Știri
Știri din categoria Externe
China a legat agenda SCO de proiecte economice și tehnologice concrete, inclusiv un centru de cooperare pentru aplicații de inteligență artificială și 100 de proiecte comune în următorii trei ani, pe fondul extinderii cooperării regionale. Informațiile apar în Global Times, care relatează despre discursul președintelui Xi Jinping la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Bișkek, Kîrgîzstan.
Xi a spus că Beijingul vede SCO drept o zonă prioritară pentru construcția „de înaltă calitate” a Inițiativei „Belt and Road” (cunoscută ca „Noul Drum al Mătăsii”) și pentru implementarea Global Development Initiative, potrivit agenției Xinhua, citată de publicație. În același timp, liderul chinez a poziționat SCO ca platformă pentru inițiativele globale promovate de China în domeniile securității, civilizației și guvernanței.
În discursul adresat reuniunii Consiliului șefilor de stat ai SCO, Xi a prezentat o propunere în patru puncte, cerând organizației să:
Summitul s-a încheiat marți la Bișkek, iar liderii statelor membre au semnat și emis Declarația de la Bișkek și au aprobat, între altele, un protocol de amendare și completare a Cartei SCO. Totodată, au fost adoptate regulamente pentru:
În total, au fost adoptate 28 de documente finale care acoperă securitatea, cooperarea economică, schimburile între oameni și dezvoltarea organizațională, potrivit Xinhua.
Pe componenta operațional-economică, China ar urma să:
Publicația notează că summitul vine la un an după reuniunea SCO din 2025, găzduită la Tianjin, unde statele membre au adoptat Strategia de dezvoltare SCO pentru 2026–2035. În acest context, un element relevant pentru dimensiunea economică a blocului este dinamica schimburilor comerciale: comerțul dintre China și ceilalți membri SCO a crescut de la 12,1 miliarde dolari în 2001 la 523,5 miliarde dolari în 2025, reprezentând 8% din comerțul exterior total al Chinei.
În material sunt citate opinii care descriu summitul drept o trecere „de la declarații la livrare”, prin ancorarea inițiativelor Chinei în mecanismele SCO și prin atașarea unei liste de rezultate. Un alt punct de urmărit în anii următori, potrivit unei analize citate, este construirea unor zone-pilot demonstrative pentru implementarea inițiativelor în cadrul SCO, cu potențial de a deveni model pentru reforme de guvernanță la nivel global.
Recomandate
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
Atacul cu drone asupra punctului Orlivka riscă să lovească direct exporturile Ucrainei pe ruta Dunării , într-un moment în care Rusia își concentrează tot mai mult loviturile pe infrastructura logistică, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză că avarierea punctului de trecere a frontierei cu România a fost „deliberată”, tocmai pentru că este „o infrastructură pentru exporturi”. „Un punct de trecere a frontierei cu România a fost avariat în mod deliberat, deoarece este o infrastructură pentru exporturi.” Atacul a vizat, în timpul nopții, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul Orlivka, iar bubuiturile au fost surprinse video din localitatea Isaccea . Incidentul a venit după ce radarele armatei române au detectat două drone în apropierea graniței cu Ucraina, luni noaptea. Reacția operațională a României: avioane F-18 și un elicopter IAR-330, ridicate pentru monitorizare În urma detecției, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu , au decolat la ora 23.43 pentru monitorizarea situației. De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol la ora 00.05, conform informațiilor citate în articol. Presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și efecte asupra fluxurilor comerciale Zelenski a cerut din nou accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană, afirmând că Ucraina are prea puține interceptoare capabile să doboare rachetele balistice rusești. În contextul unei scăderi a ratei de interceptare, Kievul a încetat în august să mai publice cifre privind numărul de rachete lansate de Rusia în fiecare atac, raportând doar numărul de rachete doborâte. În ultimul atac aerian, Rusia ar fi folosit cinci rachete balistice, iar Forțele Aeriene Ucrainene au raportat doborârea a cinci astfel de rachete. Pe componenta de drone, Rusia a lansat 218 vehicule aeriene fără pilot, dintre care 187 au fost doborâte. Sursa notează că rata de interceptare a dronelor a scăzut față de perioadele în care se apropia de 100%, pe fondul introducerii dronelor cu motor cu reacție, mai rapide. În paralel, Reuters a relatat că Rusia și-a intensificat atacurile asupra frontierelor Ucrainei, iar un nou atac a oprit trecerile la frontieră către România la Orlivka, pe Dunăre. În ultimele săptămâni, Rusia a atacat și puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova și ar fi reușit să paralizeze aproape complet activitatea din porturile ucrainene de la Marea Neagră, pe fondul loviturilor repetate asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale. Victime și pagube în Kiev, inclusiv în infrastructura feroviară Zelenski a mai spus că forțele rusești au lovit peste noapte și o gară din Kiev, ucigând șapte persoane. Compania feroviară de stat ucraineană a precizat că atacul a fost efectuat cu o rachetă balistică și că șase dintre victime erau angajați ai companiei. Totodată, președintele ucrainean a raportat atacuri asupra mai multor afaceri din Kiev și din alte regiuni, precum și pagube grave la clădiri rezidențiale. În capitală și zonele din jur, 12 persoane au fost ucise, conform informațiilor din articol. În același context, este menționată o campanie de lovituri asupra depozitelor de supermarketuri, camioanelor de marfă și altor infrastructuri economice, cu efecte inclusiv asupra aprovizionării unor magazine. [...]
Demisia lui Keir Starmer din Camera Comunelor deschide un test electoral cu miză pentru guvernul Burnham , prin declanșarea unor alegeri parțiale într-o circumscripție londoneză unde Partidul Laburist riscă să fie presat de Verzi, potrivit Antena 3 . Starmer, fost premier al Marii Britanii, a anunțat că renunță la politica națională și că va demisiona din Parlament pentru a se concentra pe activități în „relațiile internaționale, apărare, securitate și comerț”, relatează Politico, citat de Antena 3. El a spus că „este momentul potrivit” pentru această schimbare, după ce și-a dat demisia din funcția de prim-ministru în iulie, pe fondul pierderii treptate a autorității și sprijinului în Partidul Laburist. În iulie, Starmer declara la BBC că va rămâne parlamentar până la următoarele alegeri, însă acum își nuanțează planurile, indicând o reorientare profesională și către tehnologie, „într-o lume în permanentă schimbare”. Totodată, a afirmat că va continua implicarea în cauze umanitare, inclusiv în combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. De ce contează pentru premierul Andy Burnham Plecarea lui Starmer din Camera Comunelor va declanșa alegeri parțiale în circumscripția Holborn și St. Pancras, pe care acesta o reprezintă din 2015. Miza este politică și operațională pentru guvern: scrutinul va funcționa ca un test pentru actualul premier, Andy Burnham, succesorul lui Starmer la conducerea executivului. Antena 3 notează că Starmer urmează o „tradiție” a unor foști premieri care au renunțat la mandatul parlamentar la scurt timp după plecarea de la șefia guvernului, precum David Cameron sau Tony Blair. Presiunea Verzilor în circumscripția londoneză Starmer și-a păstrat mandatul în 2024 cu un avans de 11.572 de voturi, însă a avut o competiție intensă din partea candidatului Verzilor. În perspectiva alegerilor parțiale, ecologiștii de stânga conduși de Zack Polanski sunt indicați drept principala provocare pentru Laburiști în această zonă, iar un purtător de cuvânt al Verzilor a declarat că Polanski ar putea candida pentru locul rămas liber. [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
Posibila relaxare a restricțiilor Starlink pentru Ucraina ar muta decizia la Casa Albă , după ce Elon Musk i-ar fi transmis lui Mihailo Fedorov că este „deschis” ideii ca rețeaua de internet prin satelit să fie folosită pentru atacuri la mare distanță în interiorul Rusiei, dar numai dacă există mai întâi o decizie a administrației americane, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită de Antena 3 unor surse „familiarizate cu discuțiile”, citate de Financial Times, și indică o posibilă schimbare de cadru: de la o limitare impusă de Musk, invocând riscul de escaladare nucleară, la o condiționare explicită de aprobarea politică a SUA. Ce ar însemna operațional pentru Ucraina Potrivit analizei citate, folosirea Starlink pentru atacuri la distanță ar putea crește precizia loviturilor asupra obiectivelor militare din Rusia și, implicit, ar putea reduce numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. Contextul menționat este dificultatea tot mai mare de a contracara aceste atacuri din cauza lipsei de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot. Discuțiile ar fi vizat, în principal, posibilitatea lovirii infrastructurii folosite pentru lansarea rachetelor balistice aflate la cel mult 200 de kilometri de granițele Ucrainei, conform surselor Financial Times. De ce ajunge decizia la Casa Albă Aceeași relatare arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi ridicat subiectul folosirii Starlink pentru atacuri asupra obiectivelor militare rusești în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, la finalul lunii iulie, cerând sprijin pentru „rezolvarea problemei”. Sursele Financial Times susțin însă că liderul de la Casa Albă nu ar fi făcut nicio promisiune. Separat, surse citate anterior de The Atlantic ar fi indicat că Fedorov i-a cerut lui Musk permisiunea pentru astfel de utilizări, dar că „nu există o decizie favorabilă”. Poziția publică a lui Musk, în paralel cu discuțiile Materialul mai notează că Musk continuă să susțină necesitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Într-un interviu pentru The Economist, el a spus că frontul „nu s-a mai mișcat de doi sau trei ani” și că „în fiecare zi mor foarte mulți oameni pe linia frontului”, adăugând că războiul ar putea fi oprit doar prin concesii făcute Kremlinului. Rămâne neclar dacă „deschiderea” invocată de sursele Financial Times se va traduce într-o schimbare efectivă de politică a Starlink, în condițiile în care, potrivit acelorași informații, Musk ar condiționa orice pas de o decizie prealabilă a Casei Albe. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
