Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Serghei Lavrov la Beijing (14–15 aprilie) indică o coordonare ruso-chineză mai strânsă pe dosare cu impact direct asupra riscurilor geopolitice și, implicit, asupra piețelor, în condițiile în care agenda include atât războiul din Ucraina, cât și Orientul Mijlociu, potrivit Digi24.
Beijingul a anunțat luni, 13 aprilie, că ministrul rus de Externe va efectua o vizită oficială în China în perioada 14–15 aprilie. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, în cadrul unei conferințe de presă.
În timpul vizitei, Lavrov urmează să aibă discuții cu șeful diplomației chineze, Wang Yi. Conform declarațiilor părții chineze, cei doi vor „schimba opinii” și își vor „coordona pozițiile” privind dezvoltarea relațiilor bilaterale, cooperarea în diverse domenii, precum și teme internaționale și regionale de interes comun.
Ministerul rus de Externe a precizat, într-un comunicat, că pe agendă se află războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu.
China și Rusia sunt descrise ca parteneri economici și politici apropiați, iar relația s-a aprofundat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Digi24 notează că informația despre vizită este relatată de Kyiv Post.
În plus, Wang Yi a avut o discuție telefonică cu Serghei Lavrov pe 5 aprilie, când cei doi au convenit că Beijingul și Moscova vor colabora pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Recomandate
China avertizează că blocarea porturilor iraniene riscă să perturbe o rută-cheie pentru energie , cerând „navigație fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz și menținerea încetării focului dintre Washington și Teheran, potrivit Agerpres . Beijingul a făcut apelul cu câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunțată de armata americană și a cerut ambelor părți să nu reia ostilitățile, după eșecul discuțiilor purtate în Pakistan. Mesajul chinez vizează, în esență, reducerea riscului de întrerupere a traficului prin Ormuz, un punct de tranzit critic pentru comerțul global cu bunuri și, mai ales, cu energie. Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a descris strâmtoarea drept „o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie” și a susținut că este „în interesul comun al comunității internaționale” să fie menținute securitatea, stabilitatea și traficul fără blocaje. Oficialul a indicat drept cauză a „cvasiparaliziei” Strâmtorii Ormuz războiul declanșat de SUA și Israel și a cerut „încetarea focului imediat” și reținere din partea tuturor actorilor. De ce contează pentru piața petrolului China are o expunere directă la fluxurile energetice din regiune. Potrivit companiei de analiză Kpler, Iranul trimitea către China peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război. Tot Kpler arată că peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe mare proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, orice restricție asupra porturilor iraniene sau o degradare a securității în zonă amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea cu energie. Diplomație și acuzații privind livrări de armament Guo Jiakun a afirmat că Beijingul este dispus „să continue să joace un rol pozitiv și constructiv” și a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , este așteptat în China marți și miercuri. China a cerut, de asemenea, ca Teheranul și Washingtonul să continue contactele diplomatice, în pofida eșecului discuțiilor din Pakistan, pe care le-a descris drept „un pas spre dezescaladarea situației”. Separat, China a respins informațiile din presă potrivit cărora ar fi livrat sau s-ar pregăti să livreze echipamente militare Iranului, calificându-le drept „calomnii fără fundament și acuzații răuvoitoare”. The New York Times a scris, citând responsabili americani, că serviciile secrete americane ar fi obținut informații conform cărora China ar fi putut expedia recent rachete portabile Iranului, dar că nu există certitudine. CNN a relatat că, potrivit serviciilor de informații americane, China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare sisteme portabile de rachete antiaeriene, prin țări terțe. Oficialul chinez a susținut că Beijingul a avut „întotdeauna o atitudine prudentă și responsabilă” privind exporturile de material militar și că aplică „controale stricte” conform legislației și obligațiilor internaționale. [...]
Aderarea Ungariei la Parchetul European ar putea deveni o cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după victoria electorală a lui Péter Magyar , care a anunțat că intrarea în EPPO (Parchetul European) va fi una dintre prioritățile noului guvern, potrivit Wall-Street . Miza este una de reglementare și control al banilor europeni: EPPO, condus de Laura Codruța Kövesi, ar primi mandat să investigheze direct fraude și fapte de corupție legate de fonduri UE pe teritoriul ungar. În discursul de după câștigarea alegerilor, Magyar a legat explicit aderarea la EPPO de „restabilirea Ungariei ca partener constructiv în Europa”, în timp ce susținătorii săi au scandat „Europa, Europa, Europa”, în piața Batthyány din Budapesta. În același mesaj, liderul partidului TISZA (Respect și Libertate) a vorbit despre „demantelarea statului capturat” și a cerut demisii din fruntea mai multor instituții-cheie. De ce contează: control extern și bani europeni blocați Publicația notează că Ungaria „a avut și are în continuare sume uriașe de bani blocate” de Uniunea Europeană, iar noua administrație ar fi dispusă să ofere garanții privind protecția fondurilor printr-un control extern. În logica anunțată de Magyar, aderarea la EPPO ar funcționa ca un semnal către Bruxelles privind respectarea statului de drept și ar putea facilita deblocarea „miliardelor de euro” înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție. De ce Ungaria nu este în EPPO și ce s-ar schimba Ungaria nu este membră a Parchetului European, fiind menționată ca una dintre puținele țări UE care au ales să nu participe la această instituție (alături de Danemarca și Irlanda, care au un regim special de „renunțare”). Guvernul condus de Viktor Orbán a refuzat aderarea invocând suveranitatea națională și argumentând că procuratura maghiară ar fi suficient de independentă pentru a investiga corupția fără supraveghere externă. În locul aderării, Budapesta a semnat în 2021 un acord de cooperare cu EPPO, limitat la schimb de informații, fără dreptul Parchetului European de a desfășura investigații direct în Ungaria. Aderarea ar schimba tocmai acest punct: EPPO ar putea ancheta penal, pune sub acuzare și trimite în judecată în dosare privind fraude cu fonduri europene, corupție transfrontalieră sau evaziune fiscală de amploare, inclusiv fraude de TVA. Ce a promis Magyar și ce urmează Magyar a susținut în campanie că va cere aderarea „imediată” și că solicitarea ar urma să fie făcută oficial în prima zi de guvernare sau la foarte scurt timp după. Potrivit articolului, obiectivul declarat este declanșarea investigațiilor privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene în ultimul deceniu și, în paralel, recâștigarea încrederii instituțiilor europene. Rămâne de văzut calendarul și pașii concreți ai aderării, însă direcția politică anunțată indică o repoziționare a Ungariei către mecanismele UE de supraveghere a utilizării banilor comunitari, cu potențiale efecte directe asupra relației Budapesta–Bruxelles și asupra fluxurilor de finanțare europeană. [...]
Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]
Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]
Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]
Mesajul lui Mark Rutte către Peter Magyar indică o posibilă recalibrare a rolului Ungariei în NATO , după victoria opoziției la alegerile parlamentare, cu potențial impact asupra cooperării euro-atlantice, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Peter Magyar pentru rezultatul obținut duminică în Ungaria și a transmis că își dorește să lucreze cu acesta pentru „consolidarea și mai mult” a securității euro-atlantice. Mesajul a fost publicat de Rutte pe contul său de pe o rețea de socializare, după o discuție pe care a descris-o drept „fructuoasă”. „Am avut o discuție fructuoasă cu Peter Magyar aseară, după victoria sa electorală din Ungaria. Sper să pot colabora cu el pentru a consolida și mai mult securitatea euro-atlantică.” Ce schimbă victoria lui Magyar în ecuația politică de la Budapesta Peter Magyar, descris ca lider conservator, a promis că viitorul guvern pe care speră să îl conducă va depune eforturi pentru ca Ungaria să devină „o țară liberă, europeană și cu fața spre oameni”. În alegerile parlamentare, partidul Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri, pe fondul unei participări record de 79,5%. Potrivit previziunilor citate, noul Parlament ungar ar urma să se constituie în aproximativ 30 de zile. Majoritatea de două treimi și miza schimbărilor legislative Înfrângerea pune capăt celor 16 ani consecutivi la guvernare ai partidului Fidesz condus de Viktor Orban, care va trece în opoziție cu 55 de deputați, cu 79 mai puțini decât avea din 2022. Majoritatea de peste două treimi obținută de Tisza ar urma să îi permită lui Magyar să modifice legi constituționale și să urmărească programul anunțat de desființare a „statului-partid” atribuit lui Orban. În material se arată că Orban, aflat la guvernare din 2010, a construit un sistem descris ca „hibrid, între democrație și autoritarism”, prin centralizarea puterii și controlul asupra unor instituții-cheie, inclusiv presa, învățământul și Curtea Constituțională. [...]
