Știri
Știri din categoria Externe
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina, potrivit Ukrinform, după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia.
Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă.
„Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean.
În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei.
Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
Japonia alocă 14,7 milioane de dolari (aprox. 67 milioane lei) pentru sprijinirea Ucrainei printr-un mecanism NATO, cu destinație strict neletală , iar detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu Alianța, potrivit Mediafax . Contribuția este direcționată către inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), un program care finanțează livrări de echipamente în funcție de nevoile urgente ale Kievului. Mediafax notează că informația este relatată de Kyiv Post . Ce finanțează banii și de unde vin Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei , suma este de 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Oficialii de la Tokyo au precizat că fondurile vor fi folosite „exclusiv pentru echipamente neletale”, în linie cu sprijinul anterior acordat prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. De ce contează: sprijin prin NATO, cu reguli și coordonare Dincolo de valoarea absolută, contribuția are relevanță operațională prin faptul că este canalizată printr-un program NATO, ceea ce presupune coordonare, standarde și o alocare mai strâns legată de „lista” de priorități a Ucrainei. Detaliile pachetului urmează să fie stabilite împreună cu NATO, conform informațiilor citate. Ministerul japonez de Externe a transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacții de la Kiev și dimensiunea programului Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia, iar președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, amintind că sprijinul japonez a început odată cu invazia rusă la scară largă. Zelenski a mai indicat că totalul ajutorului din acest an prin inițiativa PURL a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), menționând că unele contribuții nu au fost făcute publice. În total, 28 de țări sunt implicate în inițiativa PURL până acum, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia se intensifică , după ce Ucraina a lovit peste noapte mai multe obiective, inclusiv un port și facilități petroliere, în timp ce Moscova a răspuns cu un nou val de drone și rachete asupra Ucrainei, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională: întreruperi și avarii la capacități de stocare, transport și rafinare, cu potențial de a afecta fluxurile de combustibil și costurile logistice. În regiunea Rostov, cel mai important incident a fost la Taganrog , unde a izbucnit un incendiu în port după ce dronele au lovit „un petrolier, un rezervor de combustibil și o clădire administrativă”, conform guvernatorului regional, Yury Slyusar. Oficialul a precizat că, „potrivit informațiilor preliminare”, nu au existat victime în urma incendiului din port, dar a raportat ulterior doi civili răniți după ce o dronă a lovit o locuință privată în Taganrog. Slyusar a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a distrus mai multe drone în patru districte și a descris pagube punctuale la locuințe: într-un sat, o conductă de gaz a luat foc după ce a fost avariată de o dronă, iar în altă localitate au fost sparte geamurile a două case, fără răniți. Taganrog a mai fost vizat în ultimele luni, inclusiv la finalul lui martie 2026, când autoritățile au raportat un mort și opt răniți. Lovituri asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil Pe lângă Taganrog, atacurile ucrainene au vizat și infrastructură energetică în alte regiuni, inclusiv: o facilitate petrolieră în Armavir, în regiunea Krasnodar; rezervoare mari de combustibil care au ars în apropiere de Iaroslavl; rafinăria de petrol din Volgograd, despre care se afirmă că a fost nevoită să își oprească activitatea după lovituri cu drone. Informațiile despre aceste ținte sunt prezentate în contextul unei serii coordonate de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice ruse, desfășurate „în mai multe regiuni” peste noapte. Replica Rusiei: atacuri asupra rețelelor energetice din Ucraina Rusia a lansat, la rândul ei, 90 de drone și două rachete balistice (Iskander-M/KN-23) asupra Ucrainei, potrivit materialului. În Zaporijjea, aproximativ 13.000 de locuitori au rămas fără electricitate după ce loviturile au avariat infrastructura energetică. În regiunea Sumî au fost raportate avarii la infrastructură, locuințe și vehicule, conform presei locale ucrainene citate de Al Jazeera. Context: avertismente privind o nouă ofensivă și tensiuni cu NATO Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar organiza un nou asalt de amploare și a cerut aliaților accelerarea livrărilor de sisteme Patriot (sisteme de apărare antiaeriană). Declarația vine după ce Rusia a avertizat anterior cetățenii străini să părăsească Kievul, susținând că pregătește o „serie de lovituri sistematice” asupra infrastructurii de apărare. Separat, un incident a amplificat tensiunile cu NATO: o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din estul României, rănind două persoane, notează materialul. [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
Suedia își extinde sprijinul financiar pentru Ucraina printr-o garanție de 236 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei), care permite acordarea unui împrumut prin Banca Mondială pentru acoperirea cheltuielilor publice ale statului ucrainean, potrivit Mediafax . Guvernul de la Stockholm a anunțat vineri că oferă o nouă garanție către Banca Mondială, astfel încât Ucraina să poată accesa un împrumut de aproximativ 2,5 miliarde coroane suedeze (SEK), echivalentul a 236 milioane euro, informație atribuită de autoritățile suedeze publicației European Pravda. Banii sunt destinați, între altele, acoperirii cheltuielilor publice din bugetul de stat al Ucrainei, afectat de invazia la scară largă a Rusiei. Ministrul suedez pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa, a indicat că Ucraina are „provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung”, iar Suedia oferă sprijin bugetar prin UE și Banca Mondială. „Ucraina se confruntă cu provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung. Prin urmare, Suedia oferă sprijin bugetar prin intermediul UE și al Băncii Mondiale.” Ce acoperă împrumutul și cum funcționează garanția Garanția este acordată Băncii Mondiale și face parte din programul de sprijin PEACE, prin care Ucraina primește finanțare pentru anumite cheltuieli. În material sunt menționate explicit: plata pensiilor; salariile angajaților din sectorul public; sprijin pentru persoanele vulnerabile; sprijin pentru persoanele strămutate intern. Decizia pune în aplicare un mandat aprobat anterior de parlamentul suedez, care permite guvernului să încheie astfel de acorduri de garantare în 2026. Garanția va rămâne valabilă până în 2056. Miza bugetară: angajamentele Suediei urcă la circa 280 milioane euro Odată cu această decizie, totalul angajamentelor Suediei către Banca Mondială pentru sprijinirea Ucrainei ajunge la aproximativ 280 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Separat de componenta financiară, Mediafax notează că, pe 28 mai, premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat trimiterea către Ucraina a 16 avioane de luptă Gripen second-hand, iar planurile includ achiziția a încă 20 de aeronave noi. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va folosi fonduri din împrumutul european de 90 miliarde euro pentru apărare, inclusiv pentru achiziția de avioane Gripen din Suedia. [...]
Donald Tusk cere NATO să trateze ca risc de securitate „provocările” Rusiei , invocând inclusiv incidentul cu o dronă prăbușită în România și declarațiile amenințătoare ale lui Dmitri Medvedev , potrivit HotNews . Premierul Poloniei a transmis, într-o postare pe Facebook, că seria de incidente și mesaje venite dinspre Rusia arată o escaladare care nu mai poate fi tratată ca excepție: „Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări rusești”, a scris Tusk, făcând trimitere la episoade din aceste țări. În același mesaj, Tusk a legat incidentul din România de retorica fostului președinte rus Dmitri Medvedev, susținând că alianța trebuie să reacționeze mai ferm la combinația dintre fapte și amenințări. Declarațiile lui Medvedev: UE „să tacă”, iar populația „nu va dormi liniștită” În contextul incidentului din România, Medvedev – vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse – a afirmat vineri că statele Uniunii Europene „ar face mai bine să tacă” despre atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, pe motiv că ar fi „implicate direct” în războiul cu Rusia, conform textului citat. „Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți.” Medvedev a adăugat că acest lucru ar fi valabil „mai ales acolo unde sunt amplasate unități de producție a dronelor”, folosind și termenul „banderiste” pentru a desemna autoritățile sau forțele ucrainene, menționează sursa. De ce contează: presiune pentru o abordare NATO mai strictă la granița estică Mesajul lui Tusk pune accentul pe faptul că incidentele de securitate și declarațiile oficialilor ruși sunt tratate ca parte a unui tipar, nu ca episoade izolate. În această logică, România este plasată explicit în aceeași listă de țări de pe flancul estic care, în viziunea premierului polonez, se confruntă cu „provocări” ce ar trebui asumate ca risc comun de către NATO. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
