Știri
Știri din categoria Externe

Xi Jinping a legat explicit dosarul Taiwan de riscul unui „regres major” în relațiile SUA–China, într-un mesaj transmis direct lui Donald Trump la o reuniune trilaterală cu Vladimir Putin, potrivit Digi24. Miza este una de stabilitate geopolitică cu efecte economice indirecte, prin potențialul de a amplifica tensiunile dintre cele două mari puteri.
Întâlnirea a avut loc joi, 19 noiembrie 2026, la Vila Kylin din Shenzhen (provincia Guangdong, sudul Chinei). Xi i-a cerut lui Trump să „facă ceea ce este corect” în privința Taiwanului și a avertizat că o abordare greșită ar putea deteriora semnificativ relația bilaterală.
Liderul chinez a spus că este dispus să colaboreze cu Trump pentru îmbunătățirea relațiilor dintre China și Statele Unite și a insistat pe evitarea unor noi tensiuni între cele două țări. În același cadru, Xi l-a îndemnat pe Trump să continue să ia măsurile necesare pentru a evita „turbulențele” în relațiile bilaterale.
Din perspectiva impactului, mesajul pune Taiwanul în centrul unei posibile deteriorări a relațiilor SUA–China, ceea ce poate influența climatul de afaceri și deciziile companiilor expuse la comerț, investiții și lanțuri de aprovizionare dependente de regiune.
În cadrul reuniunii, Xi a pledat și pentru interzicerea și distrugerea completă a armelor nucleare, obiectivul final fiind o lume fără astfel de arme, potrivit BBC. Totodată, el le-a transmis lui Trump și Putin că trebuie „să se facă tot posibilul” pentru a preveni izbucnirea unui război nuclear, conform presei de stat chineze.
Xi a mai afirmat că Statele Unite, Rusia și China au responsabilitatea de a contribui la menținerea păcii mondiale și a descris reuniunea celor trei președinți drept un eveniment de „importanță fundamentală” pentru viitor.
În material nu sunt prezentate reacții ale lui Trump sau Putin la declarațiile lui Xi, iar detaliile despre eventuale măsuri concrete rămân neprecizate.
Recomandate

Donald Trump a folosit summitul cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a contesta rolul Curții Penale Internaționale , într-un mesaj care poate complica cooperarea juridică internațională și pune în prim-plan tensiunea dintre diplomație și mecanismele de justiție globală, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus că prima reuniune trilaterală cu liderii Rusiei și Chinei „face istorie” și a susținut că cele trei puteri sunt într-o poziție „unică” pentru a discuta despre armele nucleare . În același cadru, Trump a criticat Curtea Penală Internațională (CPI), afirmând în fața lui Putin și Xi că instituția „a scăpat de sub control”, într-o declarație cu greutate politică în contextul mandatului de arestare emis de CPI pe numele liderului de la Kremlin, notează The Guardian. Atacul la CPI, în contextul mandatului pe numele lui Putin Potrivit relatărilor Reuters, Trump le-a transmis celor doi lideri că „Curtea Penală Internațională a scăpat de sub control”. Digi24 amintește că, în martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, pentru presupuse crime de război legate de deportarea și transferul ilegal în Rusia al copiilor ucraineni din teritoriile ocupate. Mandatul rămâne în vigoare. Totodată, Statele Unite și China nu sunt obligate să îl execute, deoarece nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, tratatul de înființare a CPI. Mesajul de „pace” și agenda nucleară În intervențiile sale, Trump a insistat că dialogul direct este esențial pentru obținerea păcii și a criticat abordarea unor foști lideri, despre care a spus că au evitat discuțiile cu omologi cu care aveau divergențe. „Prea des, liderii din trecut au evitat să discute cu liderii cu care aveau divergențe.” Trump a mai afirmat că SUA, Rusia și China sunt într-o „poziție unică” pentru a discuta despre modalități de reducere a numărului de arme nucleare și despre combaterea proliferării nucleare în alte state. În acest context, a făcut o referire directă la Iran: „Nu vom permite Iranului să dețină o armă nucleară.” De ce contează Prin plasarea criticilor la adresa CPI în centrul unei întâlniri cu Putin și Xi, mesajul SUA riscă să alimenteze disputa dintre marile puteri și instituțiile de drept internațional, exact într-un moment în care mandatul CPI împotriva liderului rus rămâne un punct sensibil în relațiile globale. În același timp, discuțiile despre armele nucleare și proliferare sunt prezentate de Trump drept un teren comun posibil, dar fără detalii concrete despre pași sau angajamente asumate în cadrul reuniunii. [...]

Formatul scurt al întrevederilor de la APEC limitează șansele unor negocieri extinse între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, în condițiile în care reuniunea trilaterală de joi, la Shenzhen , este programată să dureze cel mult o oră, potrivit Agerpres . Întâlnirea, descrisă drept fără precedent, are loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că discuțiile vor fi limitate ca durată. O reuniune bilaterală Trump–Putin, separată de trilaterală Separat de formatul în trei, Trump și Putin vor avea și o întâlnire bilaterală, potrivit unui oficial american citat de agenția dpa. Momentul exact al acestei reuniuni, programate tot pentru joi, nu era clar la data informațiilor transmise. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întrevederea bilaterală, dar a precizat că nu sunt planificate „negocieri extinse” cu această ocazie. Temele anunțate pentru trilaterală În ceea ce privește reuniunea trilaterală, Ușakov a spus că discuția se va concentra pe „consolidarea relațiilor, inclusiv cu marile puteri” și pe modul în care cooperarea dintre acestea ar putea contribui la „însănătoșirea situației în general” în lume, potrivit agenției EFE. Înainte de sosirea lui Trump la Shenzhen, Putin și Xi Jinping au avut deja o întrevedere în care au pledat pentru o „ordine multipolară mai dreaptă”, în care țările lor „își asumă obligațiile ce revin superputerilor”, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]

Vladimir Putin a validat public comparația cu „Ialta 2.0” , într-un gest cu încărcătură geopolitică ce sugerează o acceptare a ideii de reconfigurare a sferelor de influență, potrivit Digi24 . Reacția a venit după ce un jurnalist rus l-a întrebat direct dacă întâlnirea trilaterală din China „seamănă cu Ialta 2.0”. Întâlnirea a avut loc în cadrul summitului APEC de la Shenzhen și i-a reunit pe Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping. Partea publică a durat 10 minute, iar discuțiile au continuat ulterior cu ușile închise. În momentul în care jurnaliștii erau rugați să părăsească sala, un corespondent rus l-a întrebat pe Putin dacă reuniunea poate fi comparată cu o „nouă Ialta”. Putin „s-a gândit câteva secunde, după care a dat aprobator din cap”, conform Komersant, citat de Digi24. Ce au transmis cei trei lideri în declarațiile publice Înaintea sesiunii cu ușile închise, Putin a indicat temele pe care Rusia le pune pe masă, cu accent pe economie și securitate: „Desigur, trebuie să discutăm atât despre legăturile economice globale, cât și despre cele regionale, precum și despre securitatea alimentară și energetică.” Donald Trump a prezentat întâlnirea ca pe o schimbare de abordare în relațiile dintre marile puteri: „Prea des, foștii lideri au evitat discuțiile cu țările cu care aveau divergențe... Noi alegem o altă direcție. Acest summit istoric ne oferă șansa de a găsi noi oportunități și, sper, de a crea un viitor mai bun pentru noi toți.” Xi Jinping a descris contextul internațional drept instabil și a invocat rolul celor trei state ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU : „Pe fondul unor schimbări tectonice fără precedent la scară globală, lumea nu poate fi numită una liniștită.” De ce contează comparația cu Ialta pentru regiune Digi24 reamintește că, la Conferința de la Ialta din 1945, liderii puterilor învingătoare au decis împărțirea sferelor de influență, iar România a ajuns ulterior sub dictatura comunistă. În acest context, acceptarea – fie și nonverbală – a etichetei „Ialta 2.0” de către Putin capătă relevanță pentru arhitectura de securitate din Europa de Est și pentru statele aflate la granița cu zona de conflict. [...]