Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a ajuns la Londra pentru negocieri de apărare și coordonarea următoarelor etape de sprijin occidental, într-un moment în care Kievul încearcă să se asigure că Europa rămâne „la masa negocierilor” privind războiul, potrivit Kyiv Post.
Președintele ucrainean are programate discuții bilaterale cu premierul britanic Keir Starmer, urmate de un summit în format „E3 plus Ucraina”, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Zelenski a indicat că echipele de lucru au făcut deja „munca de bază”, iar liderii urmează să finalizeze acordurile esențiale.
În mesajul prin care și-a anunțat sosirea, Zelenski a pus accent pe nevoile de apărare și pe coordonarea politică la nivel înalt, cu priorități legate de securitatea întregii Europe, în special pe direcția apărării aeriene.
„Principalul lucru este apărarea noastră în război, mai multă cooperare pentru securitatea întregii Europe în direcția apărării aeriene și viziunea noastră comună asupra perspectivelor diplomatice: Europa trebuie să fie în negocieri și trebuie să fie puternică.”
Vizita de la Londra se extinde și în ziua următoare, când Zelenski are programată și o audiență oficială la regele Charles al III-lea.
Summitul are loc la câteva zile după ce Zelenski i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui rus Vladimir Putin, provocând Kremlinul la discuții directe, față în față, pentru a testa disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul. Potrivit publicației, Putin a respins rapid cadrul propus, iar întâlnirea de la Londra este prezentată ca o mișcare de coordonare între aliați pentru a rămâne aliniați.
În același timp, Palatul Élysée a transmis, într-o declarație separată citată de Kyiv Post, că discuțiile vizează coordonarea „următoarelor faze” de asistență în război pentru Ucraina și înăsprirea presiunii economice și strategice asupra Rusiei.
Pe fond, Kievul încearcă să evite ca războiul să coboare pe agenda internațională și insistă că o arhitectură de pace pe termen lung nu poate fi decisă de Moscova și nici negociată fără participarea directă a Ucrainei.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]
Atacul aerian rusesc a forțat Polonia să-și activeze apărarea aeriană , după ce un obiect neidentificat a fost detectat noaptea în spațiul aerian polonez și ar fi căzut ulterior în estul țării, pe fondul loviturilor cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 13 morți, potrivit Digi24 . Incidentul din Polonia ridică miza operațională și de securitate la granița estică a UE și NATO: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că a identificat locul probabil al prăbușirii obiectului în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în provincia Lublin, însă „resturile” nu au fost încă identificate, iar investigațiile sunt în desfășurare. Informațiile despre atacul din Ucraina sunt relatate de Reuters , iar detaliile privind obiectul și reacția Poloniei sunt preluate și de TVP World . Ce a făcut Polonia: avioane de vânătoare și alertă radar În timpul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian și a ridicat nivelul de pregătire al apărării antiaeriene și al sistemelor radar, măsuri descrise ca preventive de forțele armate poloneze. Potrivit Comandamentului Operațional, obiectul neidentificat a fost detectat în jurul orei locale 3:40, deplasându-se spre vest, apoi a dispărut de pe radar. Armata a trimis un elicopter la ultima poziție cunoscută, iar echipajul a indicat o zonă nelocuită drept posibil loc de impact, lângă Tarnawa-Kolonia. La fața locului au început operațiuni de securizare și investigații. Bilanțul din Ucraina și zonele lovite Atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, iar loviturile s-au extins până la Lviv, în vestul țării. La Kiev, serviciile de urgență au anunțat un mort și doi răniți, iar primarul Vitali Kliciko a spus că au izbucnit incendii în câteva spații nerezidențiale. Alte șase persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. În Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, autoritățile locale au raportat șase morți și opt răniți, după un atac descris drept lovitură directă cu o rachetă balistică Iskander-M; printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani. În Lviv, oficialii au spus că rachetele au avariat două blocuri și au rănit 15 persoane, iar echipele de salvare încercau să ajungă la oameni blocați sub dărâmături. Context: discuțiile despre apărare antirachetă Atacurile au avut loc în contextul în care Zelenski se întorcea din Statele Unite, unde a declarat că președintele Donald Trump a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru rachete Patriot (detalii într-un material separat Digi24, aici ). Zelenski a avertizat anterior că este probabil un atac masiv și a legat siguranța populației de disponibilitatea aliaților de a furniza apărare antirachetă. Ce urmează, pe partea poloneză, depinde de identificarea obiectului și de concluziile anchetei militare aflate în curs; până atunci, autoritățile spun că nu au confirmat natura resturilor din zona indicată. [...]
Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
