Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski cere includerea Europei în negocierile de pace cu Rusia, pe fondul unui proces de mediere condus de SUA în care Uniunea Europeană – deși principal finanțator al Ucrainei – a fost până acum ținută în afara discuțiilor, potrivit Antena 3.
Mesajul a fost transmis duminică, pe Telegram, după o convorbire telefonică între președintele Ucrainei și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Zelenski susține că „Europa trebuie să fie implicată” în negocierile cu Rusia și că este nevoie să se stabilească cine va reprezenta Europa în acest proces.
„Este important ca ea să aibă o voce şi o prezenţă puternică în acest proces şi este necesar să se stabilească cine o va reprezenta.”
În material se arată că Uniunea Europeană furnizează „cea mai mare parte a ajutorului financiar şi material pentru Ucraina”, însă a fost exclusă de la negocierile aflate în prezent „într-un impas”. În acest context, solicitarea lui Zelenski ridică o problemă de influență și coordonare: cine decide parametrii unei eventuale păci, dacă actorul care susține financiar și logistic Ucraina nu participă direct la discuții.
Potrivit aceleiași relatări, unele state membre văd excluderea UE ca pe o oportunitate de a-și crește implicarea, în timp ce altele se opun. Estonia este dată ca exemplu de stat care respinge graba către negocieri.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat sâmbătă, la o conferință anuală de securitate organizată la Tallinn, că nu este momentul pentru discuții, ci pentru presiune asupra Rusiei.
„Nu este momentul să discutăm sau să negociem. Este momentul să punem presiune pe Rusia.”
„Nu suntem foarte încântaţi de ideea ca toată lumea să se grăbească la Moscova pentru a începe discuţiile, deoarece Rusia este slăbită. Nu este momentul potrivit.”
Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie privind formatul de reprezentare al Europei în negocieri, însă Zelenski indică drept pas necesar stabilirea unui reprezentant european, pentru ca UE să aibă „o voce” în procesul de pace.
Recomandate
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
SBU susține că a lovit, în ultima săptămână, infrastructură petrolieră și baze aeriene rusești până la 850 km de Ucraina , într-o intensificare a atacurilor „în adâncime” care vizează direct logistica și alimentarea cu combustibil a armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis marți, 7 iulie, că forțele speciale din cadrul unității Alpha au executat 13 lovituri cu rază medie și lungă asupra unor ținte militare rusești în decurs de o săptămână. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , anunțată public pe 26 iunie, cu obiectivul de a „forța Rusia să încheie războiul”. Ținte în Crimeea : aerodromuri și depozite de combustibil SBU afirmă că dronele sale au lovit hangare de la aerodromul Saky, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost staționate bombardiere Su-30SM, Su-30 și Su-24. Instituția estimează valoarea fiecărui avion la 30–50 milioane de dolari (aprox. 135–225 milioane lei). Tot în Crimeea, unitatea Alpha ar fi atacat aerodromul Hvardiyske, descris ca una dintre principalele baze aeriene rusești din peninsulă. Ținta ar fi inclus hangare care adăposteau drone Shahed și alte aeronave, baza fiind folosită „regulat” pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. În zona de linie a frontului și în teritoriile ocupate, SBU mai menționează lovirea unor depozite de combustibil și lubrifianți în Crimeea. Infrastructura petrolieră, lovită inclusiv la Marea Baltică Un element central al campaniei descrise este atacarea infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiuni îndepărtate de granița cu Ucraina. SBU enumeră mai multe obiective: Terminalul petrolier din Sankt Petersburg (PNT), prezentat drept unul dintre cele mai mari complexe de transbordare din nord-vestul Rusiei, cu o capacitate de până la 12,5 milioane tone/an; rafinăria din Nijni Novgorod și stația de pompare Starolikeyevo, la aproximativ 850 km de Ucraina; rafinăria este descrisă ca fiind printre cele mai mari și producând combustibil pentru armata rusă; rafinăria din Iaroslavl și stația de dispecerat din Iaroslavl, la peste 700 km de frontieră, cu o procesare de circa 15 milioane tone/an; rafinăria Pervyi Zavod din regiunea Kaluga; terminalul petrolier Vysotsk din regiunea Leningrad, descris ca un punct-cheie la Marea Baltică; depozitul de petrol TES-Terminal-1 din Kerci, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost lovite un rezervor de stocare și o stație de pompare. Efectul urmărit: presiune pe aprovizionare și comandă pe front Pe lângă țintele energetice, SBU spune că a vizat infrastructură militară de pe linia frontului, inclusiv: un punct de comandă al unei unități ruse de drone de atac în regiunea Mykolaiv; un nod de comunicații în apropiere de Huliaipole, în sudul Ucrainei. Potrivit SBU, loviturile ar fi „complicat semnificativ” aprovizionarea unităților ruse aflate în poziții înaintate, prin perturbarea logisticii, a livrărilor de muniție și a alimentării cu combustibil. Instituția mai afirmă că personalul rus din unități de drone și din facilități de sprijin din spate ar fi înregistrat pierderi, fără a oferi cifre. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină sisteme suplimentare de apărare aeriană și acorduri pentru drone la summitul NATO de la Ankara , mizând pe întâlniri bilaterale și pe discuții cu industria de apărare pentru a accelera livrările și, posibil, producția sub licență, potrivit Kyiv Post . Președintele Ucrainei a ajuns marți în capitala Turciei pentru summitul NATO din 7-8 iulie. Imagini cu sosirea sa la aeroportul din Ankara au fost publicate inițial de presa turcă și apoi confirmate de delegația ucraineană. Ulterior, Zelenski a publicat pe Telegram un video în care apare alături de Prima Doamnă, Olena Zelenska, la primirea oficială. În mesajul său, Zelenski a indicat că miza reuniunii este obținerea unor „soluții” care să crească protecția populației și capacitățile de apărare, precum și consolidarea cooperării de securitate pe termen lung între Ucraina, Europa și SUA. Ce cere Ucraina: apărare aeriană, interceptoare, licențe și drone Conform președintelui ucrainean, prioritățile la Ankara includ: sisteme suplimentare de apărare aeriană; rachete interceptoare pentru aceste sisteme; chestiuni legate de licențe de producție; noi acorduri pentru drone și alte înțelegeri în domeniul apărării cu partenerii. Zelenski a mai spus că va participa la Forumul Industriilor de Apărare organizat în marja summitului și că are programate aproape 20 de întâlniri bilaterale cu lideri mondiali. Contextul summitului: presiunea atacurilor aeriene În timp ce liderii NATO se reunesc la Ankara, secretarul general Mark Rutte a declarat că Rusia „nu poate câștiga acest război prin teroare”, în contextul unui nou atac nocturn „masiv” cu rachete și drone, menționat în articol. Pentru Ucraina, accentul pus pe apărarea aeriană și pe acordurile pentru drone indică o dublă urgență: întărirea rapidă a protecției împotriva loviturilor aeriene și extinderea capacităților de producție/achiziție prin parteneriate, inclusiv prin mecanisme de tip „producție sub licență” (fabricare locală pe baza drepturilor acordate de producător). [...]
