Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești, iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post.
Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei.
„Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.”
Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația.
În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați.
Potrivit Financial Times, citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare.
Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie.
În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior.
În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk.
„Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.”
Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite.
Recomandate
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au început să lovească direct infrastructura de retail și logistică din Rusia , cu efecte operaționale imediate pentru companii și lanțuri de aprovizionare, potrivit HotNews . Oficialii ruși susțin că loviturile din cursul nopții au ucis cel puțin opt civili și au afectat inclusiv un depozit deținut de retailerul online Ozon și un centru industrial din regiunea Samara. Valul de atacuri a venit după ce Rusia a lovit vineri un centru comercial din Krivoi Rog , orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unde au fost ucise cel puțin 16 persoane și au fost rănite peste 130, conform informațiilor citate de publicație. (Detalii despre atacul asupra centrului comercial: HotNews .) Ozon, o țintă nouă, cu impact imediat asupra operațiunilor Ozon, al doilea cel mai mare retailer online din Rusia, a transmis pe Telegram că activitatea centrului său logistic din regiunea Samara, în orașul Ceapaievsk, a fost oprită după atac și că există răniți. Este primul atac raportat asupra Ozon după săptămâni în care dronele ucrainene au vizat Wildberries , rivalul mai mare, într-o campanie pe care Ucraina a descris-o ca fiind îndreptată împotriva infrastructurii economice care susține efortul de război al Rusiei. Samara: rafinărie lovită și pagube la instalații industriale Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a afirmat că o femeie în vârstă a fost ucisă într-un atac asupra orașului Novokuibîșevsk și că au existat pagube la instalații industriale. Separat, armata ucraineană a declarat că a lovit rafinăria de petrol a orașului, provocând un incendiu. Victime raportate și în alte regiuni Potrivit oficialilor locali citați în material: în Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a spus că trei persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în orașul portuar Yeysk (Marea Azov) și că a izbucnit un incendiu la o instalație din port; în Belgorod, guvernatorul regiunii a raportat doi morți și 13 răniți; în Briansk, guvernatorul local a indicat patru răniți; în Lugansk (provincie din estul Ucrainei controlată aproape în întregime de Rusia), guvernatorul instalat de Moscova, Leonid Pasechnik, a declarat că doi civili, inclusiv un băiat de 16 ani, au fost uciși și nouă persoane au fost rănite. Dincolo de bilanțurile umane, atacul asupra unui hub logistic precum cel al Ozon indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii comerciale și de distribuție, cu potențial de întreruperi punctuale în livrări și operațiuni, pe fondul escaladării loviturilor reciproce. [...]
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog , soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență , după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean. Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”. Atac în două valuri și bilanț provizoriu Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului. Cele mai recente date indică: 16 persoane ucise; peste 130 de răniți; nouă persoane date dispărute în dimineața de 22 august, inclusiv doi minori. Reacții politice: Zelenski și UE Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”. [...]
Numirea generalului Evgheni Hmara la Apărare mută accentul pe eficiența achizițiilor și pe extinderea atacurilor cu drone , într-un moment în care Kievul încearcă să stabilizeze conducerea ministerului după o demitere care a provocat tensiuni interne, potrivit Antena 3 . Hmara, generalul care a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor , a devenit al cincilea ministru al Apărării al Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a fost învestit miercuri de Parlament, cu 312 voturi „pentru” și două „împotrivă”, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit interimar în urma demiterii lui Mihailo Fedorov, un ministru descris ca fiind foarte popular. Miza: achiziții, aprovizionare și producție, cu „baze eficiente” Într-un discurs adresat națiunii, Zelenski a indicat drept prioritate pentru noul ministru punerea „sistemului de apărare, sistemului de producție și achiziții, precum și aprovizionarea trupelor” pe baze „cu adevărat eficiente”, alături de continuarea extinderii campaniilor de atac cu drone în profunzimea și în zona intermediară a teritoriului Rusiei. „Trebuie să ne menținem pozițiile pe front, să desfășurăm operațiunile noastre și să lansăm atacuri pe care Rusia le va resimți, ca răspuns la teroarea sa.” Obiectivele sunt apropiate de cele anunțate de Fedorov, care preluase portofoliul în ianuarie cu o agendă de reformă: accelerarea inovației și producției de masă de drone și rachete, combaterea corupției și remedierea problemelor din sistemul de recrutare militară. De ce a fost schimbat Fedorov și ce încearcă să repare Zelenski Potrivit relatării preluate de Antena 3, demiterea lui Fedorov a fost legată de conflictele acestuia cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care Zelenski l-a demis ulterior. Decizia de a-l înlătura pe Fedorov a scos oameni în stradă, iar tensiunile au fost alimentate și de faptul că fostul ministru a cerut organizarea de alegeri prezidențiale în timpul războiului, ceea ce ar fi determinat o parte dintre susținătorii săi să se distanțeze. În fața Parlamentului, Hmara a spus că își propune întărirea frontului, a forțelor armate și a industriei de apărare, insistând pe livrarea rapidă și în volume mari a armamentului și pe reducerea „birocrației inutile”. „Armata are nevoie de arme. În cantități mari, la timp, și mai ales are nevoie de arme care livrează rezultate.” El a mai afirmat că atacurile Ucrainei vor continua și că vor deveni mai precise. Reacția Moscovei și provocările operaționale Moscova a reacționat rapid, iar Alexander Borodai, membru al Dumei de Stat, a susținut, potrivit agenției TASS (citată în material), că Hmara ar urma să încerce „acțiuni de sabotaj” în interiorul Rusiei, inclusiv „atacuri teroriste” și operațiuni „ideologice”. Pe plan intern, Hmara intră într-un minister cu probleme structurale. Mikola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, spune că noul ministru va trebui să asigure „o gestionare strategică de înaltă calitate” prin planificare și achiziții de echipamente militare, inclusiv reforma achizițiilor cu trecerea la licitații, „care a rămas în aer”. Tot el indică drept test major continuarea reformei procesului de recrutare, în contextul fugii a „mii de bărbați” pentru a evita serviciul militar și al epuizării trupelor de pe linia frontului. Profilul lui Hmara și sprijinul politic Hmara nu a mai avut funcții politice și a renunțat la cariera militară pentru a prelua portofoliul. În plan militar, materialul menționează participarea sa la bătălia pentru Kiev (primăvara 2022) și rolul în eliberarea Insulei Șerpilor, operațiune care a permis Ucrainei să redeschidă calea de acces către portul Odesa. De asemenea, el ar fi condus campania de atacuri în profunzimea teritoriului rus ca șef al unei unități de operațiuni speciale și ca șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), din ianuarie 2023. În plan politic, David Arakhamia, liderul partidului lui Zelenski, îl descrie drept un ofițer care „susține păstrarea evoluțiilor pozitive” din minister. Din opoziție, Roman Lozinski (Holos) spune că Hmara este „o soluție evident mult mai bună” decât alți potențiali candidați, iar Irina Gerashchenko (Solidaritate Europeană) afirmă că opoziția este pregătită să îl susțină. „Hmara știe cum să lovească Moscova.” [...]
