Știri
Știri din categoria Externe

Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul, a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina.
Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești.
„Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters.
În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie.
Recomandate

Iranul continuă să lovească în pofida afirmațiilor că i-a fost „decimat” arsenalul , potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză Deutsche Welle despre capacitățile militare ale Teheranului și costurile suportate de SUA în conflict. În material se arată că, pe fondul apropierii războiului dintre SUA și Israel cu Iranul de a patra săptămână, rachetele iraniene au continuat să lovească Israelul și statele din Golf, deși Washingtonul și Ierusalimul au susținut că au redus semnificativ stocurile de rachete ale Iranului. Casa Albă a publicat pe 14 martie un mesaj în care afirma că „capacitatea de rachete balistice a Iranului este distrusă funcțional”, însă atacurile au continuat și în zilele următoare. „Capacitatea de lansare a rachetelor a fost degradată, dar nu epuizată. Și acest lucru este semnificativ”, a declarat pentru DW Burcu Ozcelik, analist de securitate în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute (RUSI). Dimensiunea exactă a arsenalului rămâne dificil de evaluat, inclusiv pentru că Iranul nu și-a prezentat public stocurile, iar estimările diferă. Armata israeliană ar fi evaluat stocul la circa 2.500 de rachete înainte de război, în timp ce unii experți independenți au avansat un plafon de până la 6.000. Înaintea conflictului, Iranul avea „cel mai mare și mai diversificat arsenal din Orientul Mijlociu”, potrivit Biroului Directorului de Informații Naționale din SUA, mai notează articolul. În privința tipurilor de rachete, sunt menționate mai multe sisteme balistice și de croazieră, cu raze de acțiune de ordinul miilor de kilometri, iar un exemplu invocat este tentativa de atac asupra bazei militare britanice/americane de pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, care ar sugera o rază mai mare decât se credea anterior. În text sunt enumerate, între altele: Sejjil, Ghadr și Khorramshahr (rază de acțiune de aproximativ 2.000 km) Emad (1.700 km) Shahab-3 (1.300 km) Hoveyzeh (1.350 km) Impactul războiului asupra stocurilor de rachete este prezentat ca fiind greu de cuantificat din surse deschise: lansările din ultimele săptămâni și loviturile americano-israeliene asupra infrastructurii militare ar fi redus stocurile, dar amploarea reducerii nu este cunoscută. În același timp, Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută că această capacitate (rachete și drone) a fost „degradată masiv” în urma atacurilor. Pe componenta de drone, articolul citează un lector de la Universitatea din Portsmouth, Matthew Powell, care indică estimări de ordinul zecilor de mii pentru dronele Shahed înainte de conflict (cu precizarea că acuratețea cifrei este neclară). Tot el subliniază diferența de cost între drone și mijloacele necesare pentru a le doborî, în contextul în care SUA ar cheltui aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru războiul din Iran, potrivit materialului. În ceea ce privește refacerea stocurilor, Powell afirmă că, în condiții de pace, capacitatea estimată ar fi de circa 10.000 de drone Shahed pe lună, în timp ce rachetele sunt mai dificil de înlocuit, deși Iranul pare să aibă structuri pentru reînarmare. [...]

Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]

Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]

Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]

Iranul spune că va permite trecerea „navelor neostile” prin Strâmtoarea Ormuz , în anumite condiții, potrivit News.ro , care relatează despre o scrisoare consultată de Financial Times și transmisă statelor membre ale Organizației Maritime Internaționale (OMI). Teheranul susține însă că țările „participante la agresiunea” împotriva Iranului, inclusiv SUA și Israelul, nu vor beneficia de acest drept de trecere. În scrisoarea citată de cotidianul britanic de afaceri, Ministerul iranian de Externe afirmă că navele considerate „neostile” pot traversa strâmtoarea „în coordonare cu autoritățile iraniene”, dar că nu este vorba despre o revenire la situația anterioară conflictului. Teheranul arată că navele cu legături cu Statele Unite și Israel, precum și cu „alți participanți la agresiunea” împotriva Iranului, nu vor putea trece, fără a oferi detalii suplimentare. „Navele neostile pot traversa Strâmtoarea Ormuz în coordonare cu autoritățile iraniene”, se arată în scrisoarea citată de Financial Times. Contextul este închiderea de facto a acestei rute maritime strategice după declanșarea războiului împotriva Iranului, la 28 februarie, de către Statele Unite și Israel, notează publicația. În mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar în prezent circa 3.200 de nave sunt blocate în Golful Persic, evitând traversarea după ce cel puțin 32 de nave ar fi fost lovite de Iran de la începutul războiului. OMI, agenție a ONU responsabilă de normele internaționale ale transportului maritim, a convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență privind consecințele crizei de navigație. Evoluția vine și pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a spus marți presei că SUA negociază „în acest moment” cu „persoanele bune” din Iran pentru a ajunge la un acord de încheiere a ostilităților, după ce cu o zi înainte anunțase discuții „foarte bune” — afirmații negate, potrivit sursei, de Republica Islamică. Trump a mai declarat că SUA ar fi fost în contact cu un lider iranian a cărui identitate nu a dezvăluit-o, precizând că nu este vorba despre noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. [...]

Rusia a început să-și escorteze navele cu grupuri înarmate mobile , potrivit Mediafax , care citează declarații ale lui Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Vladimir Putin. Patrușev a spus că autoritățile ruse au permis ca navele țării să fie însoțite în apele internaționale de astfel de grupuri, pe fondul a ceea ce el a descris drept o campanie „fără precedent” îndreptată împotriva navelor care transportă mărfuri din porturile rusești. Declarațiile vin după incidentul în care petrolierul rusesc Arctic Metagaz a luat foc în Marea Mediterană la începutul lunii martie, incident care ar fi fost provocat, probabil, de un atac cu drone. Nava este descrisă ca făcând parte din „flota din umbră”, termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții, și a plutit în derivă timp de trei săptămâni. În prezent, petrolierul este remorcat spre Libia, mai notează sursa. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că ar fi în spatele atacului. Măsura escortării cu grupuri înarmate sugerează o intensificare a securității pentru transporturile maritime rusești, într-un context în care incidentele asupra navelor pot amplifica riscurile operaționale și costurile asociate rutelor și asigurărilor, inclusiv pentru transporturile de energie. [...]