Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump a folosit summitul cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a contesta rolul Curții Penale Internaționale, într-un mesaj care poate complica cooperarea juridică internațională și pune în prim-plan tensiunea dintre diplomație și mecanismele de justiție globală, potrivit Digi24.
Președintele SUA a spus că prima reuniune trilaterală cu liderii Rusiei și Chinei „face istorie” și a susținut că cele trei puteri sunt într-o poziție „unică” pentru a discuta despre armele nucleare. În același cadru, Trump a criticat Curtea Penală Internațională (CPI), afirmând în fața lui Putin și Xi că instituția „a scăpat de sub control”, într-o declarație cu greutate politică în contextul mandatului de arestare emis de CPI pe numele liderului de la Kremlin, notează The Guardian.
Potrivit relatărilor Reuters, Trump le-a transmis celor doi lideri că „Curtea Penală Internațională a scăpat de sub control”. Digi24 amintește că, în martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, pentru presupuse crime de război legate de deportarea și transferul ilegal în Rusia al copiilor ucraineni din teritoriile ocupate.
Mandatul rămâne în vigoare. Totodată, Statele Unite și China nu sunt obligate să îl execute, deoarece nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, tratatul de înființare a CPI.
În intervențiile sale, Trump a insistat că dialogul direct este esențial pentru obținerea păcii și a criticat abordarea unor foști lideri, despre care a spus că au evitat discuțiile cu omologi cu care aveau divergențe.
„Prea des, liderii din trecut au evitat să discute cu liderii cu care aveau divergențe.”
Trump a mai afirmat că SUA, Rusia și China sunt într-o „poziție unică” pentru a discuta despre modalități de reducere a numărului de arme nucleare și despre combaterea proliferării nucleare în alte state. În acest context, a făcut o referire directă la Iran:
„Nu vom permite Iranului să dețină o armă nucleară.”
Prin plasarea criticilor la adresa CPI în centrul unei întâlniri cu Putin și Xi, mesajul SUA riscă să alimenteze disputa dintre marile puteri și instituțiile de drept internațional, exact într-un moment în care mandatul CPI împotriva liderului rus rămâne un punct sensibil în relațiile globale. În același timp, discuțiile despre armele nucleare și proliferare sunt prezentate de Trump drept un teren comun posibil, dar fără detalii concrete despre pași sau angajamente asumate în cadrul reuniunii.
Recomandate

Xi Jinping a legat explicit dosarul Taiwan de riscul unui „regres major” în relațiile SUA–China , într-un mesaj transmis direct lui Donald Trump la o reuniune trilaterală cu Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza este una de stabilitate geopolitică cu efecte economice indirecte, prin potențialul de a amplifica tensiunile dintre cele două mari puteri. Întâlnirea a avut loc joi, 19 noiembrie 2026, la Vila Kylin din Shenzhen (provincia Guangdong, sudul Chinei). Xi i-a cerut lui Trump să „facă ceea ce este corect” în privința Taiwanului și a avertizat că o abordare greșită ar putea deteriora semnificativ relația bilaterală. Ce a cerut Xi și de ce contează Liderul chinez a spus că este dispus să colaboreze cu Trump pentru îmbunătățirea relațiilor dintre China și Statele Unite și a insistat pe evitarea unor noi tensiuni între cele două țări. În același cadru, Xi l-a îndemnat pe Trump să continue să ia măsurile necesare pentru a evita „turbulențele” în relațiile bilaterale. Din perspectiva impactului, mesajul pune Taiwanul în centrul unei posibile deteriorări a relațiilor SUA–China, ceea ce poate influența climatul de afaceri și deciziile companiilor expuse la comerț, investiții și lanțuri de aprovizionare dependente de regiune. Componenta nucleară, pe agenda aceleiași reuniuni În cadrul reuniunii, Xi a pledat și pentru interzicerea și distrugerea completă a armelor nucleare, obiectivul final fiind o lume fără astfel de arme, potrivit BBC. Totodată, el le-a transmis lui Trump și Putin că trebuie „să se facă tot posibilul” pentru a preveni izbucnirea unui război nuclear, conform presei de stat chineze. Xi a mai afirmat că Statele Unite, Rusia și China au responsabilitatea de a contribui la menținerea păcii mondiale și a descris reuniunea celor trei președinți drept un eveniment de „importanță fundamentală” pentru viitor. În material nu sunt prezentate reacții ale lui Trump sau Putin la declarațiile lui Xi, iar detaliile despre eventuale măsuri concrete rămân neprecizate. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]

Vladimir Putin a validat public comparația cu „Ialta 2.0” , într-un gest cu încărcătură geopolitică ce sugerează o acceptare a ideii de reconfigurare a sferelor de influență, potrivit Digi24 . Reacția a venit după ce un jurnalist rus l-a întrebat direct dacă întâlnirea trilaterală din China „seamănă cu Ialta 2.0”. Întâlnirea a avut loc în cadrul summitului APEC de la Shenzhen și i-a reunit pe Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping. Partea publică a durat 10 minute, iar discuțiile au continuat ulterior cu ușile închise. În momentul în care jurnaliștii erau rugați să părăsească sala, un corespondent rus l-a întrebat pe Putin dacă reuniunea poate fi comparată cu o „nouă Ialta”. Putin „s-a gândit câteva secunde, după care a dat aprobator din cap”, conform Komersant, citat de Digi24. Ce au transmis cei trei lideri în declarațiile publice Înaintea sesiunii cu ușile închise, Putin a indicat temele pe care Rusia le pune pe masă, cu accent pe economie și securitate: „Desigur, trebuie să discutăm atât despre legăturile economice globale, cât și despre cele regionale, precum și despre securitatea alimentară și energetică.” Donald Trump a prezentat întâlnirea ca pe o schimbare de abordare în relațiile dintre marile puteri: „Prea des, foștii lideri au evitat discuțiile cu țările cu care aveau divergențe... Noi alegem o altă direcție. Acest summit istoric ne oferă șansa de a găsi noi oportunități și, sper, de a crea un viitor mai bun pentru noi toți.” Xi Jinping a descris contextul internațional drept instabil și a invocat rolul celor trei state ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU : „Pe fondul unor schimbări tectonice fără precedent la scară globală, lumea nu poate fi numită una liniștită.” De ce contează comparația cu Ialta pentru regiune Digi24 reamintește că, la Conferința de la Ialta din 1945, liderii puterilor învingătoare au decis împărțirea sferelor de influență, iar România a ajuns ulterior sub dictatura comunistă. În acest context, acceptarea – fie și nonverbală – a etichetei „Ialta 2.0” de către Putin capătă relevanță pentru arhitectura de securitate din Europa de Est și pentru statele aflate la granița cu zona de conflict. [...]

Stilul de diplomație personală al lui Trump riscă să se traducă în concesii economice și tehnologice , într-un moment în care China își folosește pârghiile din lanțurile de aprovizionare pentru a obține relaxări de restricții americane, potrivit unei analize publicate de Digi24 despre summitul APEC din Shenzhen, China . În ultima zi a reuniunii, Donald Trump a mizat pe apropierea personală față de Xi Jinping și Vladimir Putin, vorbind despre „prietenie” și sugerând că relațiile directe ar putea ajuta la soluționarea unor dosare globale. Materialul preia și contextul relatat de The Washington Post , care descrie gesturile publice de cordialitate și mesajele transmise înaintea discuțiilor cu ușile închise. Pârghia economică a Beijingului: pământurile rare și concesiile pe cipuri Miza practică, dincolo de gesturile de protocol, ține de modul în care China poate transforma controlul asupra unor resurse critice în avantaje economice și tehnologice. Analiza notează că, după o ofensivă tarifară lansată de Trump în 2025, Beijingul ar fi restricționat exporturile de pământuri rare – minerale esențiale pentru industria americană – ceea ce a dus la un impas. În acest context, Washingtonul ar fi relaxat restricțiile privind software-ul de proiectare a cipurilor și procesoarele de inteligență artificială ale Nvidia, în schimbul cooperării Chinei pe exporturile de minerale, potrivit textului. William Yang, analist senior la International Crisis Group, este citat spunând că Beijingul „a valorificat relativ bine” perioada, menținându-și controlul asupra mineralelor și consolidându-și într-o anumită măsură poziția internațională în raport cu SUA. Presiune politică la Washington: exporturi de cipuri și investigații Pe plan intern, abordarea lui Trump este descrisă ca fiind întâmpinată cu scepticism la Washington, inclusiv în contextul unui scandal de spionaj care l-ar implica pe fostul director general al Nvidia, Jensen Huang, ceea ce ar fi amplificat presiunea pentru înăsprirea restricțiilor la exporturile de cipuri. Democrații, care se pregătesc să preia controlul asupra ambelor camere ale Congresului în ianuarie, au indicat că vor investiga acțiunile administrației și legăturile relevante, inclusiv solicitarea de păstrare a documentelor referitoare la Nvidia, menționată în analiză. Riscul operațional: „căldură” diplomatică fără rezultate concrete Textul subliniază și o problemă de fond: dacă gesturile de apropiere se traduc în concesii concrete. Concluzia sugerată este că Xi și Putin ar fi demonstrat în repetate rânduri că pot accepta gesturile de prietenie fără să ofere neapărat ceea ce își dorește Trump. În același registru, liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, este citat criticând abordarea: „Xi și Putin știu că, dacă îi mângâie ego-ul lui Trump, îi distrag atenția cu fast și ceremonii și îl flatează puțin, Trump va ceda în privința problemelor care contează cel mai mult pentru americani.” În plan economic, implicația este că o diplomație centrată pe relații personale poate slăbi poziția de negociere a SUA exact în dosarele unde China are avantaje structurale – de la minerale critice la tehnologie – iar următorul test va fi dacă discuțiile de la APEC se concretizează în decizii verificabile privind comerțul, exporturile și restricțiile tehnologice. [...]

Formatul scurt al întrevederilor de la APEC limitează șansele unor negocieri extinse între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, în condițiile în care reuniunea trilaterală de joi, la Shenzhen , este programată să dureze cel mult o oră, potrivit Agerpres . Întâlnirea, descrisă drept fără precedent, are loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că discuțiile vor fi limitate ca durată. O reuniune bilaterală Trump–Putin, separată de trilaterală Separat de formatul în trei, Trump și Putin vor avea și o întâlnire bilaterală, potrivit unui oficial american citat de agenția dpa. Momentul exact al acestei reuniuni, programate tot pentru joi, nu era clar la data informațiilor transmise. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întrevederea bilaterală, dar a precizat că nu sunt planificate „negocieri extinse” cu această ocazie. Temele anunțate pentru trilaterală În ceea ce privește reuniunea trilaterală, Ușakov a spus că discuția se va concentra pe „consolidarea relațiilor, inclusiv cu marile puteri” și pe modul în care cooperarea dintre acestea ar putea contribui la „însănătoșirea situației în general” în lume, potrivit agenției EFE. Înainte de sosirea lui Trump la Shenzhen, Putin și Xi Jinping au avut deja o întrevedere în care au pledat pentru o „ordine multipolară mai dreaptă”, în care țările lor „își asumă obligațiile ce revin superputerilor”, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]