Președintele Nicușor Dan validează la Cotroceni un raport despre dezinformarea pe TikTok, dar nu prezintă explicații despre anularea alegerilor din 2024 - Studiul indică 76% din dezinformări generate de 10 conturi și lasă deschisă întrebarea „cine a comandat” operațiunea

La un an de la învestire, Nicușor Dan riscă să lase fără răspuns anularea alegerilor din 2024 și să mute discuția publică aproape exclusiv pe dezinformarea de pe TikTok, într-un moment în care rapoartele despre scrutinul anulat sunt încă așteptate, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza este una de funcționare instituțională: președintele conduce CSAT, iar în Consiliu se află instituțiile de informații care ar fi trebuit să prezinte date despre ce s-a întâmplat la prezidențialele din 24 noiembrie 2024, ulterior anulate. Textul sugerează două explicații posibile pentru întârziere: fie președintele „tergiversează” raportul, fie serviciile „trag de timp” din cauza unor date diferite sau a unor suspiciuni privind rolul lor în ascensiunea lui Călin Georgescu. Ce arată rapoartele invocate despre TikTok și „atacurile coordonate” Analiza pornește de la un summit la Cotroceni pe tema dezinformării, unde ar fi fost legitimat un raport realizat de „o instituție nouă” în zona cercetării fenomenului. În același timp, la eveniment nu s-ar fi discutat „deloc” despre întrebările rămase după anularea alegerilor din decembrie 2024, deși președintele a insistat pe ideea recâștigării încrederii în autorități, în cadrul inițiativei „România Imună”. Raportul prezentat la Cotroceni susține, între altele, că: 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse oficiale sau media răspândesc repetat dezinformare; 20% dintre cele mai performante postări sunt „atacuri coordonate”; 76% din dezinformările de pe TikTok sunt generate de numai 10 conturi. Documentul indică și șapte teme dominante de manipulare, de la „anti-occidentalism suveranist” și „anti-UE”, până la „criză fiscală și faliment orchestrat” sau narațiuni despre anularea alegerilor ca „lovitură de stat”. Ascensiunea lui Călin Georgescu și problema „comanditarului” În cazul lui Călin Georgescu, analiza notează că, deși nu ar fi avut „prezență fizică sau mediatică”, a obținut în 2024 peste 2 milioane de voturi. Înainte de primul tur, hashtag-ul #calingeorgescu a strâns peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile, iar TikTok ar fi recunoscut că nu poate fi vorba de o creștere organică. Textul mai arată că aproximativ 25.000 de conturi pro-Georgescu au devenit brusc foarte active cu două săptămâni înainte de scrutin, iar dintre acestea 797 ar fi existat încă din 2016, înainte ca TikTok să devină platformă internațională. La patru luni după anularea alegerilor, un raport al Serviciului Francez de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) a indicat drept problemă principală „identificarea comanditarului din spatele acestei operațiuni coordonate”, menționând că autoritățile române ar fi sugerat doar implicarea unui actor străin. Expert Forum: comentarii identice și „rețele de amplificare” în criza politică din 2026 Ca element de context operațional, analiza citează și o evaluare Expert Forum despre modul în care ar fi fost manipulată pe TikTok criza guvernamentală. Potrivit acesteia, au fost analizate aproape 25.000 de videoclipuri politice virale, iar în perioada 1 aprilie–11 mai 2026, videoclipurile monitorizate ar fi generat 101,9 milioane de vizualizări, 829.000 de distribuiri și 68.400 de comentarii, pe fondul accentuării crizei politice (inclusiv retragerea PSD de la guvernare și demiterea guvernului Bolojan împreună cu AUR). Expert Forum mai constată că 52% dintre comentarii sunt mesaje identice, provenite de la circa 270.000 de urmăritori cu conturi „goale”, descrise drept „rețele de amplificare” care mențin artificial conversația. În același timp, cel mai mare grup de comentarii coordonate ar continua să graviteze în jurul lui Călin Georgescu: mesajul „Călin Georgescu Președinte” ar fi fost postat de peste 17.000 de ori de aproape 10.000 de utilizatori unici pe mai mult de 2.000 de videoclipuri, în intervalul analizat. De ce contează: fără raportul despre alegerile anulate, încrederea rămâne vulnerabilă Concluzia editorială a textului este că președintele ar trata insuficient dimensiunea politică și instituțională a episodului din 2024 și că fenomenul de divizare a electoratului ar continua, „întreținut din interior și exterior”. În această cheie, întârzierea unui document care să explice anularea alegerilor rămâne, potrivit analizei, o vulnerabilitate majoră: lasă loc narațiunilor conspiraționiste și reduce capacitatea autorităților de a recâștiga încrederea publică. [...]