Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski respinge ideea unei aderări „cu drepturi reduse” a Ucrainei la UE, un mesaj care apasă pe o temă de reglementare: Kievul nu acceptă o integrare în care ar intra formal în Uniune, dar ar avea puteri decizionale limitate, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, după ce jurnaliștii l-au întrebat despre un concept de „aderare parțială” discutat în interiorul Uniunii Europene. Conform propunerii menționate, Ucraina ar putea adera la UE, dar cu puteri decizionale „semnificativ reduse”.
Zelenski a respins categoric atât ideea unei aderări parțiale la UE, cât și la NATO, argumentând că Europa ar avea nevoie de Ucraina ca partener „puternic” și „cu drepturi depline”. El a făcut o paralelă cu rolul militar al Ucrainei în arhitectura de securitate europeană.
„Toată lumea din Europa cunoaște poziția noastră. Nu avem nevoie de o UE «light», la fel cum nu avem nevoie de un NATO «light». De asemenea, cred că țările din Europa și din NATO au nevoie de Ucraina ca partener puternic cu drepturi depline. Au nevoie de armata noastră - o armată puternică. Pentru că nimeni nu are nevoie de o armată ucraineană «light». Ce fel de protecție ar fi aceea?”
În termeni practici, o „aderare parțială” ar presupune o apartenență la UE fără acces deplin la mecanismele de decizie, ceea ce ar schimba echilibrul de drepturi și obligații pe care îl implică, în mod normal, statutul de stat membru. Mesajul lui Zelenski indică faptul că Ucraina nu vrea o soluție de compromis care să formalizeze integrarea, dar să limiteze influența politică a Kievului în instituțiile europene.
În aceeași conferință de presă, Friedrich Merz a spus că aderarea Ucrainei la UE „nu se poate realiza rapid”. În plus, European Pravda a relatat că UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, iar în acest moment „nu există un plan convenit” al procesului, potrivit informațiilor citate de Digi24.
Recomandate
Germania își înăsprește linia față de refugiații ucraineni de vârstă militară , anunțând că va sprijini întoarcerea lor în Ucraina, într-o cooperare extinsă cu Kievul, potrivit Adevărul . Miza este una de politică publică și securitate: Berlinul leagă explicit statutul acestor persoane de efortul de apărare al Ucrainei și de regulile de trecere a frontierei. Cancelarul Friedrich Merz a spus că Germania va colabora cu autoritățile ucrainene pentru a reduce numărul bărbaților ucraineni de vârstă militară care s-au refugiat în Germania și că Berlinul va sprijini măsuri care să le faciliteze întoarcerea. Declarațiile sunt prezentate de clashreport, citat de publicație. „Este esențial ca acești bărbați să rămână acolo pentru a-și ajuta țara”, a declarat Merz. Ce spune Kievul și ce urmează în cooperarea bilaterală Președintele Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că este de acord în privința persoanelor de vârstă de mobilizare care au plecat „temporar”, dar care au rămas, în multe cazuri, pentru ani. El a afirmat că „mulți au încălcat regulile de trecere a frontierei” și că forțele armate ucrainene își doresc ca aceștia să se întoarcă. În paralel, Zelenski a anunțat extinderea cooperării cu Germania în industria de apărare: cele două state ar urma să producă în comun sisteme de apărare aeriană, proiect descris ca fiind cea mai mare tranzacție de acest tip din Europa. Totodată, Germania va furniza Ucrainei un nou pachet de asistență militară, care include sisteme de apărare aeriană, drone și muniție, iar relațiile bilaterale au fost ridicate la nivel de „parteneriat strategic”. Context regional: conducta Drujba Zelenski a mai declarat că Ucraina va continua cooperarea cu Ungaria și a menționat că activitatea conductei Drujba urmează să fie reluată până la finalul lunii aprilie, după finalizarea lucrărilor de reparații. Publicația trimite, în acest context, la materiale anterioare despre un atac asupra conductei și despre sprijinul UE pentru reparații. [...]
Germania își asumă finanțarea pentru sute de rachete Patriot destinate Ucrainei , într-un pachet de cooperare militară care mută o parte din efortul de înarmare spre contracte și producție, nu doar spre livrări din stocuri, potrivit Digi24 . Angajamentul a fost anunțat la Berlin, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care a susținut că Ucraina își poate crește semnificativ producția internă de armament dacă primește finanțare adecvată. Zelenski a declarat că „majoritatea” armelor folosite de Ucraina în războiul cu Rusia sunt deja fabricate în țară, de la capabilități de lovire în profunzime până la echipamente pentru prima linie și apărare aeriană. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că producția militară ar putea fi chiar dublată, însă principala limitare este lipsa banilor. De la ajutor militar la finanțare pentru achiziții și producție În cadrul vizitei, Germania și Ucraina au convenit mai multe înțelegeri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, pe care Zelenski l-a descris drept potențial unul dintre cele mai mari din Europa. Detaliile sunt încă în lucru, potrivit declarațiilor sale. Pe partea de apărare aeriană, guvernul german a anunțat că va plăti pentru Ucraina „sute” de rachete antiaeriene Patriot , produse de compania americană Raytheon, și noi sisteme IRIS-T, fabricate de compania germană Diehl Defence. Ce transmite Berlinul despre miza industrială Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat industria de apărare a Ucrainei, despre care a spus că a devenit „cea mai inovatoare”, legând sprijinul pentru Kiev de consolidarea capacităților de apărare ale Germaniei și ale Europei, precum și de întărirea bazei industriale. Germania este principalul furnizor european de ajutor militar pentru Ucraina. Conform informațiilor citate, de la începutul războiului (februarie 2022), Berlinul a oferit ajutoare militare de circa 55 de miliarde de euro, la care se adaugă 11,5 miliarde de euro prevăzute în bugetul pentru anul în curs. Totodată, o parte importantă din acest sprijin a fost folosită pentru a finanța achiziții de armament american, ceea ce explică și noul angajament privind rachetele Patriot. Proiectul de drone și investiții pentru „lovituri în profunzime” Ministerul german al Apărării a precizat că proiectul privind producția de drone ar urma să includă constituirea unei societăți mixte care să furnizeze „mii” de drone armatei ucrainene. Separat, Berlinul a fost de acord să investească „sute de milioane de euro” pentru a finanța noi capacități ucrainene de atac în profunzimea teritoriului rus, fără a fi prezentate în material detalii suplimentare despre calendar sau implementare. [...]
O dispută publică între un ministru-cheie și ambasadorul Israelului în Germania riscă să complice relația cu Berlinul , într-un moment în care cancelarul Friedrich Merz cere limitarea operațiunilor militare și avertizează asupra unei „anexări de facto” în Cisiordania, potrivit HotNews . Ambasadorul Israelului la Berlin, Ron Prosor , a condamnat „fără echivoc” declarațiile ministrului de finanțe Bezalel Smotrich la adresa cancelarului german, afirmând că acestea „erodează memoria Holocaustului” și o prezintă „într-un mod complet distorsionat”, relatează The Guardian . Tensiunea a pornit după o discuție telefonică de luni între Merz și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Conform comunicatului transmis de Berlin, cancelarul german a îndemnat Israelul să pună capăt atacurilor militare din sudul Libanului și și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind evoluțiile din teritoriile palestiniene, avertizând că nu trebuie permisă o „anexare de facto” a Cisiordaniei aflate sub ocupație israeliană. Smotrich a reacționat dur, invocând Ziua de Comemorare a Holocaustului și cerându-i cancelarului german „să plece capul și să ceară scuze de o mie de ori”, într-o declarație care, potrivit relatării, a părut să pună semn de egalitate între militanții Hamas implicați în masacrul din 7 octombrie 2023 și toți palestinienii. Într-un mesaj separat, ministrul a mai spus că „zilele în care germanii le dictau evreilor unde le era permis sau interzis să locuiască au apus”. Reacția ambasadorului: critică internă și mesaj către Berlin Marți, Prosor a spus la postul public de radio Kan că este „posibil și complet legitim” să existe dispute cu Germania, „mai ales în această zi”, dar a insistat că Merz „este un mare prieten al Israelului”. În același timp, diplomatul a descris relația bilaterală ca una în care există frecvent dezacorduri reciproce, însă a susținut că Germania a dovedit că este „prietenul nostru numărul 1”, inclusiv pe fondul criticilor europene la adresa Israelului. Cazul este prezentat ca un „moment rar” de critică publică venită din interiorul reprezentării oficiale israeliene față de un ministru de rang înalt, pe fondul unei dispute sensibile legate de memorie istorică și de politica actuală în regiune. [...]
Germania ridică miza diplomatică în dosarul israeliano-palestinian , avertizând că o „anexare parțială de facto” a Cisiordaniei trebuie împiedicată, într-un mesaj care poate influența poziționările europene și discuțiile de securitate din regiune, potrivit G4Media . Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că este „profund îngrijorat” de evoluțiile din teritoriile palestiniene și a spus că, într-o convorbire telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , a subliniat că „nu trebuie să existe o anexare de facto a Cisiordaniei”. Mesajul a fost publicat de Merz pe rețeaua de socializare X. Mesajul Berlinului: anexarea „de facto” trebuie evitată În formularea folosită de cancelarul german, tema centrală este riscul unei schimbări de statut pe teren, fără o decizie formală, dar cu efecte echivalente unei anexări parțiale. În acest cadru, Merz indică explicit că a ridicat subiectul direct în dialogul cu Netanyahu. Linia de politică externă: presiune pe dezescaladare și protecția civililor Declarațiile lui Merz sunt susținute, conform aceleiași surse, de ministrul german de externe Johann Wadephul, care a discutat telefonic cu omologul său libanez Youssef Raggi. Wadephul a spus că „discuțiile directe dintre Israel și Liban ar putea constitui un prim pas important” către un viitor în care să fie respectate atât interesele de securitate ale Israelului, cât și „dreptul Libanului la integritate teritorială și suveranitate”. În același context, ministrul german a cerut încetarea atacurilor Hezbollah asupra Israelului și a susținut ca Libanul să își exercite „monopolul asupra folosirii forței” pe întreg teritoriul, inclusiv prin dezarmarea Hezbollahului. Totodată, Wadephul a afirmat că armata israeliană trebuie să protejeze populația civilă și infrastructura civilă. Contextul operațional: discuții Israel–Liban la Washington G4Media notează că Israelul a început atacurile asupra Libanului la scurt timp după războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, izbucnit pe 28 februarie. De atunci, „peste 2.000 de persoane” au murit, iar „peste un milion” au fost strămutate. După un armistițiu mediat de Pakistan în războiul din Iran, Libanul și Israelul au convenit să poarte discuții, prima întâlnire fiind programată marți, la Washington. [...]
Repararea parțială a oleoductului Drujba până la final de aprilie ar urma să reducă riscul unor noi întreruperi de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, după avarierea tronsonului din vestul Ucrainei în ianuarie, pe fondul războiului, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marți, la Berlin, că oleoductul va fi „reparat, nu complet, dar suficient cât să funcționeze” până la sfârșitul lunii aprilie. Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Miza: continuitatea fluxului de petrol și presiunea politică în UE Drujba alimentează cu petrol Ungaria, iar avarierea segmentului care traversează vestul Ucrainei a devenit, în ultimele luni, un punct de tensiune între Kiev și Budapesta. Zelenski a spus că speră ca, în schimbul reparațiilor, Ungaria să deblocheze împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În același context, articolul notează că premierul ungar Viktor Orban a pierdut alegerile legislative de duminică, iar Uniunea Europeană a salutat plecarea sa de la putere, pe fondul criticilor repetate ale acestuia la adresa tranziției energetice și a poziției sale față de importurile de energie din Rusia. Ungaria: „cele mai ieftine surse”, inclusiv Rusia Antena 3 relatează că Peter Magyar a declarat luni că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de energie, inclusiv din Rusia, o poziție care „pare să se contrazică” cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de energie din Rusia până în 2035. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar reporterilor. Contextul avariei și riscul de aprovizionare Avarierea conductei a avut loc în ianuarie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, potrivit Kievului, mai scrie publicația. Materialul plasează episodul într-un tablou mai larg de presiuni pe piața energiei, menționând o „criză energetică” pe fondul războiului din Iran, cu prețuri în creștere și posibile penurii de aprovizionare. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă ce volum ar urma să fie restabilit prin „repararea parțială” și nici calendarul exact al reluării fluxurilor, dincolo de termenul-limită indicat de Zelenski: sfârșitul lunii aprilie. [...]
Un nou atac rusesc asupra portului Izmail a avariat o navă comercială și infrastructură portuară, menținând presiunea pe ruta dunăreană de export a Ucrainei , într-un context în care porturile de la Dunăre au devenit esențiale pentru logistica și comerțul extern ucrainean. Informațiile sunt relatate de G4Media , care citează declarații ale oficialilor ucraineni, preluate prin Reuters și Agerpres. Atacul, desfășurat în noaptea de luni spre marți, a vizat portul Izmail (regiunea Odesa), cel mai mare port ucrainean de la Dunăre. Vicepremierul ucrainean Oleksi Kuleba a spus că o navă comercială sub pavilion panamez a fost avariată, iar în zona portuară au fost înregistrate mai multe lovituri, care au afectat și infrastructură și echipamente. „Inamicul loveşte din nou în mod deliberat infrastructura critică şi reţeaua logistică din regiunea Odesa” Impact operațional: avarii multiple, dar portul rămâne funcțional Potrivit guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kiper, atacul a produs pagube suplimentare, inclusiv în zona portuară și în proximitate. Conform datelor prezentate de acesta, au fost avariate sau distruse: un chei și o barjă; o clădire care adăpostea un atelier (distrusă); două autobuze destinate transportului de pasageri; șapte mașini; o ambulanță; acoperișurile a șase clădiri private (deteriorate). Autoritățile ucrainene au precizat că nu au existat victime (morți sau răniți). Ulterior, autoritatea portuară maritimă din Ucraina a anunțat că portul Izmail își continuă activitatea. Context: intensificarea atacurilor asupra logisticii de export Forțele aeriene ucrainene au raportat marți dimineață că Rusia a lansat peste noapte patru rachete și 129 de drone asupra Ucrainei, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat o rachetă și 114 drone. În context mai larg, Rusia a atacat în mod repetat rutele maritime de export ale Ucrainei, lovind porturi considerate vitale pentru comerțul extern și pentru economia de război a țării. În cazul Izmail, menținerea operațiunilor după atac limitează impactul imediat, însă avarierea navelor și a infrastructurii indică o presiune constantă asupra capacității logistice din regiunea Odesa. [...]
