Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a ajuns la Londra pentru negocieri de apărare și coordonarea următoarelor etape de sprijin occidental, într-un moment în care Kievul încearcă să se asigure că Europa rămâne „la masa negocierilor” privind războiul, potrivit Kyiv Post.
Președintele ucrainean are programate discuții bilaterale cu premierul britanic Keir Starmer, urmate de un summit în format „E3 plus Ucraina”, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Zelenski a indicat că echipele de lucru au făcut deja „munca de bază”, iar liderii urmează să finalizeze acordurile esențiale.
În mesajul prin care și-a anunțat sosirea, Zelenski a pus accent pe nevoile de apărare și pe coordonarea politică la nivel înalt, cu priorități legate de securitatea întregii Europe, în special pe direcția apărării aeriene.
„Principalul lucru este apărarea noastră în război, mai multă cooperare pentru securitatea întregii Europe în direcția apărării aeriene și viziunea noastră comună asupra perspectivelor diplomatice: Europa trebuie să fie în negocieri și trebuie să fie puternică.”
Vizita de la Londra se extinde și în ziua următoare, când Zelenski are programată și o audiență oficială la regele Charles al III-lea.
Summitul are loc la câteva zile după ce Zelenski i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui rus Vladimir Putin, provocând Kremlinul la discuții directe, față în față, pentru a testa disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul. Potrivit publicației, Putin a respins rapid cadrul propus, iar întâlnirea de la Londra este prezentată ca o mișcare de coordonare între aliați pentru a rămâne aliniați.
În același timp, Palatul Élysée a transmis, într-o declarație separată citată de Kyiv Post, că discuțiile vizează coordonarea „următoarelor faze” de asistență în război pentru Ucraina și înăsprirea presiunii economice și strategice asupra Rusiei.
Pe fond, Kievul încearcă să evite ca războiul să coboare pe agenda internațională și insistă că o arhitectură de pace pe termen lung nu poate fi decisă de Moscova și nici negociată fără participarea directă a Ucrainei.
Recomandate
Ucraina a încercat să forțeze o întâlnire directă Zelenski–Putin printr-un intermediar , într-un demers care arată cât de îngust a devenit culoarul diplomatic pentru negocieri de pace, potrivit Mediafax , care citează surse ale Financial Times. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat la Kiev, luna trecută, pe Roman Abramovici (fostul proprietar al clubului Chelsea) și i-a cerut, pe 21 mai, să-i transmită lui Vladimir Putin mesajul că este pregătit să se întâlnească direct cu el. Potrivit surselor citate, ar fi fost primul summit bilateral Zelenski–Putin după mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează: Kievul încearcă să arate disponibilitate pentru negocieri directe Demersul ar fi urmărit și să transmită că Ucraina ia în serios ideea discuțiilor directe de pace cu Rusia, într-un moment în care Statele Unite – care au încercat să medieze un armistițiu – sunt „distrase” de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit acelorași surse. În paralel, Kievul speră că oprirea ofensivei ruse (care, conform articolului, a încetinit puternic în ultimele luni) și atacurile aeriene cu rază lungă în spatele liniilor inamice vor crește presiunea pentru un armistițiu imediat. Răspunsul Moscovei: Putin nu vede „niciun rost” într-o întâlnire Potrivit materialului, Putin rămâne încrezător că resursele superioare ale Rusiei vor eroda în timp rezistența Ucrainei și nu a arătat interes pentru o întâlnire cu Zelenski. În acest context, Putin a declarat vineri, la forumul economic de la Sankt Petersburg , că s-a întâlnit cu „unul dintre reprezentanții cercurilor noastre de afaceri” și cu „acest, să-i spunem, coleg” după călătoria acestuia la Kiev și că i-a transmis că nu vede niciun rost într-o întâlnire cu Zelenski. Tot el a spus că Abramovici nu acționa în nicio calitate oficială. Rolul lui Abramovici și perspectiva negocierilor Abramovici a avut un rol de mediere încă din primele săptămâni ale războiului, în 2022, inclusiv în negocierile de la Istanbul din martie, care s-au prăbușit ulterior. El a contribuit și la obținerea acordului care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră mai târziu în același an, mai notează FT, citat de Mediafax. Deși rolul său ar fi devenit mai puțin vizibil de când Rusia a început anul trecut să negocieze direct cu SUA, Abramovici ar rămâne implicat în schimburi de prizonieri și în alte discuții bilaterale cu Ucraina. Zelenski ar continua să insiste pentru un summit cu Putin, chiar dacă eforturile SUA de a obține un acord de pace au stagnat. O persoană apropiată de Zelenski, citată de Financial Times, a estimat că „nu cred că se va întâmpla ceva substanțial până la sfârșitul verii”. În plus, doi oficiali ucraineni de rang înalt au descris mesajul transmis prin Abramovici ca fiind similar cu o scrisoare deschisă către Putin, dar cu un ton mai puțin antagonist decât nota publică. În scrisoare, Zelenski a propus un armistițiu și discuții directe, față în față, însă Putin a calificat scrisoarea drept „oarecum nepoliticoasă” și a susținut că a fost scrisă astfel încât să facă „practic imposibilă” o întâlnire directă. Putin a mai invocat și un atac ucrainean cu dronă asupra unui colegiu pedagogic din Starobilsk (oraș aflat sub control rus), în urma căruia ar fi murit 21 de persoane, ca argument că Zelenski nu ar fi serios în privința păcii, potrivit articolului. [...]
O dronă rusească a lovit o facilitate de depozitare a combustibilului nuclear lângă Cernobîl, fără creșteri ale radiațiilor , un incident care reaprinde riscurile operaționale și de securitate în jurul infrastructurii nucleare ucrainene, potrivit Reuters . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a acuzat duminică forțele ruse că au lovit „deliberat” o facilitate de stocare a combustibilului nuclear uzat din apropierea centralei dezafectate de la Cernobîl, calificând atacul drept „extrem de josnic”. Zelenski a spus că Rusia a folosit o dronă de atac Shahed. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că a fost informată de Ucraina și că lovitura a provocat „daune structurale semnificative” unei părți a clădirii de recepție a combustibilului, aflată la câțiva metri de zona unde sunt stocate „cantități mari de material nuclear”. Potrivit AIEA, au fost afectate inclusiv birourile sale de garanții (spații folosite pentru activități de monitorizare și verificare), iar echipa de monitori a observat avarii la fațadă, pereți și scări, cu geamuri sparte și moloz împrăștiat. Impact operațional: pagube la clădire, dar fără contaminare Autoritatea ucraineană de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a precizat că în clădirea lovită nu era depozitat combustibil uzat în momentul atacului. Incendiul izbucnit în urma loviturii a fost stins, iar autoritățile nu au raportat victime. Atât Zelenski, cât și AIEA au indicat că nu a existat o creștere a nivelului de radiații peste valorile normale de fond, ceea ce sugerează că incidentul nu a produs contaminare radioactivă. Context: Cernobîl și escaladarea riscurilor în jurul obiectivelor nucleare Rusia nu a comentat public acuzațiile privind atacul asupra facilității, situată la aproximativ 15 km de fosta centrală de la Cernobîl (locul celui mai grav dezastru nuclear din lume). Reuters amintește că, în februarie 2025, o dronă Shahed a avariat arcul de protecție (structura de izolare) peste reactorul distrus în accidentul din 1986, iar Rusia a negat responsabilitatea. În paralel, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri în zona centralei nucleare Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, cea mai mare din Europa. [...]
Acuzațiile lui Zelenski privind un atac cu dronă asupra zonei Cernobîl ridică din nou miza de securitate pentru infrastructura nucleară a Ucrainei , într-un context în care orice incident de acest tip poate amplifica riscurile operaționale și presiunea diplomatică asupra Moscovei, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că Rusia a lovit zona de excludere din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl, după ce o dronă de tip Shahed a atins o clădire destinată stocării temporare a combustibilului nuclear uzat. Zelenski susține că atacul a vizat „o infrastructură extrem de critică”, dar că măsurătorile efectuate după incident nu au indicat o creștere a nivelului radiațiilor. „Rușii au atacat astăzi din nou zona restricționată din jurul centralei nucleare de la Cernobîl. O dronă Shahed a lovit o clădire a depozitului temporar pentru deșeuri nucleare. Este o infrastructură extrem de critică și un atac rusesc extrem de josnic.” Ce se știe despre clădirea lovită și riscul imediat Compania ucraineană Energoatom a precizat că imobilul afectat era destinat primirii containerelor cu combustibil nuclear uzat, însă, la momentul impactului, nu se afla niciun astfel de material în interior. Conform operatorului, atacul a avariat parțial o clădire a Depozitului Centralizat de Combustibil Uzat (CSSF). Incidentul ar fi avut loc în jurul orei 02:10 și ar fi provocat un incendiu de aproximativ 40 de metri pătrați la nivelul unei clădiri de recepție a containerelor. Echipele de intervenție au stins rapid focul, fără extindere. Implicații: presiune diplomatică și cereri de măsuri suplimentare Zelenski spune că ministerele de Externe și al Energiei au început demersuri pentru informarea partenerilor internaționali despre incident și acuză Rusia că ar fi atacat „în mod deliberat infrastructura nucleară”. Totodată, liderul ucrainean a folosit episodul pentru a cere aliaților măsuri suplimentare împotriva Moscovei, argumentând că războiul dus de Rusia trebuie să aibă consecințe resimțite și de partea rusă. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
Rusia își revendică „inevitabilitatea” victoriei, dar avansul pe front stagnează , iar Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii și navelor rusești, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post . Pentru regiune, un detaliu cu impact operațional direct este incidentul de la Constanța, unde autoritățile române și ucrainene au raportat intrarea accidentală a unui vehicul naval fără pilot în apele teritoriale românești, pe fondul bruiajului rusesc. ISW notează că președintele rus Vladimir Putin a respins oferta președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski de a negocia încheierea războiului și a reiterat obiectivele Kremlinului. În același timp, Putin a susținut că o victorie militară a Rusiei este „inevitabilă”, deși, conform analizei, datele disponibile indică altceva. Un punct central al evaluării este discrepanța dintre declarațiile Kremlinului și situația de pe teren. ISW apreciază că afirmațiile lui Putin despre câmpul de luptă sunt incompatibile cu dovezile disponibile și sugerează că e posibil ca structurile militare ruse să nu îi furnizeze informații exacte despre performanța reală a forțelor ruse. În ansamblu, avansurile rusești „au stagnat în mare parte”, în timp ce Ucraina a obținut „unele succese tactice” în 2026. Incidentul de la Constanța: bruiajul rusesc și riscurile colaterale Potrivit ISW, autoritățile române și ucrainene au raportat că sisteme rusești de război electronic (EW – bruiaj și perturbare a comunicațiilor și navigației) au făcut ca un vehicul naval ucrainean fără pilot (USV) să intre în apele teritoriale românești în Portul Constanța , pe 5 iunie. Evaluarea nu oferă detalii suplimentare despre consecințe sau despre eventuale pagube, dar episodul indică riscuri de propagare a efectelor operaționale ale războiului în proximitatea frontierelor NATO. Presiune ucraineană pe logistică: nave și căi ferate în sudul ocupat ISW mai arată că Ucraina își extinde campania de „interdicție aeriană pe câmpul de luptă” (BAI – lovituri menite să întrerupă mișcarea și aprovizionarea adversarului) pentru a viza nave rusești și infrastructură feroviară în sudul Ucrainei ocupate și în Marea Azov. Direcția sugerează o concentrare pe degradarea logisticii și mobilității ruse, nu doar pe ținte din prima linie. Pe teren, analiza consemnează avansuri recente ale forțelor ucrainene în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka. Separat, ISW menționează că forțele ucrainene continuă loviturile asupra activelor militare ruse din regiunile de graniță, iar Rusia a lansat peste noapte două rachete de croazieră și 216 drone către Ucraina. [...]
