Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski spune că Rusia ar avea nevoie de încă 800.000 de soldați pentru a cuceri militar estul Ucrainei, într-o estimare făcută pe fondul discuțiilor diplomatice care încearcă să oprească războiul, potrivit Digi24, care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost date într-un interviu preînregistrat pentru postul France 2 și difuzat miercuri.
În același context, președintele Ucrainei a prezentat și bilanțul oficial al pierderilor militare ucrainene, afirmând că „numărul oficial al soldaților uciși pe câmpul de luptă – fie profesioniști, fie recruți – este de 55.000”. Zelenski a adăugat că există, pe lângă acest bilanț, un „număr mare de persoane” considerate oficial dispărute.
Estimarea privind costul uman al unei ofensive ruse în est este formulată în termeni direcți și include o proiecție de timp și ritm operațional.
„Pentru a cuceri estul Ucrainei i-ar costa încă 800.000 de cadavre. Le va trebui cel puţin doi ani, cu un avans foarte lent. În opinia mea, nu vor rezista atât de mult.”
Declarațiile vin în momentul în care, la Abu Dhabi, s-a deschis o nouă rundă de negocieri „în prezenţa americanilor”, menită să găsească o cale de încetare a războiului. La scurt timp după debut, Kremlinul a reiterat cereri către Ucraina, inclusiv retragerea din regiunea Donețk, ceea ce, potrivit sursei, alimentează îndoielile privind șansele de succes ale demersului diplomatic aflat în derulare de luni de zile.
Zelenski a legat, totodată, perspectiva negocierilor de rolul Washingtonului și de pârghiile economice și militare ale SUA, insistând că „nu poate exista niciun compromis” privind suveranitatea Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că „Putin se teme doar de Trump” și a argumentat că președintele american ar putea menține presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni, economie și transferuri de armament către Ucraina, fără implicarea directă a armatei americane.
Recomandate

O încetare a focului de trei zile între Ucraina și Rusia, dublată de un schimb masiv de prizonieri, creează o fereastră scurtă de reducere a riscurilor operaționale în regiune , însă rămâne limitată ca durată și legată de un calendar simbolic, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, într-o postare pe Telegram, că a fost convenită încetarea focului și că va avea loc un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Kremlin și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat că Rusia a fost de acord cu încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump, confirmând și schimbul de prizonieri în același format, de câte 1.000 din fiecare țară. Donald Trump a anunțat vineri seara o încetare a focului de trei zile, începând de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai. Moscova decretase deja o încetare unilaterală a focului înaintea marcării, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează pentru mediul economic Chiar și un armistițiu scurt poate reduce temporar incertitudinea operațională asociată conflictului, în special prin suspendarea „oricăror acțiuni cinetice”, așa cum a descris Trump măsura. În același timp, durata limitată (trei zile) sugerează o pauză punctuală, nu o schimbare structurală a riscului de securitate în regiune. Trump a mai afirmat că există „progrese constante” în discuțiile menite să pună capăt conflictului, fără ca în material să fie prezentate detalii suplimentare despre pașii următori sau despre condițiile unei eventuale extinderi a armistițiului. [...]

Rusia susține că armistițiul de trei zile a fost încălcat masiv , invocând mii de atacuri cu drone și artilerie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a încetării focului și asupra riscului de escaladare pe front, potrivit Stirile Pro TV . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat, că forțele ucrainene ar fi atacat „pozițiile trupelor noastre cu drone de atac și artilerie”, în pofida armistițiului anunțat de Ziua Victoriei. Conform aceleiași versiuni, ucrainenii ar fi făcut 12 încercări de a avansa spre pozițiile deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Cifrele invocate de Moscova și zonele menționate Rusia afirmă că, de la intrarea în vigoare a armistițiului la miezul nopții, ar fi fost înregistrate 8.900 de încălcări, dintre care: peste 7.000 de atacuri cu drone; peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. În comunicat sunt menționate și atacuri asupra infrastructurii civile din peninsula Crimeea, precum și asupra unor regiuni de frontieră, Caucaz și alte zone, inclusiv Moscova și Perm (Urali). Aceste afirmații nu sunt însoțite, în material, de confirmări independente. Ce urmează: „răspuns simetric” și contextul armistițiului Potrivit comunicării ruse, trupele ar fi fost nevoite să răspundă „simetric”. În paralel, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a mers bine”. Armistițiul de trei zile (de sâmbătă până luni) a fost anunțat vineri seară de președintele american Donald Trump și, ulterior, confirmat de Kremlin și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor din material. [...]

Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]

Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]

Vladimir Putin a legat din nou războiul din Ucraina de „întregul bloc NATO”, într-un mesaj menit să justifice intern continuarea conflictului și să susțină ideea unei confruntări mai largi cu Occidentul, potrivit The Economist . Declarațiile au fost făcute în Piața Roșie , în timpul paradei de Ziua Victoriei , unde liderul de la Kremlin a spus că armata rusă „continuă să avanseze” în Ucraina, „în ciuda sprijinului acordat inamicului” de către NATO. Putin a prezentat operațiunea din Ucraina – numită în Rusia „operațiune militară specială” – ca o continuare a tradiției militare sovietice din al Doilea Război Mondial și a insistat pe ideea de unitate națională ca „cheie a succesului” pentru Rusia. În același registru, a susținut că „loialitatea față de Patrie este adevărul suprem” și a încheiat cu mesajul că „victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”. Mesajul central: războiul, prezentat ca test de rezistență națională În discurs, Putin a încadrat conflictul actual într-o narațiune de mobilizare, în care „soarta țării” ar fi decisă nu doar pe front, ci și „în spatele frontului”, prin contribuția mai multor categorii sociale – de la muncitori și ingineri la medici, profesori, voluntari, antreprenori și filantropi. Totodată, el a afirmat că, indiferent de schimbările de tehnică și metode de luptă, „esențialul rămâne neschimbat”, iar garanția succesului ar fi „forța morală și etică”, „unitatea” și capacitatea de a rezista „oricărei provocări”. Documentarea discursului: text integral publicat de TASS și Kremlin Agenția de presă rusă TASS a publicat textul integral al discursului, care este disponibil și pe site-ul Kremlinului, la adresa indicată în material: Kremlin . În forma prezentată, mesajul de Ziua Victoriei a combinat referințe istorice la „Marele Război Patriotic” (1941–1945) cu justificarea războiului din Ucraina și cu acuzația că Rusia s-ar confrunta cu o forță „susținută de întreg blocul NATO”. [...]

Rusia a anunțat condițiile unui armistițiu unilateral de 9 mai , dar își intensifică în paralel amenințările de escaladare, într-un demers care vizează atât presiunea psihologică asupra Kievului, cât și influențarea deciziilor partenerilor Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 7 mai a Institute for the Study of War (ISW) . În „Key Takeaways”, ISW notează că Ministerul rus al Apărării a comunicat termenii încetării focului declarate unilateral pentru Ziua Victoriei (9 mai). În același timp, Rusia ar emite „amenințări din ce în ce mai dramatice” privind escaladarea împotriva Ucrainei în perioada premergătoare armistițiului. Presiune informațională și semnale către NATO Evaluarea ISW indică faptul că Kremlinul încearcă să creeze percepția că poate „depopula” orașul Kyiv și că poate controla deciziile partenerilor Ucrainei prin amenințări de escaladare a războiului. În lectura ISW, această linie de comunicare ar urmări și să mascheze vulnerabilități scoase la iveală de loviturile ucrainene în adâncimea teritoriului rus. Separat, ISW consemnează că Rusia „continuă să pregătească” în spațiul informațional justificări pentru posibile acțiuni viitoare de apărare antiaeriană care ar putea viza spațiul aerian al NATO — un element cu potențial de risc de incident și de creștere a tensiunilor regionale. Fără schimbări pe front, dar cu atacuri cu drone Pe teren, ISW afirmă că „nici forțele ruse, nici cele ucrainene nu au avansat” în intervalul analizat. Totuși, Rusia a lansat peste noapte 102 drone către Ucraina, potrivit aceleiași sinteze. Ce sugerează documente interne: poziție rigidă în negocieri Un alt punct reținut de ISW este că documente interne ale Administrației Prezidențiale ruse ar indica faptul că Rusia rămâne „nepregătită să facă compromisuri semnificative” privind un posibil rezultat final al războiului din Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post nu include detalii suplimentare despre condițiile concrete ale armistițiului anunțat de Ministerul rus al Apărării, dincolo de faptul că acestea au fost comunicate public. [...]