Știri
Știri din categoria Externe
Franța ridică miza pe reglementarea influenței online în alegeri, după ce agenția guvernamentală Viginum a acuzat o companie israeliană că ar fi derulat campanii coordonate de manipulare a dezbaterii publice în mai multe scrutinuri, potrivit Mediafax.
Acuzațiile vizează firma BlackCore, descrisă ca specializată în operațiuni de influență online. Conform raportului prezentat de autoritățile franceze, compania ar fi folosit rețele de conturi pe platforme sociale pentru a amplifica mesaje politice și a influența discuțiile din campanii electorale, în țări precum Scoția, Statele Unite, Angola și Togo. The Guardian este citat ca sursă pentru aceste informații.
Investigatorii francezi susțin că, între ianuarie și mai 2026, ar fi existat o campanie online care l-a vizat pe premierul Scoției, John Swinney, precum și Partidul Național Scoțian (SNP) și guvernul regional de la Edinburgh.
Raportul indică o activitate coordonată pe platforma X, unde „sute de conturi” ar fi distribuit și amplificat comentarii despre actorii politici scoțieni. Potrivit datelor prezentate de Viginum:
Marc-Antoine Brillant, responsabil în cadrul Viginum, a declarat că investigațiile au permis identificarea companiei implicate, însă nu a fost stabilit cine ar fi comandat operațiunile.
Oficialul a mai spus că tiparul observat în Scoția ar fi apărut și în alte procese electorale, inclusiv în alegeri municipale din Franța și în scrutinul pentru primăria orașului New York. Ancheta continuă pentru a clarifica eventuale legături cu actori politici sau statali.
John Swinney a catalogat dezinformarea online și interferențele externe drept o amenințare directă la adresa democrației și a cerut guvernului britanic să acorde o atenție mai mare combaterii influențelor ostile.
Guvernul israelian a transmis că va analiza concluziile raportului francez înainte de a decide dacă deschide o investigație proprie și a respins ideea că statul israelian ar avea interesul de a interveni în alegerile altor țări.
Cazul apare pe fondul intensificării eforturilor europene de combatere a manipulării informaționale online. Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a avertizat că alegerile prezidențiale din Franța, programate anul viitor, ar putea deveni ținta unor campanii de dezinformare și influență externă.
Recomandate
Atacurile nocturne cu drone ale Rusiei au lovit infrastructură civilă în nord-estul și sudul Ucrainei , provocând un deces și mai mulți răniți, într-un tipar care continuă să pună presiune pe funcționarea comunităților și pe capacitatea locală de intervenție, potrivit Kyiv Post . În regiunea Sumî, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra unui obiectiv de infrastructură civilă din comunitatea Șostka, conform lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî. O femeie de 44 de ani a fost ucisă, iar o altă femeie, de 33 de ani, a suferit răni grave. Lovitura a produs distrugeri și avarii importante unei clădiri nerezidențiale cu trei etaje. Autoritățile au transmis că împrejurările și consecințele complete ale atacului sunt încă în curs de clarificare. Răniți și pagube în Mikolaiv, după un atac cu drone Shahed În orașul Mikolaiv, trei persoane au fost rănite într-un atac cu drone Shahed, potrivit lui Vitalii Kim, șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv. Toți răniții au fost internați. Au fost avariate și locuințe private, precum și vehicule. Context: lovituri repetate asupra zonelor locuite Publicația notează că atacurile vin în contextul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și comunităților ucrainene cu drone, cu efecte asupra infrastructurii civile, locuințelor și vehiculelor. Tot în regiunea Sumî, anterior, o femeie de 67 de ani a fost ucisă în comunitatea Znob-Novhorodske, după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. [...]
Disputa privind repatrierea copiilor evacuați din Ucraina riscă să se transforme într-un blocaj juridic de durată , pe fondul deciziilor unor instanțe din Italia care împiedică revenirea minorilor, potrivit Adevărul , care citează CNN. Potrivit ombudsmanului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț , peste 300 de copii ucraineni se află în situații în care autorități locale din state europene le blochează întoarcerea în Ucraina, cele mai multe cazuri fiind în Italia, Germania și Austria. Kievul susține că evacuarea din 2022 a fost o măsură temporară de protecție și că, între timp, au fost identificate zone mai sigure în vestul Ucrainei unde copiii ar putea locui. Italia, în centrul unui conflict între protecția minorilor și cererile Kievului Tensiunile au crescut după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un adolescent de 15 ani, evacuat în Italia în 2022, a fost adoptat legal de o familie italiană. Conform CNN , băiatul fusese într-un centru de plasament din Ucraina înainte de război și are o mamă care cere întoarcerea lui; două dintre surorile sale s-au întors deja în Ucraina, însă instanțele italiene au decis că el poate rămâne în Italia. În paralel, Kievul spune că, odată cu trecerea timpului, crește riscul ca minorii evacuați să-și piardă legăturile cu țara de origine și să fie mai puțin dispuși să revină. Dimensiunea evacuărilor și problema accesului la informații Datele citate de CNN arată că peste 4.800 de copii din centre rezidențiale și case de copii din Ucraina au fost evacuați în mai multe state europene în 2022. Unii erau orfani, iar alții se aflau în grija statului din motive familiale. Lubineț a declarat pentru CNN că una dintre problemele majore este lipsa accesului autorităților ucrainene la informații despre situația unor copii evacuați: Kievul ar fi cerut repetat date și posibilitatea de a verifica situația minorilor, dar ar fi primit răspunsuri limitate. Instituțiile italiene contactate de CNN au refuzat să comenteze cazuri individuale, invocând legislația privind protecția minorilor și dreptul la viață privată. Reprezentanții ucraineni mai susțin că, în unele situații, copiii au fost tratați ca minori neînsoțiți și au primit tutori desemnați local, ceea ce ar fi complicat procedurile de repatriere. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a spus pentru CNN că întoarcerea copiilor în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și numai dacă autoritățile din țara gazdă consideră că aceasta este în interesul superior al copilului. [...]
Vladimir Putin susține că peste 700.000 de soldați ruși luptă acum în Ucraina , o cifră care, potrivit Libertatea , nu este confirmată din surse independente și vine în același timp cu un mesaj de intensificare a războiului și cu apeluri la „unitate” pe fondul presiunilor interne. Putin a făcut declarația vineri, de Ziua Națională a Rusiei, în cadrul unei întâlniri cu persoane prezentate drept participanți la invazia din Ucraina. El a evidențiat rolul „unităților de asalt”, într-o intervenție citată de publicația rusă Kommersant . Cifra de 700.000, fără confirmare independentă, dar cu miză operațională Dincolo de imposibilitatea verificării independente a numărului avansat, mesajul are o componentă operațională: Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei capacități militare mari, în condițiile în care Putin a vorbit și despre nevoia de consolidare a apărării antiaeriene, după atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei. În același registru, liderul rus a susținut că atacurile ucrainene cu drone urmăresc să afecteze economia și să „semene dezbinare”, dar a admis că Rusia trebuie să-și întărească sistemul de apărare antiaeriană. Presiune internă: apel la patriotism, pe fond de cereri pentru oprirea războiului Putin a reluat tema „unității și patriotismului”, însă Libertatea notează că mesajul vine într-un context în care, potrivit agenției EFE, două treimi dintre ruși ar cere încetarea imediată a ostilităților și începerea negocierilor de pace. În același cadru sunt menționate nemulțumiri legate de întreruperile de internet și de recesiunea economică. Amenințări cu intensificarea loviturilor și planuri pentru „veterani” Putin a avertizat că Rusia ar putea intensifica „loviturile de ripostă”, prezentate ca măsură de descurajare a atacurilor asupra unor obiective militare și industriale, pe care le-a numit „obiective civile”. Totodată, el a spus că Guvernul rus se gândește la găsirea de locuri de muncă pentru un număr mare de veterani după încheierea agresiunii militare din Ucraina și a vorbit despre dezvoltarea de drone cu inteligență artificială, precum și despre o constelație de sateliți de internet „mai bună” decât Starlink. Context: atacuri cu drone și anularea concertului din Piața Roșie Sărbătoarea Zilei Rusiei a fost marcată de un atac cu drone atribuit Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 231 de drone în 15 regiuni, iar autoritățile de la Moscova au anulat, pentru prima dată din 2003, concertul tradițional din Piața Roșie. [...]
O declarație a șefei diplomației UE riscă să slăbească și mai mult coeziunea politicii externe europene , după ce Kaja Kallas a comparat tratamentul aplicat palestinienilor de către Israel cu regimul de apartheid din Africa de Sud, potrivit Digi24 . Episodul adâncește controversele privind eficiența Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) , instituția care gestionează diplomația Uniunii. Remarca a fost făcută în timpul discuțiilor cu reprezentanți ai guvernului mexican, în contextul unei deplasări la Ciudad de Mexico (20–22 mai), unde Kallas a condus delegația UE la un summit, notează Agerpres. Potrivit Euractiv, oficiali și diplomați – inclusiv unii prezenți la întâlnire – au spus că șefa diplomației europene a invocat și o vizită anterioară în Africa de Sud, unde a fost la Muzeul Apartheidului din Johannesburg. De ce contează: mandatul UE cere „o singură voce”, dar controlul politic e limitat În interiorul instituțiilor europene, declarația a fost tratată ca o problemă de reprezentare și de mandat: un diplomat european citat de Euractiv afirmă că, deși UE este critică la adresa Israelului și sprijină o soluție cu două state, „comparația cu apartheid este inacceptabilă și nu este politica UE”, adăugând că devine „o mare problemă” când astfel de poziții sunt exprimate „în timp ce reprezintă oficial UE pe scena mondială”. Un funcționar de rang înalt din Comisia Europeană a susținut, potrivit aceleiași surse, că „afirmațiile neînțelepte” ale Kajei Kallas în mai multe ocazii au amplificat criticile din partea unui număr tot mai mare de state membre, între care sunt menționate Franța, Germania, Suedia, Finlanda și Irlanda. Context: poziția oficială a UE și tensiunile din jurul ei În linie cu politica UE, Kallas a recunoscut dreptul Israelului la autoapărare, dar a spus că răspunsul ar trebui să fie proporționat și că politica de colonizare israeliană în Cisiordania subminează posibilitatea unei soluții cu două state, potrivit informațiilor citate de Digi24. Miza internă ține și de arhitectura instituțională: funcționarul citat a atras atenția că, spre deosebire de un ministru de externe național, care poate fi tras la răspundere direct de premier, în sistemul UE acest tip de control politic nu funcționează la fel, deși Înaltul Reprezentant „vorbește în numele celor 27 de state membre”. Kaja Kallas deține simultan funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și pe cea de vicepreședinte al Comisiei Europene. [...]
Instruirea în China a „sutelor” de militari ruși pe drone și contramăsuri electronice ar indica un transfer practic de capabilități cu impact direct pe frontul din Ucraina , potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial al Uniunii Europene și informații apărute în presa occidentală. Un oficial UE, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că „instruirea soldaților ruși de către chinezi a fost confirmată de serviciile noastre”, potrivit Le Figaro. Acesta a indicat că pregătirea s-ar fi desfășurat în mai multe locuri din China și ar fi implicat „sute” de soldați ruși, dintre care „unii” ar fi fost trimiși ulterior să lupte în Ucraina. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Potrivit ziarului german Die Welt, câteva sute de militari ruși ar fi participat la finalul anului 2025 la programe de instruire în șase baze militare din China, organizate de Armata Populară de Eliberare . Conținutul ar fi vizat: utilizarea „sistemelor fără pilot” (drona și alte platforme fără echipaj); contramăsuri electronice împotriva dronelor; simulări moderne de luptă. Cine ar fi participat și ce s-ar fi întâmplat după Mediafax notează că participanții ar fi fost de grade și generații diferite, iar printre ei s-ar fi aflat și membri ai „Rubicon”, descrisă ca o unitate de elită rusă specializată în drone. La finalul instruirii, „zeci” dintre cei pregătiți ar fi participat la începutul anului 2026 la luptele din Ucraina, iar unii ar fi ocupat posturi de comandă, conform informațiilor prezentate în articol. [...]
Disputa SUA–Iran asupra unui „acord” pune sub semnul întrebării ridicarea sancțiunilor și fluxurile de petrol prin Ormuz , după ce Donald Trump a respins ca „fals” proiectul de înțelegere prezentat de presa iraniană, relatează Digi24 . Trump a susținut că declarațiile unor oficiali iranieni despre existența unui acord „nu au nicio legătură cu adevărul” și a acuzat Teheranul de lipsă de bună-credință, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . Ce ar fi conținut proiectul prezentat de presa iraniană Potrivit agenției iraniene Mehr, citată în material, proiectul de acord-cadru ar include: „încetare permanentă și imediată a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban”; 60 de zile de negocieri pentru un acord privind dosarul nuclear și „ridicarea totală” a sancțiunilor americane; eliberarea a 24 miliarde de dolari din fonduri iraniene blocate, în perioada finală a negocierilor de 60 de zile. Separat, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că proiectul ar prevedea ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian, deblocarea unor fonduri înghețate și încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, fără a preciza ce ar oferi Iranul în schimb. De ce contează: sancțiuni, petrol și Strâmtoarea Ormuz Miza imediată ține de sancțiunile americane și de exporturile de petrol ale Iranului, dar și de accesul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transporturile energetice. În relatarea citată, termenii descriși de oficiali iranieni ar lăsa impresia că Teheranul ar obține o parte importantă din cererile sale, în timp ce Trump ar obține puțin, cu excepția redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul ar fi închis-o după lansarea unei campanii de bombardamente americano-israeliene în februarie. Ce urmează: dosarul nuclear rămâne punctul central În același context, se arată că discuțiile despre dosarul nuclear ar urma să fie împinse în negocieri ulterioare, deși acesta este principala preocupare a SUA și Israelului. Potrivit materialului, Trump vrea un acord care să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată o armă nucleară, inclusiv prin neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit, pe care ar dori să-l vadă predat Washingtonului. [...]
