Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită a semnat un acord de cooperare în apărare cu Ucraina, pe fondul intensificării atacurilor cu drone atribuite Iranului în regiune, potrivit POLITICO. Înțelegerea a fost parafată în timpul unei vizite de două zile a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski la Riad, iar miza este transferul de expertiză ucraineană în contracararea dronelor, într-un moment în care statele din Golf caută soluții rapide pentru protejarea infrastructurii energetice și militare.
Zelenski a anunțat că acordul „pune bazele pentru contracte viitoare, cooperare tehnologică și investiții” și că ar consolida rolul internațional al Ucrainei ca furnizor de securitate. În același mesaj, liderul de la Kiev a susținut că Ucraina este pregătită să împărtășească „expertiza și sistemele” sale cu Arabia Saudită pentru întărirea protecției populației.
„Suntem pregătiți să ne împărtășim expertiza și sistemele cu Arabia Saudită și să lucrăm împreună pentru a întări protecția vieților.”
Pentru Ucraina, acordul are și o dimensiune economică și industrială: deschide perspectiva unor contracte și investiții într-o zonă cu resurse financiare semnificative. Pentru Arabia Saudită, cooperarea vine pe fondul vulnerabilității crescute la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii critice.
De la începutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, în februarie, Arabia Saudită și alte țări din Golf și Orientul Mijlociu ar fi fost vizate de atacuri de represalii cu drone asupra infrastructurii energetice, militare și civile, notează publicația. În acest context, Ucraina încearcă să valorifice experiența acumulată din 2022 încoace, când s-a confruntat cu valuri masive de drone rusești.
POLITICO arată că Ucraina este printre puținele state care au dezvoltat metode de respingere a atacurilor cu drone în masă, inclusiv prin utilizarea unor drone interceptoare produse local, cu costuri mai reduse. În paralel, țările din regiune folosesc, potrivit articolului, interceptori scumpi precum PAC-3 (rachete pentru apărare antiaeriană), pe care Ucraina spune că nu îi are în cantități suficiente.
Ucraina a trimis peste 200 de specialiști proprii în contracararea dronelor în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar alți aproximativ 30 urmau să se deplaseze spre Iordania și Kuweit, a spus Zelenski jurnaliștilor într-un chat pe WhatsApp, conform relatării. Liderul ucrainean a mai afirmat că specialiștii locali în apărare antiaeriană sunt bine pregătiți, însă mai ales pentru amenințări balistice, nu pentru apărarea pe rază scurtă împotriva atacurilor cu drone de tip „Shahed”.
În același timp, Zelenski a indicat anterior că ar fi dispus să facă un schimb: drone interceptoare și expertiză ucraineană contra rachetelor PAC-3, pe care țările din Golf le-ar avea în număr mare. Articolul menționează că, în primele zile ale războiului, au fost folosite peste 800 de rachete PAC, în timp ce Kievul ar fi primit circa 600 din 2022, potrivit unor informații atribuite The New York Times.
Elementele-cheie invocate de Zelenski pentru cooperarea cu statele din Golf includ:
Zelenski a spus că Ucraina urmează să semneze și alte acorduri în regiune. Într-un mesaj video adresat unei reuniuni a Joint Expeditionary Force (JEF), el a susținut că țările din Orientul Mijlociu și din Golf au resurse financiare și experiență în gestionarea amenințărilor balistice, dar au nevoie de expertiză pentru contracararea dronelor, inclusiv a dronelor FPV (drone mici, ghidate în timp real, folosite pentru lovituri țintite).
Potrivit declarațiilor citate, Kievul încearcă să transforme această expertiză într-un parteneriat cu beneficii reciproce: tehnologie și know-how din partea Ucrainei, finanțare din partea statelor din Golf. În logica prezentată de Zelenski, o astfel de cooperare ar avea și o componentă mai largă, prin reducerea riscurilor de securitate într-o regiune cu importanță majoră pentru piețele energetice globale.
Recomandate
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
Polonia și Ucraina încearcă să izoleze disputa istorică de cooperarea de securitate , după ce președinții Karol Nawrocki și Volodimir Zelenski au avut prima întâlnire oficială pe fondul tensiunilor legate de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial, potrivit Mediafax . Cei doi lideri s-au văzut în marja summitului NATO și au transmis că, în pofida diferențelor de opinie, Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității ambelor state. Întâlnirea are loc la câteva săptămâni după ce președintele polonez i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție a statului polonez, ca reacție la decizia liderului ucrainean de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități de operațiuni speciale. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Linia roșie a Varșoviei: UPA, fără compromis După întrevedere, Nawrocki a spus că discuțiile au fost constructive, dar a admis că disputa istorică rămâne nerezolvată, conform TVPWorld. El a insistat că „vecinii trebuie să mențină canale de dialog”, însă a reiterat că Rusia este amenințarea principală pentru ambele țări. „Vecinii trebuie să mențină canale de dialog. Ceea ce nu se schimbă este faptul că Rusia rămâne principala amenințare atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina.” În același timp, liderul polonez a precizat că glorificarea UPA este o chestiune asupra căreia Varșovia nu vede loc de compromis. Potrivit acestuia, poziția Kievului pe acest subiect afectează inclusiv aspirațiile europene ale Ucrainei și complică relațiile bilaterale. Kievul: cooperarea trebuie să continue, în ciuda divergențelor Zelenski a descris întâlnirea drept „o conversație importantă și necesară” și a susținut că, în contextul actual de securitate, cooperarea dintre cele două țări este esențială. Într-un mesaj pe platforma X, președintele ucrainean a transmis că cele două state se confruntă cu aceeași amenințare strategică. „Ne confruntăm cu o amenințare comună – Rusia. Este esențial să păstrăm înțelegerea reciprocă, sprijinul și unitatea de acțiune.” Cei doi șefi de stat au convenit să continue dialogul, cu obiectivul de a gestiona divergențele istorice fără a afecta cooperarea în domeniul securității și sprijinul acordat Ucrainei. Dimensiunea europeană a disputei Tensiunile au fost amplificate după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care își exprimă regretul față de decizia lui Zelenski de a omagia UPA prin atribuirea numelui organizației unei unități militare. În acest context, retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat liderului ucrainean a fost prezentată ca o consecință directă a deciziei de la Kiev. În pofida acestor fricțiuni, Varșovia și Kievul transmit că vor continua cooperarea în cadrul NATO și în sprijinul apărării Ucrainei, pe fondul priorității comune: agresiunea Rusiei. [...]
Licența acordată Ucrainei pentru a produce rachete Patriot poate schimba rapid ecuația apărării aeriene , într-un moment în care Donald Trump încearcă să-i împingă pe Volodîmîr Zelenski și Vladimir Putin spre negocieri, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este una operațională: creșterea capacității Ucrainei de a intercepta atacuri aeriene, pe fondul intensificării loviturilor rusești. În întâlnirea cu Zelenski, Trump a spus că ambele părți ar vrea să încheie războiul, dar i-a descris pe cei doi lideri drept „dificili”. Președintele american a insistat că Zelenski și Putin „se vor întâlni” și că „se va întâmpla ceva pozitiv”, fără să ofere un calendar sau un format al discuțiilor. Trump l-a întrebat pe Zelenski dacă ar accepta o întâlnire la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a exclus-o în mod repetat. Patriot, de la cerere de urgență la producție locală Elementul cu impact direct asupra capacității militare este decizia lui Trump de a acorda Ucrainei o licență pentru a fabrica rachete Patriot, descrise de acesta drept „armă defensivă”. În context, Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme și interceptori Patriot, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile aeriene. La Ankara, în cadrul NATO Defense Industry Forum , Zelenski a cerut aliaților „sisteme antibalistice eficiente și rachete” și a susținut că rachetele balistice reprezintă „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a argumentat, totodată, că producția actuală de Patriot nu acoperă cererea în creștere pentru protecție împotriva rachetelor balistice. Loviturile cu drone și presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei Zelenski a indicat atacurile Ucrainei asupra unor centre populate și infrastructurii de combustibil din Rusia ca parte a presiunii asupra Moscovei. El a afirmat că drone ucrainene au lovit inclusiv o rafinărie din Siberia și a susținut că nu ar mai exista „nicio rafinărie majoră” în Rusia care să nu fi fost atacată. În același timp, Kremlinul a încercat să minimalizeze o criză de combustibil; materialul notează că aceasta a afectat cel puțin 81 din 83 de regiuni ale Rusiei, potrivit CNN. Vladimir Putin a acuzat „inamicul” că încearcă să lovească economia și să creeze anxietate socială, susținând că „sistemul energetic al Rusiei este cel mai puternic din lume”. Contextul de pe front și ce se știe despre posibile negocieri Pe teren, atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 14, iar loviturile de luni au ucis cel puțin 20, potrivit aceleiași relatări. Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a legat continuarea loviturilor la distanță lungă de capacitatea Ucrainei de a rezista și de sprijinul partenerilor pentru finanțarea „rezilienței”. Separat, o sursă americană a declarat pentru Reuters că Trump ar simți „un real sentiment de urgență” pentru a opri războiul și că, în ultimele luni, „frontul a înghețat”, fără progrese majore de nicio parte. Trump a mai spus că a vorbit recent cu Putin și cu Zelenski și că intenționează să discute din nou cu liderul rus. În lipsa unor detalii despre formatul negocierilor, decizia privind licența Patriot rămâne, deocamdată, cel mai concret rezultat menționat: dacă se materializează rapid în producție și livrări, poate întări apărarea aeriană a Ucrainei într-o fază în care atacurile aeriene și rachetele balistice sunt prezentate drept factorul critic al conflictului. [...]
Polonia și Ucraina au reluat dialogul la nivel prezidențial, dar disputa istorică rămâne nerezolvată , într-un moment în care Varșovia continuă să fie un nod logistic esențial pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit Agerpres . Întâlnirea dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO. Dialogul fusese afectat de o dispută legată de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial și de simboluri asociate mișcării naționaliste ucrainene. Miza: cooperare strategică, pe fondul unei tensiuni politice Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, după ce Nawrocki i-a reproșat lui Zelenski că a acceptat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi. Ulterior, la finalul lunii iunie, Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski. Ca reacție, președintele ucrainean și-a anulat participarea la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk. Ce au spus cei doi lideri după întâlnirea de la Ankara Nawrocki a indicat că, dincolo de divergențe, percepția comună asupra riscului de securitate rămâne un punct de convergență: „Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare.” În același timp, el a precizat că discuțiile nu au dus la o soluție pe „chestiunile istorice” legate de masacrele din timpul războiului, pe care Polonia le consideră „genocid”. Nawrocki a mai afirmat că Polonia se așteaptă ca Ucraina „să înțeleagă” că simbolistica asociată lui Stepan Bandera „îi limitează viitorul în UE”. După întrevedere, Zelenski a transmis pe X că cei doi au convenit să continue dialogul, conform aceleiași surse. De ce contează: sprijinul logistic al Poloniei continuă În pofida tensiunilor politice, Polonia continuă să funcționeze ca „placă turnantă” pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei. Totodată, guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk a cerut în repetate rânduri dezescaladare, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran pune din nou sub presiune securitatea rutelor energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce schimburile de lovituri au intrat în a treia zi, pe fondul prăbușirii armistițiului din 8 aprilie, potrivit TWZ . Un semnal direct al riscului regional a venit din Iordania: Ambasada SUA la Amman a avertizat joi cetățenii americani cu privire la „rachete, drone sau proiectile” în spațiul aerian iordanian și le-a cerut să caute adăpost. În paralel, Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat și doborât opt rachete lansate din Iran către teritoriul iordanian, fără victime sau pagube materiale raportate. De ce contează: Hormuz rămâne miza care poate afecta fluxurile de petrol și transportul maritim Potrivit publicației, această rundă de confruntări a fost declanșată marți, când Iranul a atacat trei nave în Strâmtoarea Hormuz — un punct critic pentru transportul maritim, inclusiv pentru livrările de energie. Miercuri, președintele Donald Trump și oficiali iranieni au declarat că armistițiul „șubred” convenit la 8 aprilie s-a încheiat. În acest context, viitorul discuțiilor de pace SUA–Iran rămâne „foarte incert”, iar controlul asupra Strâmtorii Hormuz este descris drept cel mai mare factor de tensiune, tocmai pentru că de aici a pornit reaprinderea luptelor. Ce se știe despre lovituri și ținte, și ce rămâne neconfirmat Un canal media conectat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), Tasnim, a susținut că au avut loc explozii la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și că forțe iraniene ar fi vizat cu rachete de croazieră nave americane din largul Bahrainului. TWZ notează însă că nu a apărut nicio dovadă vizuală pentru aceste afirmații, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a refuzat să ofere detalii operaționale noi. În același timp, oficiali iranieni au afirmat că SUA ar fi executat noi lovituri în sudul Iranului, inclusiv în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr. Informația este atribuită de TWZ unei relatări din Jerusalem Post, care citează un oficial local (viceguvernatorul provinciei Bushehr) și menționează că zona ar mai fi fost lovită de mai multe ori în actualul conflict, înainte de armistițiul din 8 aprilie. Dimensiunea operațională: CENTCOM spune că a lovit circa 90 de ținte militare iraniene Atacurile de joi au urmat unei serii de lovituri de miercuri, despre care CENTCOM a transmis că au vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv: sisteme de apărare antiaeriană; mijloace de supraveghere de coastă; depozite pentru rachete și drone; capabilități navale; infrastructură logistică militară de-a lungul coastei Iranului. Iranul, la rândul său, a susținut că unele lovituri au avut loc mai în interiorul țării, inclusiv asupra unui pod feroviar de pe linia care leagă Teheran de Mashhad, iar presa oficială IRIB a afirmat că atacul ar fi întrerupt traficul feroviar. Au existat și relatări neconfirmate despre un alt pod din provincia Golestan (Agh Tekeh Khan), descris ca o legătură importantă pentru o linie feroviară către Asia Centrală și mai departe către Rusia și China; TWZ precizează că aceste informații au apărut din surse media și martori, fără confirmare completă. Diplomație: memorandum semnat, dar armistițiul e declarat „încheiat” de ambele părți Publicația amintește că SUA și Iran au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere în 14 puncte, care prevedea o prelungire de 60 de zile a armistițiului pentru a negocia un acord mai amplu: oprirea luptelor în regiune (inclusiv în Liban), limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Totuși, după reluarea atacurilor și declarațiile publice că armistițiul s-a terminat, direcția negocierilor rămâne neclară. Trump a spus, potrivit relatării, că Iranul ar fi contactat partea americană și ar dori un acord, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul îl va respecta. [...]
