Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE, semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres. Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice.
Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”.
„Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic.
În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare.
Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces.
La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu.
Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări.
Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters.
Recomandate
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Budanov , spune că există o șansă ca faza activă a războiului să se încheie în 2026, dar respinge orice concesii teritoriale , potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat RBC-Ukraine . Budanov afirmă că negocierile „mergeau bine” în primăvară, însă între timp părțile au intrat într-o nouă etapă de escaladare. În logica sa, o eventuală detensionare ar putea veni abia după ce escaladarea atinge un vârf, iar discuțiile ar putea continua doar dacă ambele tabere rămân interesate. Fără compromisuri teritoriale, nici „concesii politice” În același interviu, Budanov exclude explicit ideea ca Ucraina să accepte compromisuri teritoriale pentru a opri războiul și respinge sugestiile privind concesii politice sau constituționale care ar putea satisface Moscova. El folosește un exemplu legat de statutul limbii ruse pentru a argumenta că astfel de cedări nu ar duce la returnarea Crimeei . Budanov insistă că o eventuală înțelegere depinde de combinația dintre efortul militar și cel diplomatic, susținând că evoluțiile de pe front nu pot fi separate de negocieri. Miza sprijinului american și presiunea „rezultatelor” pe câmpul de luptă Întrebat despre președintele SUA, Donald Trump, Budanov spune că succesul militar rămâne esențial pentru menținerea sprijinului american. În formularea sa, demonstrarea unor realizări militare „reale” ar fi cea mai bună cale pentru a păstra susținerea Washingtonului și a altor aliați. Lovituri asupra Crimeei: obiectiv logistic, cu efecte asupra populației Budanov mai spune că intensificarea loviturilor ucrainene asupra țintelor rusești din Crimeea ocupată urmărește în principal perturbarea logisticii militare a Rusiei, în special a rutelor de aprovizionare pentru forțele din sudul Ucrainei. El recunoaște că atacurile au generat penurii de combustibil, electricitate și apă pentru locuitorii peninsulei, dar susține că aceste perturbări servesc unui obiectiv mai amplu: readucerea Crimeei sub controlul Ucrainei. Totodată, atribuie creșterea intensității loviturilor unei producții interne mai mari de armament. Tensiuni cu Polonia și semnale privind Belarus și mobilizarea Rusiei Pe fondul tensiunilor cu Polonia înainte de 11 iulie (aniversarea masacrelor din Volînia), Budanov anticipează „pași de escaladare” din partea Varșoviei, dar afirmă că Kievul nu va răspunde la presiuni externe și „nu va accepta ultimatumuri”. În ceea ce privește Belarus, Budanov spune că nu vede indicii că Minsk ar intenționa să intre direct în război, însă avertizează că Rusia păstrează capacitatea tehnică de a lansa un nou val de mobilizare. El mai afirmă că documente de planificare militară rusești ar viza o pregătire pentru posibile operațiuni dincolo de Ucraina la începutul lui 2027, subliniind însă că „pregătirea” nu înseamnă automat o decizie politică de a acționa. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
Ucraina își extinde campania de întrerupere a aprovizionării cu combustibil a Crimeei ocupate , după ce a lovit într-o singură noapte opt petroliere rusești aflate sub sancțiuni internaționale, alături de un feribot și o navă cargo, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată este logistica ce susține forțele ruse din peninsulă, inclusiv infrastructura energetică și nodurile de transport. Loviturile au fost anunțate de comandantul Forțelor Ucrainei pentru Sisteme Fără Pilot (USF), Robert „Madyar” Brovdi , care a spus că operațiunea a avut loc în noaptea de 7 iulie și a fost executată de piloții unității „Kairos” din Brigada 414 separată „Păsările lui Madyar”. În mesajul său, Brovdi a descris acțiunea ca parte a „bătăliei pentru aprovizionarea cu combustibil a Crimeei” în Marea Azov. Ce nave au fost vizate și ce se știe despre ele Brovdi a afirmat că toate petrolierele vizate sunt sancționate internațional. Conform aceleiași surse, navele au: capacitate de încărcare (deadweight) de aproximativ 7.000 de tone; lungime de circa 140 de metri; anul construcției între 2006 și 2012. Dintre petrolierele identificate sunt menționate: Venus-3, Sanar-1, Sanar-17, Klymena, Teti, Alexei Savrasov și Penelope. Identitatea celui de-al optulea petrolier nu era încă stabilită la momentul publicării. Dimensiunea operațiunii și impactul încă neclar Pe lângă nave, Brovdi a spus că forțele ucrainene au lovit în aceeași noapte 58 de ținte militare în „spatele operațional” al forțelor ruse din teritoriile ocupate. Operațiunea ar fi vizat și infrastructura energetică din Crimeea, inclusiv facilități de alimentare cu electricitate, precum și huburi logistice. Amploarea pagubelor nu este deocamdată cunoscută, Brovdi precizând că evaluarea este în curs. Context: „flota din umbră” și presiunea europeană Ucraina își justifică atacurile asupra așa-numitei „flote din umbră” prin argumentul că transporturile de petrol și gaze contribuie direct la finanțarea efortului de război al Moscovei și pot deveni, în aceste condiții, ținte militare legitime. Adjunctul premierului ucrainean Oleksiy Kuleba a susținut această poziție într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), după ce Rusia a acuzat Kievul de atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, potrivit Financial Times (menționat în articol). În paralel, state europene își intensifică măsurile împotriva „flotei din umbră”: Marea Britanie și Franța au interceptat nave suspecte, iar state din UE fac presiuni asupra unor țări precum Panama, Barbados și Camerun să elimine astfel de petroliere din registrele lor, pentru a facilita inspecția sau reținerea. Estimări din industrie citate în material indică faptul că „flota din umbră” a Rusiei ar fi depășit 1.500 de petroliere, ceea ce ar ajuta Moscova să continue exporturile de petrol în pofida sancțiunilor occidentale. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
