Știri
Știri din categoria Externe
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina, potrivit Ukrinform, după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia.
Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă.
„Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean.
În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei.
Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
Volodimir Zelenski respinge ideea unei aderări „cu drepturi reduse” a Ucrainei la UE , un mesaj care apasă pe o temă de reglementare: Kievul nu acceptă o integrare în care ar intra formal în Uniune, dar ar avea puteri decizionale limitate, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz , după ce jurnaliștii l-au întrebat despre un concept de „aderare parțială” discutat în interiorul Uniunii Europene. Conform propunerii menționate, Ucraina ar putea adera la UE, dar cu puteri decizionale „semnificativ reduse”. Zelenski a respins categoric atât ideea unei aderări parțiale la UE, cât și la NATO, argumentând că Europa ar avea nevoie de Ucraina ca partener „puternic” și „cu drepturi depline”. El a făcut o paralelă cu rolul militar al Ucrainei în arhitectura de securitate europeană. „Toată lumea din Europa cunoaște poziția noastră. Nu avem nevoie de o UE «light», la fel cum nu avem nevoie de un NATO «light». De asemenea, cred că țările din Europa și din NATO au nevoie de Ucraina ca partener puternic cu drepturi depline. Au nevoie de armata noastră - o armată puternică. Pentru că nimeni nu are nevoie de o armată ucraineană «light». Ce fel de protecție ar fi aceea?” Ce înseamnă miza de reglementare În termeni practici, o „aderare parțială” ar presupune o apartenență la UE fără acces deplin la mecanismele de decizie, ceea ce ar schimba echilibrul de drepturi și obligații pe care îl implică, în mod normal, statutul de stat membru. Mesajul lui Zelenski indică faptul că Ucraina nu vrea o soluție de compromis care să formalizeze integrarea, dar să limiteze influența politică a Kievului în instituțiile europene. Context: calendarul rămâne incert În aceeași conferință de presă, Friedrich Merz a spus că aderarea Ucrainei la UE „nu se poate realiza rapid”. În plus, European Pravda a relatat că UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, iar în acest moment „nu există un plan convenit” al procesului, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
Germania își înăsprește linia față de refugiații ucraineni de vârstă militară , anunțând că va sprijini întoarcerea lor în Ucraina, într-o cooperare extinsă cu Kievul, potrivit Adevărul . Miza este una de politică publică și securitate: Berlinul leagă explicit statutul acestor persoane de efortul de apărare al Ucrainei și de regulile de trecere a frontierei. Cancelarul Friedrich Merz a spus că Germania va colabora cu autoritățile ucrainene pentru a reduce numărul bărbaților ucraineni de vârstă militară care s-au refugiat în Germania și că Berlinul va sprijini măsuri care să le faciliteze întoarcerea. Declarațiile sunt prezentate de clashreport, citat de publicație. „Este esențial ca acești bărbați să rămână acolo pentru a-și ajuta țara”, a declarat Merz. Ce spune Kievul și ce urmează în cooperarea bilaterală Președintele Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că este de acord în privința persoanelor de vârstă de mobilizare care au plecat „temporar”, dar care au rămas, în multe cazuri, pentru ani. El a afirmat că „mulți au încălcat regulile de trecere a frontierei” și că forțele armate ucrainene își doresc ca aceștia să se întoarcă. În paralel, Zelenski a anunțat extinderea cooperării cu Germania în industria de apărare: cele două state ar urma să producă în comun sisteme de apărare aeriană, proiect descris ca fiind cea mai mare tranzacție de acest tip din Europa. Totodată, Germania va furniza Ucrainei un nou pachet de asistență militară, care include sisteme de apărare aeriană, drone și muniție, iar relațiile bilaterale au fost ridicate la nivel de „parteneriat strategic”. Context regional: conducta Drujba Zelenski a mai declarat că Ucraina va continua cooperarea cu Ungaria și a menționat că activitatea conductei Drujba urmează să fie reluată până la finalul lunii aprilie, după finalizarea lucrărilor de reparații. Publicația trimite, în acest context, la materiale anterioare despre un atac asupra conductei și despre sprijinul UE pentru reparații. [...]
Războiul cu Iranul riscă să lovească în stabilitatea energetică globală și să ridice costurile de securitate în regiune, în condițiile în care Teheranul și-a consolidat poziția în Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece „aproximativ 20%” din livrările mondiale de petrol, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, la o lună și jumătate de la începutul conflictului, Israel nu a reușit să obțină o înfrângere decisivă a Iranului, în pofida sprijinului american, iar această evoluție ar fi întărit capacitatea Iranului de a proiecta putere în regiune. În plan economic, miza imediată este riscul de perturbare a fluxurilor de țiței și de creștere a primei de risc în prețurile energiei, într-un punct de tranzit critic precum Hormuz. De ce contează Hormuz și ce semnal transmite analiza Potrivit autorului, Iranul ar fi obținut un „câștig geopolitic” prin consolidarea controlului asupra Strâmtorii Hormuz. Chiar și fără a detalia mecanismele concrete, ideea centrală este că simpla percepție a unei poziții mai puternice a Teheranului într-un astfel de nod energetic poate amplifica volatilitatea pe piețele de petrol și poate schimba calculele de risc ale companiilor care depind de rutele din Golf. În același timp, analiza afirmă că războiul a scos la iveală dependența Israelului de sprijin extern: ar fi fost necesară implicarea directă a SUA pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Iranului, în timp ce Israelul nu ar avea capacitatea independentă de a susține o ofensivă de amploare. În această lectură, limitările operaționale pot influența durata conflictului și, implicit, perioada în care riscul asupra transporturilor energetice rămâne ridicat. Implicații regionale: costuri de securitate și presiune pe alianțe Analiza argumentează că efectele depășesc confruntarea Israel–Iran și că acțiunile Israelului ar putea determina o schimbare de abordare la nivelul altor actori regionali, inclusiv un posibil val mai larg de rezistență. Pentru mediul economic, o astfel de dinamică înseamnă, de regulă, costuri mai mari de securitate, incertitudine pentru investiții și o probabilitate mai mare de episoade de întreruperi logistice. Autorul mai susține că fereastra de sprijin „necondiționat” al SUA pentru Israel s-ar putea îngusta, invocând schimbări în opinia publică americană și posibile efecte electorale la alegerile de la mijloc de mandat din 2026 și la ciclul electoral din 2028. Dacă sprijinul american devine mai condiționat, calculele strategice ale părților se pot modifica, cu potențialul de a prelungi incertitudinea regională. Contextul politic invocat: „Israel Mare” și logica escaladării În interpretarea autorului, înfrângerea Iranului ar fi văzută de elitele politice și de securitate israeliene ca un pas-cheie pentru un proiect mai amplu, denumit „Israel Mare”, descris ca o strategie ce urmărește nu doar extindere teritorială, ci și dominanță militară regională și o sferă de influență politică. Analiza trece în revistă elemente precum controlul asupra unor zone și aranjamente de securitate regionale, inclusiv integrarea Israelului în aria de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , menționând că acest pas ar fi facilitat operarea avioanelor israeliene în regiune prin acces la sisteme de identificare „prieten–inamic”. (Referința indicată în text: Defense News, link către materialul despre CENTCOM: https://www.defensenews.com/global/mideast-africa/2021/09/07/us-central-command-absorbs-israel-into-its-area-of-responsibility/ ) Notă: articolul este un text de opinie; evaluările privind intențiile și rezultatele strategice sunt prezentate ca interpretări ale autorului, nu ca fapte confirmate independent în material. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Israelul își declară interesul pentru „pace și normalizare” cu Libanul, un semnal cu potențial de deblocare diplomatică într-un dosar regional cu efecte directe asupra riscului geopolitic , potrivit Al Jazeera . Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar , a afirmat că Israelul vrea să ajungă la „pace și normalizare” cu Libanul. Declarația vine în contextul în care ambasadori din ambele țări urmează să se întâlnească în Statele Unite pentru discuții, marți. Din informațiile disponibile în material nu reiese agenda exactă a întâlnirii, nivelul de reprezentare dincolo de mențiunea „ambasadori” și nici dacă există un calendar sau obiective concrete care să poată fi măsurate pe termen scurt. [...]
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei , într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24 . Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată. Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor. De la ajutor militar la finanțare pentru achiziții și producție În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale. Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot , produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence. Ce transmite Berlinul despre miza industrială Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale. Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs. Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot. Proiectul de drone și investiții pentru „lovituri în profunzime” Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare. [...]
