Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA, prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews.
Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare.
ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită.
Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat.
Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența:
Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro.
Recomandate
ANAF pregătește trecerea certificatelor fiscale pe format tipărit simplu, renunțând la hârtia specială , o schimbare care ar reduce birocrația și costurile administrative pentru emiterea documentelor, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF și vizează atât certificatele de înregistrare fiscală, cât și certificatele de înregistrare în scopuri de TVA. Ce se schimbă, concret Conform proiectului, documentele: nu vor mai fi tipărite pe hârtie specială ; pentru contribuabilii fără acces la SPV ( Spațiul Privat Virtual , platforma online a ANAF), vor fi emise pe hârtie simplă . De ce contează pentru firme și PFA Schimbarea are un impact operațional direct: simplifică modul de emitere și distribuire a certificatelor, în special pentru contribuabilii care nu folosesc SPV, unde interacțiunea cu ANAF rămâne mai mult pe suport fizic. Ce urmează Este vorba despre un proiect de ordin , deci forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea documentului în procedura ANAF. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ detalii despre data exactă de intrare în vigoare. [...]
ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]
ANAF pregătește o nouă procedură de stabilire din oficiu a TVA pentru firmele care nu depun decontul D300 , ceea ce poate schimba modul în care sunt calculate și impuse obligațiile fiscale în astfel de cazuri, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: atunci când o persoană impozabilă nu depune decontul de TVA (formularul 300/D300), ANAF poate stabili din oficiu TVA datorată, iar procedura după care se face acest lucru urmează să fie actualizată. Ce schimbă ANAF, pe scurt Conform informațiilor prezentate, ANAF a pregătit: o nouă procedură privind stabilirea din oficiu a TVA datorate de persoanele impozabile care nu au depus decontul de TVA (D300); modelul și conținutul unor formulare folosite în acest proces. Contextul informației și limitele datelor disponibile Materialul citat de HotNews trimite la StartupCafe.ro , însă, în fragmentul disponibil, nu apar detalii despre conținutul concret al noii proceduri (de exemplu, criterii de calcul, termene, praguri sau pași operaționali). În lipsa acestor elemente, impactul exact asupra companiilor nu poate fi cuantificat din informația furnizată. [...]
ANAF a stabilit impozite suplimentare de peste 81 milioane euro (aprox. 405 milioane lei) pentru venituri nejustificate ale unor persoane fizice , după ce a emis 467 de decizii de impunere în urma controalelor derulate în ultimul an și jumătate, potrivit HotNews . Datele au fost transmise de ANAF la solicitarea StartupCafe.ro și arată aplicarea cotei de 70% asupra veniturilor pentru care „sursa nu a putut fi identificată”, în cadrul verificărilor la persoane fizice. Miza economică este dublă: pe de o parte, sumele stabilite la plată indică o intensificare a controalelor pe zona veniturilor fără justificare; pe de altă parte, nivelul cotei (70%) face ca riscul fiscal pentru contribuabilii vizați să fie semnificativ atunci când nu pot documenta proveniența banilor. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
ANAF a extins o anchetă de fraudă fiscală și a identificat un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei , într-un dosar în care inspectorii antifraudă au găsit și transferuri între firme de peste 32 de milioane de lei, respectiv obligații fiscale neachitate de peste 13 milioane de lei, potrivit Adevărul . Cazul ridică o problemă de reglementare și conformare: folosirea fluxurilor financiare intragrup pentru a ocoli plata la timp a taxelor, în special a celor aferente salariilor. Transferuri intragrup în timp ce datoriile la stat se acumulau Investigația este o continuare a verificărilor demarate în noiembrie 2025, când ANAF anunța destructurarea unui mecanism care ar fi produs un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, conform unui comunicat ANAF . În etapa curentă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a stabilit că mai multe societăți afiliate, controlate de același reprezentant legal, au acordat împrumuturi intercompanie de peste 32 de milioane de lei, în condițiile în care firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante la bugetul de stat. „Entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, însă reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, prioritizând interesele personale.” Peste 13 milioane de lei din taxe salariale declarate, dar neachitate Inspectorii au constatat că firmele au declarat obligațiile fiscale aferente salariilor (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), însă nu le-au achitat în termenul legal. Valoarea totală a restanțelor depășește 13 milioane de lei. În paralel, potrivit ANAF, în timp ce sume mari circulau între companiile din grup, taxele datorate statului pentru plata salariilor au rămas neachitate (context menționat în materialul sursă, cu trimitere la un articol separat despre acest tip de obligații). Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA Anchetatorii au identificat și un „circuit documentar fictiv”, prin care ar fi fost înregistrate bunuri fără legătură cu activitatea firmelor, trecute ca „bunuri consumabile”. Mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a profitului impozabil și pentru deducerea ilegală a TVA, cu un prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei. Separat, societățile ar fi emis facturi de avans pentru livrări viitoare de bunuri și echipamente care, potrivit inspectorilor, nu au avut loc și nu au fost susținute de documente justificative. Prin aceste operațiuni, firmele ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală Pe baza concluziilor, inspectorii antifraudă au sesizat organele de urmărire penală. ANAF spune că investigațiile continuă și vizează atât alte persoane fizice și juridice implicate, cât și activitățile economice derulate de acestea în alte domenii, cu obiectivul de a identifica întregul circuit financiar și toate persoanele implicate. [...]
