Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia se intensifică, după ce Ucraina a lovit peste noapte mai multe obiective, inclusiv un port și facilități petroliere, în timp ce Moscova a răspuns cu un nou val de drone și rachete asupra Ucrainei, potrivit Al Jazeera. Miza imediată este una operațională: întreruperi și avarii la capacități de stocare, transport și rafinare, cu potențial de a afecta fluxurile de combustibil și costurile logistice.
În regiunea Rostov, cel mai important incident a fost la Taganrog, unde a izbucnit un incendiu în port după ce dronele au lovit „un petrolier, un rezervor de combustibil și o clădire administrativă”, conform guvernatorului regional, Yury Slyusar. Oficialul a precizat că, „potrivit informațiilor preliminare”, nu au existat victime în urma incendiului din port, dar a raportat ulterior doi civili răniți după ce o dronă a lovit o locuință privată în Taganrog.
Slyusar a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a distrus mai multe drone în patru districte și a descris pagube punctuale la locuințe: într-un sat, o conductă de gaz a luat foc după ce a fost avariată de o dronă, iar în altă localitate au fost sparte geamurile a două case, fără răniți. Taganrog a mai fost vizat în ultimele luni, inclusiv la finalul lui martie 2026, când autoritățile au raportat un mort și opt răniți.
Pe lângă Taganrog, atacurile ucrainene au vizat și infrastructură energetică în alte regiuni, inclusiv:
Informațiile despre aceste ținte sunt prezentate în contextul unei serii coordonate de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice ruse, desfășurate „în mai multe regiuni” peste noapte.
Rusia a lansat, la rândul ei, 90 de drone și două rachete balistice (Iskander-M/KN-23) asupra Ucrainei, potrivit materialului. În Zaporijjea, aproximativ 13.000 de locuitori au rămas fără electricitate după ce loviturile au avariat infrastructura energetică.
În regiunea Sumî au fost raportate avarii la infrastructură, locuințe și vehicule, conform presei locale ucrainene citate de Al Jazeera.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar organiza un nou asalt de amploare și a cerut aliaților accelerarea livrărilor de sisteme Patriot (sisteme de apărare antiaeriană). Declarația vine după ce Rusia a avertizat anterior cetățenii străini să părăsească Kievul, susținând că pregătește o „serie de lovituri sistematice” asupra infrastructurii de apărare.
Separat, un incident a amplificat tensiunile cu NATO: o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din estul României, rănind două persoane, notează materialul.
Recomandate
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
Kievul a intrat de două ori în alertă aeriană peste noapte din cauza unei posibile amenințări cu rachete balistice , un episod care menține presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei și a altor regiuni, chiar și în absența unor lovituri confirmate, potrivit Kyiv Post . Sirenele au sunat în primele ore ale zilei de sâmbătă, după ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis două avertizări privind un posibil atac cu rachete balistice. Avertizarea a vizat o „amenințare de utilizare a armelor balistice din Taganrog”, oraș rusesc aflat în apropierea graniței cu Ucraina. Administrația Militară a Orașului Kiev le-a cerut locuitorilor să se adăpostească imediat și să rămână în refugii până la încetarea alertei. Prima avertizare a fost emisă la ora 00:44, iar a doua a urmat mai târziu în cursul nopții. Forțele Aeriene au anunțat ridicarea celei de-a doua alerte la ora 02:06. Potrivit informațiilor disponibile în material, nu au fost raportate lovituri cu rachete, pagube sau victime. [...]
Ministerul rus al Apărării pare să își calibreze armata pentru un război de uzură, nu pentru ofensive rapide , ceea ce sugerează o prelungire a conflictului și o presiune mai mare pe resursele economice ale Rusiei, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 17 iulie 2026. Evaluarea notează că Moscova ar fi „angajată” să optimizeze forțele pentru continuarea unui război pozițional în Ucraina, în detrimentul manevrei mecanizate necesare pentru câștiguri rapide și de amploare. În practică, o astfel de orientare indică o strategie de menținere a liniei frontului și de acumulare graduală de avantaje, nu o schimbare care să ducă la străpungeri majore într-un timp scurt. Semnale economice: războiul și politicile „suboptime” ar alimenta declinul ISW mai consemnează că prioritizarea efortului de război în Ucraina, împreună cu politici economice descrise drept „suboptime”, ar declanșa un declin economic mai amplu în Rusia. Materialul nu oferă indicatori numerici sau o estimare de impact, dar pune accent pe legătura dintre alocarea resurselor către război și deteriorarea performanței economice. Presiune internă: scădere accentuată a aprobării pentru Putin Un centru de sondare afiliat statului rus ar fi înregistrat una dintre cele mai abrupte scăderi ale ratingului de aprobare al președintelui Vladimir Putin de la începutul războiului, după câteva luni de declin constant. Evaluarea nu detaliază nivelurile sau metodologia, dar tratează evoluția ca pe un semnal politic relevant în contextul costurilor războiului. Situația din teren: atacuri aeriene, fără avansuri confirmate În noaptea analizată, Rusia ar fi lansat asupra Ucrainei: o rachetă antiradar Kh-31P; șapte rachete ghidate Kh-59/69; 130 de drone. În același timp, ISW notează că, pe 17 iulie, nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu au realizat avansuri confirmate. Context la Kiev: noi schimbări de personal în guvern Potrivit evaluării, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 17 iulie noi schimbări de personal în cadrul guvernului ucrainean, fără ca materialul să detalieze posturile sau numele vizate. Per ansamblu, concluziile indică o continuare a logicii de „război lung” – cu implicații directe pentru costurile economice și pentru stabilitatea internă a Rusiei – în timp ce dinamica de pe front rămâne, cel puțin în această zi, fără modificări teritoriale confirmate. [...]
Zelenski schimbă interimar conducerea SBU și a Poliției, pe fondul unei remanieri care tensionează relația cu zona anticorupție , potrivit Mediafax . Președintele ucrainean l-a numit pe Oleksandr Poklad șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și a desemnat un nou lider interimar al Poliției Naționale, în cadrul reorganizării guvernamentale aflate în desfășurare. Numirile vin la o zi după ce Zelenski l-a mutat pe fostul șef al SBU, Ievhen Hmara, în funcția de ministru interimar al Apărării, ceea ce a lăsat vacantă conducerea serviciului de informații. SBU: interimat preluat de Oleksandr Poklad, numire contestată de activiști Numirea lui Oleksandr Poklad a fost oficializată prin decret prezidențial emis pe 17 iulie. Până acum, acesta era prim-adjunct al șefului SBU și, potrivit regulilor de succesiune, era considerat favorit pentru preluarea interimatului. În același timp, Poklad este descris ca o figură controversată: Centrul de Acțiune Anticorupție și alți activiști l-au acuzat anterior că ar fi coordonat acțiuni împotriva Biroului Național Anticorupție (NABU) în 2025 și că ar fi fost implicat în fabricarea unor dosare cu miză politică. Acuzațiile au alimentat dezbateri privind independența instituțiilor de aplicare a legii. Poliția Națională: Maksîm Țuțkiridze, desemnat interimar de guvern Tot pe 17 iulie, Cabinetul de Miniștri l-a desemnat pe Maksîm Țuțkiridze, fost adjunct al șefului Poliției Naționale, în funcția de șef interimar al instituției. Anunțul a fost făcut de Taras Melnîciuk, reprezentantul guvernului în Parlament, în contextul reorganizării conducerii structurilor de securitate. Context: remaniere mai amplă și proteste după schimbarea de la Apărare Schimbările sunt parte a unei remanieri mai largi operate de administrația Zelenski. În aceeași perioadă, fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a fost demis, decizie care a declanșat proteste în mai multe orașe din Ucraina. În timpul mandatului său, Fedorov a coordonat proiecte importante pentru apărare, inclusiv acțiuni pentru limitarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, coordonarea loviturilor cu rază lungă asupra infrastructurii logistice ruse din Crimeea ocupată și inițierea unor reforme în domeniul militar. [...]
Volodimir Zelenski își consolidează coordonarea tehnologiilor de apărare la nivel prezidențial după ce Serhii „Flash” Beskrestnov , un expert cunoscut în tehnologie militară, a refuzat un post în noua conducere a Ministerului Apărării, dar a acceptat să devină consilier prezidențial, potrivit Mediafax , care citează Kyiv Independent. Beskrestnov, descris ca unul dintre apropiații fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a explicat că a ajuns în minister la invitația personală a acestuia și că, „din motive morale”, nu a dorit să rămână în instituție după plecarea lui Fedorov. Mutarea deciziei tehnologice mai aproape de Zelenski După o discuție telefonică cu Zelenski, Beskrestnov a acceptat rolul de consilier al președintelui pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare. El a motivat decizia prin complexitatea tot mai mare a provocărilor tehnologice generate de războiul cu Rusia și prin faptul că noua poziție îi oferă „posibilitatea și autoritatea” de a contribui la întărirea apărării la „cel mai înalt nivel”. „Președintele mi-a oferit un post în noua componență a Ministerului Apărării, dar am refuzat. Sunt membru al echipei lui Fedorov. Am venit în minister la invitația lui și, din motive morale, nu pot rămâne fără Mihailo.” „Nu pot sta deoparte cu experiența pe care o am. Președintele îmi oferă posibilitatea și autoritatea de a întări apărarea țării ca consilier pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare.” Context: remaniere, proteste și continuitate pe proiecte sensibile Numirea vine pe fondul remanierii guvernamentale din Ucraina, care a dus la înlocuirea lui Fedorov și a declanșat proteste în mai multe orașe, desfășurate pentru a doua zi consecutiv, conform informațiilor citate de publicație. Mediafax notează că, în timpul mandatului său, Fedorov a coordonat proiecte precum: limitarea accesului armatei ruse la sistemele Starlink; coordonarea atacurilor cu rază lungă asupra infrastructurii logistice ruse din Crimeea ocupată; lansarea unor reforme în domeniul militar. Beskrestnov a mai spus că va continua să colaboreze cu Fedorov „ori de câte ori va avea ocazia”, subliniind că pentru el miza nu este politică, ci influențarea dezvoltării tehnologiilor de apărare, inclusiv dincolo de cadrul strict al Forțelor Armate ale Ucrainei. [...]
Publicarea imaginilor cu atentatul din Monaco ridică miza anchetei și expune o operațiune cu ramificații internaționale , după ce Parchetul General al Ucrainei a făcut publică o înregistrare care surprinde momentul exploziei, considerată „o probă cheie” în dosar, potrivit Adevărul . Atacul a avut loc pe 29 iunie și l-a vizat pe oligarhul ucrainean Vadim Ermolaiev (58 de ani), care are și cetățenie cipriotă. Ermolaiev, partenera sa și fiul lor de 13 ani au fost răniți după detonarea unui dispozitiv exploziv în clădirea în care locuiau; toate cele trei victime au supraviețuit și sunt internate în spital. Ce arată înregistrarea și de ce contează pentru anchetă Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, a spus că anchetatorii au recuperat materialul video deși suspecții ar fi încercat să îl distrugă. „Anchetatorii au recuperat una dintre probele cheie pe care suspecţii încercaseră să le distrugă” Potrivit acestuia, imaginile provin de la o cameră de supraveghere instalată în apropierea locului faptei, „în prealabil”, pentru a confirma executarea „contractului”. În filmarea de aproximativ 40 de secunde se vede o persoană care lasă o geantă în fața intrării într-un imobil și pleacă. La scurt timp, dispozitivul explodează chiar când un bărbat, o femeie și un adolescent ajung în fața clădirii. Suspectă principală, găsită moartă; doi suspecți arestați în Ucraina În dosar este menționată Anastasia Berezovska, o ucraineancă de 39 de ani, suspectată că ar fi plasat bomba. Ea a fost găsită moartă, împușcată în cap, în apropiere de Kiev, la câteva zile după atentat. Autoritățile din Monaco o căutau prin Interpol pentru tentativă de omor, amplasarea unui dispozitiv exploziv într-un loc public și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. După descoperirea cadavrului, anchetatorii ucraineni au arestat doi suspecți — un fost polițist și un ofițer activ al Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării — acuzați de uciderea femeii. Atentatul a produs un șoc în Monaco, stat asociat cu un nivel ridicat de securitate și cu o comunitate formată în mare parte din persoane foarte înstărite. [...]
