Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice, pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post.
Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice).
Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale.
Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil.
Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare).
„Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.”
În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur.
Recomandate
Atacul Rusiei asupra Kievului a ridicat bilanțul la 12 morți și 34 de răniți , într-un context în care Ucraina reclamă o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , singurele capabile să doboare rachete balistice, potrivit Biziday . Atacul a început în jurul orei 03:20 (ora locală) și a vizat mai multe zone ale capitalei ucrainene, dar și împrejurimile, conform primarului Kievului. În urma loviturilor au fost afectate clădiri rezidențiale, o unitate medicală și o instituție de învățământ, iar mai multe incendii au izbucnit în oraș. Publicația notează că oameni au rămas blocați inclusiv în adăposturi. Un centru industrial din districtul Solomianski (sud-vestul Kievului) a fost, de asemenea, lovit de rachete, a mai transmis primarul. Presa ucraineană a relatat că Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unui atac cu rachete balistice și cu rachete Zircon, lansate din regiunea Kursk, însă autoritățile locale nu au confirmat folosirea rachetelor Zircon. De ce contează: presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei Atacul are loc pe fondul deficitului de interceptoare pentru sistemele Patriot, ceea ce reduce capacitatea Ucrainei de a contracara rachetele balistice. În acest context, Rusia ar fi crescut în ultimele săptămâni numărul de rachete folosite în atacuri, profitând de vulnerabilitatea apărării antiaeriene, potrivit informațiilor sintetizate de Biziday. Context: lovituri ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești Separat, Ucraina a atacat cu drone o rafinărie din Republica Tatarstan și un terminal petrolier din regiunea Krasnodar, iar rapoarte inițiale indică și vizarea substației electrice Taman, care alimentează Crimeea ocupată de Rusia. Strategia urmărește să pună presiune pe Moscova prin lovirea infrastructurii energetice, în încercarea de a forța negocieri, conform aceleiași surse. [...]
Ucraina cere partenerilor decizii politice pentru livrarea de rachete Patriot și spune că este gata să le cumpere , pe fondul dificultăților de a intercepta rachetele balistice în atacurile rusești, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, în urma unui atac combinat asupra Kievului și regiunii (inclusiv Borîspil și Brovarî), apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze aproximativ 90% dintre rachetele de croazieră, însă „situația în cazul rachetelor balistice este semnificativ mai gravă”. În acest context, el a spus că Ucraina are nevoie de rachete pentru sistemele Patriot, pe care „doar partenerii” le pot furniza. „Nu vorbim despre cadouri. Ucraina este pregătită să cumpere armamentul. Important este să fie luate decizii – deciziile politice corespunzătoare din partea partenerilor noștri, în primul rând din partea SUA.” De ce contează: trecerea de la ajutor la achiziție, dar blocajul rămâne politic Mesajul lui Zelenski mută accentul de la sprijinul sub formă de donații la posibilitatea unor achiziții, însă condiția rămâne aceeași: decizii politice în țările care dețin și pot livra muniția necesară pentru Patriot. În formularea liderului de la Kiev, problema nu este doar de finanțare, ci de disponibilitate și autorizare din partea partenerilor, în special a Statelor Unite. Pagubele atacului și răspunsul anunțat de Kiev Zelenski a declarat că atacul rusesc a ucis 16 persoane și a rănit aproape 50. Potrivit acestuia, au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, infrastructură socială și spații comerciale. Totodată, președintele ucrainean a spus că Ucraina va răspunde atacului, iar răspunsul va fi „cu rază lungă de acțiune”, menționând că „capacitățile Ucrainei de atac la distanță vor primi și mai multe resurse”. Sancțiuni noi și schimbări pregătite în echipa diplomatică Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru noi sancțiuni care vizează complexul militar-industrial al Rusiei, precum și persoane asociate, în diverse forme, cu statul rus. El a menționat și colaboratori din teritoriile ucrainene ocupate temporar, dar și foști oficiali și alte personalități din Ucraina care „se află acum undeva în Europa”, însă își mențin legături cu Rusia. În plan diplomatic, liderul de la Kiev a spus că sunt pregătite decizii și numiri, indicând că sunt necesare „noi abordări” în anumite direcții, „în special în Statele Unite”, după consultările necesare. [...]
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
