noile cote au intrat în vigoare în august 2025. Efectul bugetar: încasări mai mari din TVA și deficit mai mic În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste aceeași perioadă din 2025, conform CONAF. Execuția bugetară pe șase luni arată și o reducere a deficitului de la 3,64% la 2% din PIB, adică cu 28,8 miliarde de lei. Scăderea deficitului a venit în principal din creșterea veniturilor, nu din tăieri nominale de cheltuieli: veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei; cheltuielile au crescut cu 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au urcat cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei. Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB (de la 19,85% la 18,66%), însă nu au scăzut în lei; cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei. Tot în primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 (seria brută). Efectul în economie: retail în scădere 11 luni consecutiv Pe partea economiei, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai severă contracție din această secvență, care a început în august 2025, luna intrării în vigoare a noilor cote de TVA. CONAF notează că firmele au aplicat noile cote „din prima zi”, fără perioadă de tranziție prevăzută în lege: au refacturat, au regularizat contracte în derulare și au recalculat prețuri. Problema de lichiditate invocată de CONAF: TVA exigibil înainte de încasare și plăți întârziate ale statului CONAF susține că, pentru companiile care nu aplică sistemul „TVA la încasare”, exigibilitatea TVA poate apărea înainte ca factura să fie încasată efectiv, iar penalitățile curg imediat după scadență dacă obligația nu este achitată. În oglindă, atunci când debitorul este o autoritate publică, Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare, însă CONAF afirmă că acest drept nu funcționează în practică printr-un mecanism „automat și simetric” cu cel aplicabil obligațiilor fiscale. Organizația reclamă și lipsa unui indicator public standardizat care să arate, pe fiecare instituție, în câte zile își plătește efectiv facturile, în condițiile în care statul raportează plăți restante și arierate (definite legal ca întârzieri de peste 90 de zile). În sectorul energetic, CONAF indică un dezechilibru între cererile de decontare aflate în analiză (estimate la aproximativ 6 miliarde de lei) și alocarea bugetară pentru 2026 (3,75 miliarde de lei). „CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri.” În ansamblu, datele prezentate de CONAF conturează o consolidare fiscală sprijinită de încasări mai mari din TVA, dar și o presiune asupra consumului și a lichidității companiilor, într-un context în care mecanismele de plată ale statului către furnizori rămân greu de evaluat comparabil, instituție cu instituție. [...]
ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA , prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews . Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare. Ce schimbă ANAF, pe scurt ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită. Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat. Context și ce ar trebui să urmărească firmele Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența: timpul de soluționare a cererilor de rambursare; probabilitatea de a fi selectați la verificări înainte de returnarea TVA; planificarea lichidităților , mai ales pentru firmele care recuperează frecvent TVA. Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro . [...]
Modificările de TVA la produsele cu zahăr adăugat riscă să creeze aplicări neunitare în HoReCa , pe fondul unei dileme practice reapărute în rândul antreprenorilor: ce cotă se aplică prăjiturilor cu conținut ridicat de zahăr adăugat, în funcție de modul de consum, potrivit HotNews . Întrebarea a fost readusă în discuție de cazul unei cofetării și vizează situații uzuale: aceeași prăjitură, dar consumată în locație sau luată la pachet. În acest context, antreprenorii se întreabă dacă trebuie aplicată cota redusă de TVA de 11% sau cota standard de 21%. Din informațiile prezentate, miza este una de conformare fiscală și de risc operațional: fără o încadrare percepută ca fiind limpede în practică, pot apărea interpretări diferite între firme, cu efect direct asupra prețurilor finale și asupra modului de fiscalizare a vânzărilor. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite la StartupCafe . Fotografia din articol este creditată „Baloon111 | Dreamstime.com ”. [...]
