Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești, iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post.
Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei.
„Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.”
Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația.
În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați.
Potrivit Financial Times, citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare.
Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie.
În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior.
În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk.
„Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.”
Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite.
Recomandate

Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk , într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice. Context: presiune susținută pe aviație și infrastructură Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske. SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ce se știe despre pierderile raportate Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki. Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei. [...]

Amenințarea cu riposta Rusiei după atacurile ucrainene ridică riscul de noi perturbări logistice și energetice în nord-vestul țării , după ce lovituri cu drone și rachete au vizat în cursul nopții mai multe regiuni, inclusiv zona Sankt-Petersburg , potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. În același comunicat, Moscova susține că a doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare multiple HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Autoritățile ruse afirmă că atacurile nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube majore. Totuși, guvernatorul Sankt-Petersburgului, Aleksandr Beglov, a anunțat că aproximativ 70 de drone au fost neutralizate deasupra orașului și că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând probleme „tehnice” care au fost „rezolvate”, fără victime. Ținte și efecte raportate: terminal petrolier, pene de curent, aeroporturi închise Potrivit informațiilor prezentate, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt-Petersburg, fără pagube și fără victime. Resturi de drone au căzut și în portul Vîsoțk, lângă frontiera cu Finlanda, a declarat Aleksandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Armata rusă susține că loviturile ucrainene au vizat o duzină de regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, iar în regiunea Belgorod ar fi provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă. Pe componenta operațională, atacurile au dus la închiderea pentru mai multe ore a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei — Kaliningrad, Pskov și Sankt-Petersburg — conform agenției ruse a aviației civile citate de Agerpres. Kievul spune că a lovit infrastructură care „generează venituri” pentru război Volodimir Zelenski a afirmat că baza navală Kronstadt de la Sankt-Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate infrastructuri petroliere portuare. „Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructuri petroliere portuare care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia și au avut loc de asemenea lovituri reușite asupra Kronstadt, o țintă militară importantă.” Atacurile asupra zonei Sankt-Petersburg au loc după un atac rusesc asupra Kievului soldat cu 30 de morți în această săptămână, conform aceleiași relatări. În lipsa unor detalii despre natura „răspunsului” anunțat de Moscova, rămâne de urmărit dacă vor urma noi lovituri care să amplifice riscurile pentru infrastructura energetică și pentru funcționarea transportului aerian în regiune. [...]

UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]

Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]

Germania pregătește un pachet de reforme care schimbă direct costurile cu munca și fiscalitatea , inclusiv noi reguli pentru concediile medicale și o reformă a pensiilor, într-un efort de a scoate economia din stagnare, potrivit news.ro . Coaliția CDU/CSU–SPD a convenit asupra a 34 de măsuri după șapte ore de discuții, iar guvernul vrea adoptarea lor înainte de vacanța parlamentară de vară de luna viitoare, deși urmează dezbaterea și votul în parlament. Pachetul este prezentat ca un „Program pentru relansare și ocuparea forței de muncă” și urmărește, între altele, reducerea birocrației, creșterea flexibilității pentru companii și reducerea poverii fiscale pentru angajați și firme, conform declarațiilor cancelarului Friedrich Merz . Ce se schimbă pentru companii și angajați: muncă mai flexibilă și concedii medicale mai stricte Pe zona de piață a muncii, coaliția vrea să extindă opțiunile privind contractele de muncă pe durată determinată și să permită un program de lucru duminical mai lung, pentru „mai multă flexibilitate” în economie. În paralel, guvernul introduce măsuri cu efect imediat pentru reducerea ratei concediilor medicale, pe fondul unei dezbateri interne legate de impactul asupra productivității. Măsurile includ: eliminarea cererilor de concediu medical depuse prin telefon; introducerea obligației de a prezenta certificat medical încă din prima zi de absență; posibilitatea ca angajatorii să solicite certificat medical din prima zi de concediu medical. Componenta fiscală: reduceri pentru venituri mici și medii, praguri mai sus pentru cota maximă Coaliția a agreat reduceri ale impozitului pe venit pentru familiile cu venituri mici și medii. Partidele afirmă că o familie medie ar urma să aibă cu aproximativ 600 de euro (aprox. 3.000 lei) mai mult la dispoziție pe an. Cota maximă de impozit pe venit, de 42%, rămâne neschimbată, însă ar urma să se aplice doar veniturilor care depășesc pragul actual de 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei). Pentru veniturile mari, coaliția a convenit un sistem pe mai multe niveluri: 45% pentru un venit anual de 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) și 47% pentru cei care câștigă peste 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). Reducerea fiscală totală prevăzută de reformă este estimată la aproximativ 10 miliarde de euro pe an (aprox. 50 miliarde lei). Pensii: vârsta de pensionare ar urma să urce treptat până la 70 de ani Reforma pensiilor ar include creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 70 de ani până la începutul anilor 2090, în contextul îmbătrânirii populației. În prezent, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, în funcție de numărul de ani lucrați. Liderii coaliției spun că vor pune în aplicare recomandările unui grup de experți și politicieni mandatat de guvern pentru stabilizarea sistemului, cu obiectivul de a preveni scăderea nivelului pensiilor și de a evita o creștere semnificativă și pe termen lung a contribuțiilor plătite de angajați. De ce contează și ce urmează Pentru mediul de afaceri, pachetul combină o relaxare fiscală cu schimbări operaționale în relațiile de muncă (contracte pe durată determinată, lucru duminica) și o înăsprire a regulilor privind concediile medicale, cu potențial impact asupra costurilor și planificării forței de muncă. Politic, guvernul își leagă agenda de reforme de nevoia de a răspunde stagnării economice și de a reduce avansul AfD în sondaje, în condițiile în care în septembrie sunt programate alegeri regionale în Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Următorul test imediat rămâne însă calendarul legislativ: măsurile trebuie discutate și votate în parlament înainte de vacanța de vară, conform intenției anunțate de coaliție. [...]

Victimele civile din Ucraina au crescut cu 40% în șase luni , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu arme cu rază lungă și drone, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate cel puțin 1.270 de persoane ucise și peste 6.850 rănite, iar 96% dintre victime au fost consemnate în teritorii controlate de guvernul ucrainean. Türk a prezentat datele vineri, 3 iulie, în cadrul unui dialog la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în paralel cu raportul interimar al secretarului general privind drepturile omului în Crimeea. El a pus creșterea în principal pe seama extinderii utilizării de către Rusia a armelor cu rază lungă și a dronelor. Escaladarea atacurilor și efectele asupra infrastructurii civile Înaltul Comisar a indicat drept exemplu un atac „în primele ore ale zilei de joi”, în care au fost ucise cel puțin 30 de persoane și rănite cel puțin 99, descris ca unul dintre cele mai sângeroase asupra Kievului de la începutul invaziei la scară largă. Ca semnal al intensificării, Türk a menționat și atacul din 13-14 mai, când forțele ruse ar fi lansat peste 1.500 de drone și rachete în opt regiuni ucrainene și asupra Kievului, cu 27 de civili uciși și cel puțin 83 răniți. Separat, el a invocat și o lovitură ucraineană asupra unui complex educațional din Starobilsk (teritoriu ocupat de Rusia), pe 22 mai, în urma căreia ar fi murit 21 de civili. Dronele de proximitate și lovirea țintelor umanitare Potrivit lui Türk, atacurile cu drone cu rază scurtă în apropierea liniei frontului au dus la o creștere de 57% a victimelor civile față de anul anterior, cu aproximativ 380 de persoane ucise și peste 2.000 rănite. El a mai spus că dronele au lovit vehicule și facilități umanitare marcate vizibil în zone controlate de guvernul ucrainean și că civilii din regiunea Herson ocupată rămân blocați între atacuri cu drone și mine, confruntându-se cu penurii alimentare și acces limitat la servicii medicale. În același context, a fost menționat un atac asupra unui depozit umanitar al Crucii Roșii din Kiev, care ar fi distrus 320.000 de articole de ajutor evaluate la peste 79 milioane hrivne (aprox. 7,3 milioane lei), inclusiv generatoare, defibrilatoare și un vehicul de livrare. Acuzații privind încălcări ale dreptului internațional și tratamentul prizonierilor Türk a declarat că biroul său a verificat execuția a cel puțin 20 de militari ucraineni capturați de către forțele ruse, din jumătatea lunii noiembrie 2025 până în prezentul raportării. Pe baza interviurilor cu 129 de prizonieri ucraineni eliberați, el a afirmat că „practic toți” au descris tortură sau alte rele tratamente în captivitate, inclusiv violență sexuală. Pe 26 iunie, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri, fiecare parte returnând câte 160 de prizonieri de război, unii deținuți din 2022. Türk a mai susținut că Rusia a vizat sistematic infrastructura energetică a Ucrainei între octombrie 2025 și martie 2026, în ceea ce el a numit cea mai rece iarnă din ultimii 15 ani, întrerupând electricitatea, încălzirea și alimentarea cu apă pentru sute de mii de oameni, uneori săptămâni la rând, la temperaturi sub minus 20°C. El a apreciat că amploarea atacurilor indică o intenție de a dezactiva întreaga rețea energetică a Ucrainei, nu de a lovi ținte militare punctuale, calificând acest lucru drept „incompatibil cu dreptul internațional umanitar”. Date despre victime în Rusia, fără verificare independentă Autoritățile ruse au declarat că, în aceeași perioadă de șase luni, 205 civili au fost uciși și 1.302 răniți în 27 de regiuni ale Federației Ruse. Türk a precizat însă că biroul său nu a putut verifica independent aceste cifre și a cerut din nou acces pentru verificare. Context: ocupație, represiune și transferuri forțate În declarațiile sale, Türk a mai spus că autoritățile de ocupație ar continua să forțeze rezidenții să jure loialitate Rusiei, să recruteze oameni în forțele armate ruse și să efectueze transferuri și deportări forțate. El a menționat și măsuri represive: mandate de arestare sau amenzi pentru peste 160 de persoane pentru exprimarea unor opinii anti-război sau pro-ucrainene și riscul de confiscare pentru aproape 40.000 de proprietăți rezidențiale, la nivelul lunii decembrie 2025. Totodată, Türk a afirmat că Rusia ar fi transferat forțat mii de copii ucraineni; potrivit Yale’s Humanitarian Research Lab (HRL), peste 35.000 de copii ucraineni au fost identificați ca fiind transferați către cel puțin 210 facilități din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate. În final, el a cerut reluarea negocierilor pentru „o pace durabilă, întemeiată pe drepturile omului” și în conformitate cu dreptul internațional. [...]