Știri
Știri din categoria Externe
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina, potrivit Ukrinform, după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia.
Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă.
„Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean.
În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei.
Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ferm acuzațiile Kremlinului privind armele nucleare . Zelenski a declarat că afirmațiile Rusiei sunt o încercare de a distrage atenția de la situația de pe front. Acuzațiile Kremlinului vizau presupuse planuri ale Marii Britanii și Franței de a livra arme nucleare Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu deține astfel de arme și a amintit de renunțarea la arsenalul nuclear în 1994, în schimbul promisiunii Rusiei de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei, promisiune încălcată ulterior. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit și Ucrainei au negat acuzațiile făcute de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Franța a răspuns ironic la aceste afirmații, subliniind absurditatea situației printr-un mesaj pe rețelele sociale. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank american, a evaluat situația și a considerat că Moscova ar putea încerca să provoace un incident radiologic în Ucraina, pentru a da vina pe Kiev și a influența opinia internațională. Experții ISW consideră că aceste declarații sunt parte a unei campanii de dezinformare menită să intensifice retorica escaladării nucleare și să distragă atenția de la împlinirea a patru ani de la începutul războiului. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raportul ISW. Această strategie ar fi menită să convingă Occidentul să abandoneze Ucraina sau să descurajeze sprijinul internațional pentru aceasta. În ciuda acestor tensiuni, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să facă progrese în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Kiev, cu sprijinul Statelor Unite. ISW consideră că amenințările nucleare ale Kremlinului sunt îndreptate explicit către Marea Britanie și Franța , în încercarea de a provoca frică și de a descuraja Europa să ofere aceste garanții. În concluzie, reacțiile internaționale la acuzațiile Kremlinului subliniază complexitatea situației și importanța menținerii unui dialog deschis și a unei evaluări atente a riscurilor implicate de escaladarea conflictului. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
Donald Trump și Volodimir Zelenski au discutat telefonic înaintea noilor negocieri privind Ucraina , potrivit AGERPRES , care citează un oficial al Casei Albe. Convorbirea a avut loc miercuri, 25 februarie 2026, și precede o nouă rundă de contacte diplomatice programate joi, la Geneva, în Elveția, menite să pregătească negocieri trilaterale cu Rusia, așteptate în luna martie. Discuția dintre liderul de la Washington și președintele ucrainean intervine într-un moment sensibil al conflictului, pe fondul intensificării presiunilor diplomatice pentru relansarea dialogului. Potrivit sursei citate, apelul telefonic a avut rolul de a coordona pozițiile înaintea întâlnirii dintre reprezentanții celor două părți. Cine participă la negocierile de la Geneva La discuțiile programate joi vor lua parte: Rustem Umerov, negociatorul ucrainean; Steve Witkoff, emisar american; Jared Kushner, emisar american. Întâlnirea are ca obiectiv pregătirea unei formule de negociere care să includă și Federația Rusă , într-un cadru trilateral ce ar putea fi lansat în martie 2026. Geneva rămâne una dintre locațiile consacrate pentru dialoguri diplomatice sensibile, fiind frecvent aleasă pentru contacte indirecte sau preliminare. Miza momentului Noua rundă de consultări survine într-un context marcat de evoluții militare și presiuni internaționale pentru identificarea unei soluții politice. Deși detaliile convorbirii Trump–Zelenski nu au fost făcute publice, sincronizarea acesteia cu întâlnirea de la Geneva sugerează o etapă de coordonare strategică între Washington și Kiev înaintea eventualelor discuții cu Moscova. Rămâne de văzut dacă negocierile pregătite în Elveția vor conduce la stabilirea unui calendar clar pentru tratativele trilaterale din martie sau la conturarea unor parametri concreți pentru o eventuală detensionare a conflictului. [...]
Viktor Orbán a ordonat întărirea securității la infrastructura energetică a Ungariei , după ce a susținut, fără să prezinte dovezi, că Ucraina ar pregăti acțiuni de sabotaj, potrivit Biziday . Măsurile includ suplimentarea dispozitivului de protecție în jurul unor obiective strategice și interzicerea zborurilor cu drone în apropierea graniței ungaro-ucrainene, pe fondul escaladării tensiunilor politice dintre cele două state. Premierul ungar a afirmat că serviciile naționale de securitate ar avea informații despre „acțiuni suplimentare” care ar viza perturbarea sistemului energetic al Ungariei, însă nu a oferit elemente verificabile public. În același timp, guvernul de la Budapesta a anunțat o prezență sporită a forțelor de ordine în jurul rafinăriilor, conductelor, centralelor electrice, stațiilor de distribuție și centrelor de control. „Vom desfășura soldați și echipamentele necesare pentru a respinge orice atac în apropierea instalațiilor energetice cheie”, a declarat premierul. Declarațiile vin în contextul opririi livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, care traversează Ucraina și alimentează rafinării din Ungaria și Slovacia. Conducta este nefuncțională din 27 ianuarie, iar Budapesta și Bratislava acuză Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul din motive politice, acuzații respinse de autoritățile ucrainene. Kievul susține că infrastructura energetică a fost afectată de atacuri rusești, inclusiv cu drone, și că operarea în siguranță a conductei depinde de încetarea loviturilor asupra rețelelor energetice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat spunând că Orbán ar trebui să discute direct cu Vladimir Putin despre oprirea atacurilor, afirmând că Rusia a avariat de mai multe ori conducta și alte instalații similare. În plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe a declarat că Ucraina a propus soluții pentru reluarea tranzitului, dar că nu a primit un răspuns din partea Ungariei. În paralel, Uniunea Europeană a transmis în repetate rânduri că oprirea Drujba nu ar trebui să ducă la penurie în Ungaria și Slovacia, în condițiile existenței unor rezerve ridicate. Tensiunile politice s-au reflectat și în decizii cu impact regional: Budapesta a suspendat exporturile de motorină către Ucraina, a blocat un nou pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și a amenințat că va bloca un împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. În acest cadru, disputa energetică se suprapune peste divergențele mai largi privind raportarea la Rusia și sprijinul european pentru Ucraina. Măsurile anunțate de Orbán apar și într-un moment sensibil pe plan intern: alegerile parlamentare din 12 aprilie sunt prezentate ca fiind cele mai dificile pentru liderul ungar și partidul Fidesz din ultimii 16 ani, iar în sondaje partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat cu prima șansă. În acest context, Orbán a acuzat în mod repetat Ucraina de „șantaj” și de încercări de a influența situația energetică a Ungariei înaintea scrutinului, amplificând o confruntare politică ce riscă să afecteze și mai mult cooperarea bilaterală într-o perioadă de instabilitate regională. [...]
Liderii Uniunii Europene au ajuns la Kiev pentru a marca patru ani de război , într-un gest simbolic de susținere a Ucrainei, la începutul celui de-al cincilea an de la invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022. Potrivit Euronews , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au sosit marți, 24 februarie 2026, în capitala ucraineană pentru a participa la o ceremonie memorială și pentru a reafirma sprijinul politic, financiar și militar al Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a ajuns la Kiev cu trenul, aceasta fiind a zecea sa vizită în Ucraina de la începutul războiului. Ea a transmis că mesajul transmis este unul „clar” atât pentru ucraineni, cât și pentru Moscova: sprijinul european va continua „până când pacea va fi restabilită, în condițiile Ucrainei”. Alături de conducerea UE, la Kiev au mai ajuns președintele Finlandei și premierul Suediei, potrivit anunțului făcut de ministrul ucrainean de externe. Agenda oficialilor europeni include: participarea la ceremonia de comemorare; vizite la obiective de infrastructură energetică afectate de bombardamentele ruse; discuții privind continuarea sprijinului militar și financiar. Momentul aniversar este însă marcat de tensiuni în interiorul Uniunii. Ungaria și Slovacia au blocat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Budapesta a exercitat dreptul de veto și asupra unui pachet de ajutor european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 60 de miliarde ar fi fost destinate apărării. Comemorarea celor patru ani de război este dublată de evenimente internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer organizează o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei. În Germania, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul participă la o rugăciune pentru pace la Berlin, iar în mai multe orașe germane sunt programate marșuri de solidaritate. La patru ani de la declanșarea invaziei, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, iar conflictul rămâne departe de o soluție negociată, în pofida presiunilor diplomatice și a costurilor economice tot mai mari. [...]
La patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Zelenski îi cere lui Donald Trump să rămână de partea Ucrainei , într-un apel direct privind continuarea sprijinului american. Potrivit G4Media , care citează MEDIAFAX și un interviu acordat postului CNN, președintele ucrainean a transmis că își dorește ca liderul de la Casa Albă „să rămână de partea noastră”, adică de partea „unei țări democratice care luptă împotriva unei singure persoane”. În interviu, Volodimir Zelenski a personalizat conflictul, afirmând că „Putin este un război” și că totul se învârte în jurul liderului de la Kremlin. Mesajul său a vizat direct rolul Statelor Unite, pe care îl consideră esențial pentru echilibrul de forțe și pentru eventualele negocieri. Liderul ucrainean a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o presiune mai mare asupra Moscovei, subliniind că America are suficientă putere pentru a-l opri pe Vladimir Putin, dacă există voință politică. Zelenski a admis că populația Ucrainei este epuizată după patru ani de conflict, însă a respins ideea unor concesii majore. El a avertizat că acceptarea tuturor cererilor Kremlinului ar echivala cu pierderea suveranității și ar forța populația să fugă sau să accepte dominația rusă. În privința unei eventuale soluții, poziția Kievului rămâne fermă: Ucraina este dispusă să înghețe conflictul pe actualele linii ale frontului; armata nu se va retrage din zonele controlate în estul regiunii Donețk; garanțiile de securitate trebuie să includă angajamente clare privind reacția aliaților în cazul unui nou atac. Președintele ucrainean a criticat formulările generale potrivit cărora Rusia nu ar mai declanșa un alt război, cerând în schimb răspunsuri concrete despre ce vor face partenerii occidentali dacă Moscova va relua ofensiva. Pe 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei ruse, denumită de Kremlin „operațiune militară specială”. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele și că Ucraina a rezistat. „Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea”, a transmis el, reafirmând că lupta continuă atât pe front, cât și pe plan diplomatic. [...]
