Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia se intensifică, după ce Ucraina a lovit peste noapte mai multe obiective, inclusiv un port și facilități petroliere, în timp ce Moscova a răspuns cu un nou val de drone și rachete asupra Ucrainei, potrivit Al Jazeera. Miza imediată este una operațională: întreruperi și avarii la capacități de stocare, transport și rafinare, cu potențial de a afecta fluxurile de combustibil și costurile logistice.
În regiunea Rostov, cel mai important incident a fost la Taganrog, unde a izbucnit un incendiu în port după ce dronele au lovit „un petrolier, un rezervor de combustibil și o clădire administrativă”, conform guvernatorului regional, Yury Slyusar. Oficialul a precizat că, „potrivit informațiilor preliminare”, nu au existat victime în urma incendiului din port, dar a raportat ulterior doi civili răniți după ce o dronă a lovit o locuință privată în Taganrog.
Slyusar a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a distrus mai multe drone în patru districte și a descris pagube punctuale la locuințe: într-un sat, o conductă de gaz a luat foc după ce a fost avariată de o dronă, iar în altă localitate au fost sparte geamurile a două case, fără răniți. Taganrog a mai fost vizat în ultimele luni, inclusiv la finalul lui martie 2026, când autoritățile au raportat un mort și opt răniți.
Pe lângă Taganrog, atacurile ucrainene au vizat și infrastructură energetică în alte regiuni, inclusiv:
Informațiile despre aceste ținte sunt prezentate în contextul unei serii coordonate de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice ruse, desfășurate „în mai multe regiuni” peste noapte.
Rusia a lansat, la rândul ei, 90 de drone și două rachete balistice (Iskander-M/KN-23) asupra Ucrainei, potrivit materialului. În Zaporijjea, aproximativ 13.000 de locuitori au rămas fără electricitate după ce loviturile au avariat infrastructura energetică.
În regiunea Sumî au fost raportate avarii la infrastructură, locuințe și vehicule, conform presei locale ucrainene citate de Al Jazeera.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar organiza un nou asalt de amploare și a cerut aliaților accelerarea livrărilor de sisteme Patriot (sisteme de apărare antiaeriană). Declarația vine după ce Rusia a avertizat anterior cetățenii străini să părăsească Kievul, susținând că pregătește o „serie de lovituri sistematice” asupra infrastructurii de apărare.
Separat, un incident a amplificat tensiunile cu NATO: o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din estul României, rănind două persoane, notează materialul.
Recomandate
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Escaladarea retorică dintre Turcia și Grecia riscă să complice cooperarea în NATO după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Atenei să oprească înarmarea unor insule din Marea Egee pe care Ankara le consideră supuse demilitarizării și a avertizat că Turcia va „face ceea ce este necesar” dacă politica Greciei continuă, potrivit Mediafax . Erdogan a făcut declarațiile miercuri, în fața jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea de la Bișkek (Kârgâzstan), unde participase la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai . Întrebat ce reacție va avea Turcia dacă Grecia își consolidează în continuare prezența militară pe insule, liderul de la Ankara a spus că țara sa va face „ceea ce este necesar”. În același mesaj, Erdogan a cerut Greciei să renunțe la ceea ce a numit un „drum greșit” și a invocat „lecțiile istoriei”. Totodată, a susținut că Turcia vrea dezvoltarea relațiilor cu Grecia pe baza bunei vecinătăți, dar a acuzat Atena că nu a răspuns întotdeauna inițiativelor turce. „Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”, a declarat președintele turc. Miza: statutul militar al insulelor și interpretarea tratatelor Disputa privind statutul militar al insulelor din Marea Egee este veche de decenii. Turcia invocă prevederi ale Tratatului de la Lausanne (1923) și ale Tratatului de Pace de la Paris (1947) pentru a contesta prezența militară pe mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez. Grecia respinge interpretarea Ankarei și afirmă că suveranitatea și statutul juridic al insulelor sunt stabilite „fără echivoc” prin tratate internaționale. Pentru Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena susține că Tratatul de la Lausanne nu impune demilitarizare completă, ci restricții privind baze navale și fortificații, fără a interzice forțe militare regulate, poliție și jandarmerie. Grecia mai arată că prevederile anterioare pentru Limnos și Samothrace au fost înlocuite prin Convenția de la Montreux (1936). În cazul Dodecanezului, poziția Greciei este că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia. Poziția Atenei: autoapărare și „postură defensivă” nenegociabilă Guvernul elen justifică menținerea forțelor defensive pe insule prin prezența militară turcă de pe coasta apropiată, prin amenințarea Ankarei cu războiul în cazul extinderii apelor teritoriale grecești în Marea Egee și prin dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei ONU. În martie 2026, Ministerul grec de Externe a catalogat drept „nefondate” solicitările Turciei privind demilitarizarea și a transmis că postura defensivă a țării nu este negociabilă. Declarațiile lui Erdogan readuc în prim-plan diferendul, în pofida dialogului diplomatic menținut în ultimii ani între cele două state membre NATO. [...]
Escaladarea atacurilor cu drone în Marea Neagră împinge navele comerciale spre soluții improvizate de protecție , de la plase metalice la recipiente cu apă și anvelope, pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, potrivit Recorder . Petroliere și nave de marfă care tranzitează strâmtoarea Bosforului au fost surprinse echipate cu astfel de „blindaje” ad-hoc, pe fondul atacurilor tot mai frecvente cu drone rusești și ucrainene în Marea Neagră, conform experților în securitate și imaginilor video obținute de Reuters și preluate de publicație. Măsuri de avarie pentru un risc în creștere Un exemplu invocat este nava de marfă „Omskii-107”, sub pavilion rusesc, abandonată și cu puntea de comandă arsă complet, care a plutit în derivă din apele rusești până la o plajă din nordul Istanbulului, la est de Bosfor. În acest context, unele nave au început să-și adapteze fizic structura pentru a reduce efectele unui posibil impact: petrolierul „Caruzo” (pavilion Sierra Leone) a trecut pe 11 august cu recipiente cu apă atârnate în jurul pupa, aparent pentru a amortiza un atac și a proteja sala motoarelor; petrolierul „Khrizopraz” (pavilion rus) a tranzitat pe 27 august cu anvelope atârnate de-a lungul corpului navei; două petroliere, „Brisk” și „Integrator”, au fost văzute luna trecută cu plase de protecție de tip „cope cages” (structuri tip grilaj/plasă menite să oprească sau să detoneze prematur drone explozive înainte de a lovi suprastructura). Cât ajută improvizațiile și unde se opresc Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, spune că amploarea atacurilor asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare „a crescut brusc” și ar putea crește în continuare. „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente.” Alți specialiști maritimi citați pun sub semnul întrebării capacitatea acestor măsuri de a opri drone navale rapide, controlate de la distanță, sau aeronave de atac cu încărcături explozive mari. Efecte în lanț: nave avariate, presiune diplomatică și blocaj pe cereale Publicația notează că mai multe nave, inclusiv vrachierul „Great Ocean” (pavilion liberian), au ajuns în ultimele săptămâni la Bosfor cu avarii grave, escortate de ambarcațiuni ale pazei de coastă. Turcia – ale cărei nave comerciale au fost ținta repetată a dronelor în Marea Neagră – l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei la Ankara după atacuri asupra a două nave în apropierea portului rus Tuapse; din partea Ucrainei nu a existat niciun comentariu, potrivit materialului. Pe fondul deteriorării securității maritime, președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, mai ales în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută cu Rusia și Ucraina, însă Rusia a transmis că nu vede motive pentru reluarea acordului privind cerealele din Marea Neagră. Acordul mediat de Turcia în iulie 2022 a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene, dar Rusia s-a retras în 2023, invocând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. Ranslem apreciază că situația este acum mai instabilă, iar o rezolvare ar necesita „măsuri mai ample în direcția păcii”. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
