Știri
Știri din categoria Externe
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare, după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara, relatează HotNews.
Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene.
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri.
„Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”.
Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”.
Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană.
Recomandate
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Încrederea americanilor în garanția de apărare colectivă a NATO a coborât la 43% , cel mai mic nivel din alianță, potrivit unui sondaj intern consultat de HotNews , înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie). Datele sugerează un risc politic pentru coeziunea transatlantică exact în momentul în care europenii sunt presați să preia o parte mai mare din „nota de plată” a apărării. Sondajul, la care a avut acces Politico , arată că doar 43% dintre adulții americani cred că NATO și-ar respecta angajamentul de a ajuta SUA în cazul unui atac, față de o medie de 57% la nivelul întregii alianțe (32 de state). În același timp, majorități la nivelul alianței rămân favorabile NATO: 62% spun că apartenența reduce probabilitatea unui atac, iar 65% ar vota pentru ca țara lor să rămână membră. De ce contează: presiune politică asupra „articolului 5” și asupra bugetelor de apărare Sondajul este publicat pe fondul criticilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump , la adresa NATO și a aliaților europeni. În material sunt menționate atacurile sale verbale la adresa statelor reticente să sprijine războiul SUA împotriva Iranului, precum și punerea sub semnul întrebării a angajamentului SUA față de articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aliații au invocat articolul 5 o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în solidaritate cu SUA – un element de context care accentuează sensibilitatea scăderii încrederii în rândul americanilor. Tendință în scădere la nivelul alianței și o ușoară creștere a simpatiei pentru Rusia Datele consultate de Politico nu includ o comparație directă cu anii precedenți. Totuși, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu subiectul, citați de publicație, media încrederii la nivelul alianței ar indica o scădere de aproximativ opt puncte procentuale față de 2025, determinată în special de o scădere mai accentuată în SUA. Separat, sondajul indică și o schimbare de percepție față de Rusia și China în rândul respondenților din statele membre. Ponderea celor cu o părere favorabilă despre Rusia ar fi urcat la 17%, de la 12% anul trecut, iar cele mai ridicate niveluri sunt menționate în Muntenegru, Bulgaria, Macedonia de Nord, Turcia și Grecia. Ce urmează la summitul de la Ankara: „transferul sarcinii” spre Europa Liderii NATO se reunesc la Ankara pe fondul presiunilor SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și după luni de tensiuni transatlantice, alimentate și de anunțuri privind retragerea de trupe din Europa și revizuirea prezenței militare americane. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate: progresele privind obiectivele de cheltuieli pentru apărare; stimularea producției industriale din domeniul apărării; modul de implementare a „transferului sarcinii” (asumarea unei responsabilități mai mari de către Europa). În acest context, liderii europeni vor încerca să arate că respectă angajamentul asumat la summitul de la Haga de anul trecut: alocarea a 5% din PIB pentru apărare și măsuri conexe până în 2035. Potrivit unei ciorne consultate de Reuters, un proiect de declarație menționează că în 2025 aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile în cerințele esențiale de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari (aprox. 640 de miliarde de lei). [...]
Ursula von der Leyen pune pe agenda NATO suplimentarea apărării antiaeriene a Ucrainei , după atacul rusesc asupra Kievului, și indică faptul că discuția va avea loc „săptămâna aceasta” la summitul Alianței de la Ankara, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacul a vizat civili și a inclus „peste 400 de drone și rachete” îndreptate spre capitala Ucrainei. În acest context, von der Leyen a susținut că Ucraina are nevoie „urgentă” de mai multe capacități de apărare aeriană. „Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO.” Componenta financiară: tranșă de 4 miliarde de euro și împrumut de 90 de miliarde de euro În același mesaj, șefa executivului de la Bruxelles a precizat că, săptămâna trecută, UE a acordat „prima tranșă de 4 miliarde de euro” dintr-un împrumut de „90 de miliarde de euro”, pentru consolidarea apărării Ucrainei „cu tehnologie avansată pentru drone”. Von der Leyen a adăugat că „vor urma și alte măsuri, foarte curând”. Presiune de reglementare: pachetul 21 de sancțiuni, în lucru Von der Leyen a mai spus că se depun „eforturi intense” pentru finalizarea acordului privind „ cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni ” în „zilele următoare”, fără a detalia conținutul acestuia. Contextul atacului și miza summitului de la Ankara Reacția vine după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că a fost vorba despre un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Potrivit Kyiv Post , în urma atacului au murit 14 persoane și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți va fi zi de doliu. Mediafax notează că atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea summitului NATO de la Ankara, unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, pentru discuții despre posibile soluții de încheiere a războiului. [...]
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
Turcia pune în circulație o monedă comemorativă de 5 lire ca mijloc legal de plată , într-o mișcare care combină simbolistica diplomatică a summitului NATO cu un instrument concret de vizibilitate internă și externă, potrivit TVR Info . Direcția Generală de Monetărie și Imprimare a Timbrelor din Turcia a emis luni moneda, special concepută pentru a marca cel de-al 36-lea summit al NATO , programat la Ankara în această săptămână. Conform agenției turce Anadolu, moneda este în ediție limitată și are un design creat pentru eveniment. În prima etapă, vor fi emise 100.000 de monede, însă producția totală este așteptată să ajungă la o jumătate de milion de unități, relatează EFE. O campanie de imagine în jurul summitului Emiterea monedei este prezentată ca parte a unei campanii a guvernului turc, care folosește summitul NATO din 7 și 8 iulie pentru a proiecta o imagine favorabilă a Ankarei și a țării, notează EFE. În pregătirea reuniunii, autoritățile au luat și măsuri logistice și de amenajare urbană, inclusiv: pregătirea unei baze aeriene militare pentru primirea liderilor străini; văruirea fațadelor clădirilor de pe ruta oficială dintre aeroport și centrul orașului; renovarea spațiilor verzi din Ankara, ca parte a unui efort de „înfrumusețare” a capitalei. Context: tensiuni legate de proteste și accesul presei EFE mai amintește că, înaintea summitului, peste 200 de activiști anti-NATO au fost arestați, iar zeci de jurnaliști critici la adresa guvernului nu au primit acreditare pentru a relata despre eveniment. [...]
Comisia Europeană pregătește intervenții operative pentru a reduce cozile din aeroporturi , după ce implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) a dus la timpi mari de așteptare pentru călătorii din afara UE, potrivit Economedia . Miza este una direct operațională, în plin sezon de vară: evitarea blocajelor care afectează fluxurile de pasageri și capacitatea aeroporturilor. EES este un sistem de control la frontieră care înlocuiește ștampilarea tradițională a pașapoartelor cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente) pentru cetățenii din afara UE. Regulile au fost pregătite timp de opt ani, însă implementarea – aflată în responsabilitatea guvernelor naționale – a fost afectată de probleme tehnice, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Într-o scrisoare obținută de Politico , comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, le-a transmis șefilor de aeroporturi și companiilor aeriene că EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, urmărește „menținerea siguranței cetățenilor noștri, fără un disconfort nejustificat pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen”. Presiune din partea industriei și recunoașterea problemelor tehnice Grupuri comerciale din aviație, inclusiv Airlines for Europe și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), au avertizat Comisia Europeană, prin scrisori, asupra cozilor lungi la frontieră și a întârzierilor pentru pasagerii care călătoresc spre și dinspre UE. Deși Bruxelles-ul a negat anterior deficiențe pe scară largă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a admis că rezolvarea „problemelor tehnice” va necesita eforturi semnificative. Ce măsuri sunt posibile: suspendări temporare și sprijin pentru statele cu blocaje Brunner susține că EES „funcționează bine” în majoritatea statelor membre și pe majoritatea aeroporturilor, dar recunoaște întârzieri în anumite destinații, pe care le pune pe seama unor factori precum „personalul insuficient sau lipsa unei infrastructuri adecvate”. În prezent, statele membre pot suspenda temporar cerința de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. În paralel, Comisia anunță eforturi suplimentare pentru a ajuta statele care se confruntă încă cu probleme, prin colaborare cu guvernele pentru eliminarea blocajelor. Efecte și calendar: obligatoriu din 10 aprilie pentru călătorii din afara UE Potrivit cifrelor transmise Politico, de la implementarea EES din octombrie 2025, 43.728 de persoane au fost oprite la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor. Dintre acestea, aproximativ 16.383 ar fi călătorit fără motive întemeiate, 8.739 ar fi depășit limita de timp permisă, iar peste 400 ar fi încercat să treacă frontiera cu documente falsificate. După perioada de introducere treptată, EES a devenit obligatoriu începând cu 10 aprilie pentru toți călătorii din afara UE care intră în spațiul Schengen pentru șederi scurte. În perioada următoare, eficiența măsurilor discutate la nivelul Comisiei va fi testată direct în aeroporturi, în funcție de capacitatea fiecărui stat de a asigura personal și infrastructură adecvate. [...]
