Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a publicat accidental un videoclip needitat cu Vladimir Putin, în care liderul rus tușește și cere reluarea mesajului adresat femeilor de 8 martie, înainte ca înregistrarea să fie rapid ștearsă. Potrivit The Moscow Times, clipul a fost postat pe canalul Telegram al serviciului de presă al Kremlinului, dar a rămas online doar câteva minute.
Videoclipul avea 6 minute și 19 secunde și prezenta o versiune brută a mesajului video transmis de președintele rus pentru a felicita femeile din Rusia cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. În imagini, Vladimir Putin rostește de două ori discursul, însă prima înregistrare este întreruptă de un moment neașteptat.
Spre finalul primei încercări de a rosti mesajul, liderul rus începe să tușească și spune că are o iritație în gât, cerând reluarea filmării.
„Știți, hai să mai spun o dată, pentru că… m-a zgâriat în gât. Da, m-a zgâriat. Aproape că m-a apucat tusea”, spune Putin în înregistrare.
În următoarele aproximativ 30 de secunde, acesta își drege vocea și tușește, gesticulând spre gât, după care începe din nou să citească mesajul pregătit.
Potrivit platformei de analiză Telegram TGStat, videoclipul a rămas public pe canalul oficial al Kremlinului aproximativ patru minute, după care a fost șters.
La scurt timp, autoritățile ruse au publicat o versiune editată a discursului, mult mai scurtă, cu o durată de 2 minute și 52 de secunde, din care au fost eliminate momentele neprevăzute.
Clipul needitat a fost postat temporar și pe canalul Telegram al Ministerului rus al Apărării, iar ulterior distribuit de publicația pro-Kremlin Readovka, unde a fost de asemenea șters rapid.
Deși autoritățile au încercat să elimine videoclipul, acesta fusese deja salvat de utilizatori și a început să circule pe platformele de socializare, unde a fost redistribuit de numeroase conturi.
Incidentul a atras atenția deoarece astfel de materiale brute apar foarte rar pe canalele oficiale ale Kremlinului, unde comunicarea publică este în mod normal strict controlată și editată înainte de publicare.
Recomandate
Analiza resturilor indică tehnologie rusească într-o dronă folosită într-un atac asupra bazei aeriene britanice RAF Akrotiri din Cipru, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Times. Incidentul este plasat de sursă la duminică, 1 martie, iar materialul Digi24 a fost publicat și actualizat pe 8 martie 2026. Conform The Times, drona kamikaze care a lovit baza ar fi conținut un sistem de navigație Kometa-B, fabricat în Rusia, descris ca o componentă hardware observată anterior la drone interceptate de apărarea aeriană ucraineană în decembrie. Serviciile secrete militare britanice au trimis componentele recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru investigații suplimentare, în timp ce, potrivit sursei, există evaluarea că atacul ar fi fost lansat de militanți Hezbollah din Liban. Miza tehnologică a descoperirii este că introduce, în evaluările occidentale, o legătură mai directă între capabilități rusești și platforme fără pilot utilizate de actori aliniați Iranului în regiune. Digi24 notează că această constatare este prezentată drept „prima dovadă” că echipament militar rusesc este folosit în conflictul din Iran și alimentează îngrijorări privind extinderea amprentei Moscovei în războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv pe fondul unor relatări despre sprijin informațional rusesc pentru Teheran în țintirea forțelor americane din zonă. Din informațiile sintetizate de Digi24, tabloul cooperării și al riscurilor asociate include mai multe elemente, relevante pentru modul în care se construiesc capabilități de atac cu drone și pentru apărarea bazelor din regiune: identificarea, în drona folosită la RAF Akrotiri, a unui sistem de navigație Kometa-B de fabricație rusească (potrivit The Times); trimiterea componentelor recuperate la un laborator din Regatul Unit pentru analize suplimentare; evaluarea că atacul a fost lansat din Liban de un „grup aliniat cu Iranul”, cu Hezbollah indicat drept posibil executant; îngrijorări că mijloace militare britanice din Cipru, inclusiv două elicoptere Wildcat sosite vineri, ar putea deveni ținte, pe fondul riscului de folosire a informațiilor rusești privind țintirea. Pe plan politic și militar, Digi24 consemnează că președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat importanța informațiilor despre sprijinul rusesc, în timp ce ambasadorul Rusiei la Londra, Andrei Kelin, a declarat că Rusia „nu este neutră” și că poziția Moscovei este „de susținere a Iranului”. În același timp, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, Richard Knighton, a spus că nu are „nicio îndoială” că Rusia a transmis informații Iranului și a avertizat că această cooperare face forțele celor două state „mai capabile și mai periculoase”. Ca reacție, Marea Britanie a anunțat extinderea capacității de a desfășura resurse militare în Orientul Mijlociu, inclusiv prin creșterea nivelului de pregătire pentru o eventuală plecare a portavionului HMS Prince of Wales spre Golf într-un interval mai scurt. Ministerul Apărării a mai afirmat, potrivit Digi24, că Regatul Unit își consolidează prezența în regiune din ianuarie, menționând desfășurări precum avioane Typhoon, avioane F-35, sisteme de apărare aeriană și încă 400 de membri ai personalului în Cipru. [...]
Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS , alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye , blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit. Poziții divergente în interiorul BRICS Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera . India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite. Un membru atacă un alt membru Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite , stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai. Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii. Credibilitatea blocului, pusă sub semnul întrebării Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective. Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens. Test major pentru viitorul BRICS Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. [...]
Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni , după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ , afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice. Critici din interiorul Uniunii Europene Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe , funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas. Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”. Tensiuni instituționale la Bruxelles Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european , implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE. Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției. Contextul conflictului Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului , declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său. Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil. [...]
Robert Fico spune că Slovacia ar putea bloca împrumutul UE de 90 mld. euro pentru Ucraina , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Premierul slovac afirmă că ar urma exemplul Ungariei dacă partidul Fidesz al lui Viktor Orban ar pierde alegerile parlamentare din aprilie, iar Bratislava ar rămâne singura dispusă să folosească dreptul de veto. Fico a legat explicit această poziție de discuțiile despre conducta de petrol Drujba și de relația cu Ucraina. El a spus că vrea să abordeze „suspendarea operațiunilor” pe Drujba la o întâlnire viitoare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că Slovacia ar putea interveni dacă „este nevoie să se strângă vreun șurub” în privința conductei care tranzitează Ucraina. „Dar mesajul cel mai important va fi că Slovacia este dispusă să preia ștafeta de la Ungaria, dacă va fi necesar”, a spus Fico. Premierul slovac a susținut că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este „în prezent blocat” și a sugerat că situația s-ar putea schimba după alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care Fidesz „nu stă deloc bine în sondaje”. În același context, Fico a afirmat că blocarea acestui „imens cadou militar pentru Ucraina” ar fi, în viziunea sa, „un instrument legitim pentru reluarea livrărilor de petrol”. Pe partea procedurală, Comisia Europeană a confirmat la 6 martie că Robert Fico a cerut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, care „ar urma să aibă loc în curând”. Fico a mai spus că vrea să-și coordoneze poziția cu Comisia Europeană privind Drujba înaintea oricărei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, semnalând că următoarele discuții vor lega dosarul energetic de negocierile politice din UE. [...]
Ministrul ucrainean de Externe cere Ungariei să returneze banii și metalele prețioase ale Oschadbank , potrivit Ukrinform , după ce autoritățile ungare au reținut la Budapesta șapte angajați ai băncii de stat ucrainene și au confiscat numerarul transportat în tranzit din Austria spre Ucraina. Într-o postare pe X , Andrii Sybiha a susținut că incidentul durează de trei zile și a cerut o reacție publică din partea partenerilor europeni ai Kievului. El a argumentat că fondurile nu aparțin Ungariei, ci Oschadbank și, implicit, contribuabililor ucraineni. „Astăzi este a treia zi de când autoritățile ungare au jefuit două vehicule bancare blindate ucrainene, care tranzitau din Austria, și au furat bani și metale prețioase în plină zi”, a scris Sybiha. Consemnează aceeași sursă că autoritatea fiscală din Ungaria a confirmat reținerea celor șapte colectori și a două vehicule care transportau numerar, precizând că a fost deschisă o anchetă penală sub suspiciunea de spălare de bani. Ulterior, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs , a anunțat că cei șapte cetățeni ucraineni vor fi expulzați. Sybiha a afirmat că Ungaria nu ar fi avut temei legal pentru reținerea angajaților Oschadbank și a convoiului și că acțiunile ar încălca dreptul internațional. În aceeași zi, ministrul a mai spus că Ucraina a obținut eliberarea celor șapte persoane reținute la Budapesta, care au trecut deja frontiera în Ucraina, însă disputa privind bunurile confiscate rămâne deschisă. [...]
Donald Trump afirmă că viitorul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult timp” fără aprobarea sa , declarație făcută în contextul în care Teheranul urmează să anunțe succesorul ayatollahului Ali Khamenei , ucis într-un atac aerian la începutul conflictului. Președintele american a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat postului ABC . Trump a declarat că noul lider iranian ar trebui să obțină acceptul Washingtonului pentru a putea rămâne la putere. „Dacă nu va obține aprobarea noastră, nu va rezista mult timp”, a spus acesta. Contextul schimbării de lider la Teheran Declarațiile vin după ce liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis pe 28 februarie , în bombardamentele care au declanșat conflictul actual din Orientul Mijlociu. Succesorul său ar fi fost deja ales de Adunarea Experților , organismul clerical responsabil de desemnarea liderului suprem, însă numele nu a fost încă făcut public. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins afirmațiile lui Trump și a insistat că alegerea noului lider este o chestiune exclusiv internă. „Este la latitudinea poporului iranian să-și aleagă noul lider. Este doar treaba poporului iranian și a nimănui altcuiva”, a declarat acesta într-un interviu pentru NBC. Oficialul iranian a subliniat că instituțiile statului continuă să funcționeze normal și că un nou lider suprem va fi anunțat în curând. Strategia Washingtonului În ultimele zile, Trump a sugerat că Statele Unite ar trebui să influențeze direct procesul de schimbare a puterii la Teheran, comparând situația cu cazul Venezuelei, unde liderul Nicolas Maduro a fost capturat la începutul anului de un comando american. În pofida bombardamentelor și a morții lui Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire. Analiștii apreciază că atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru o schimbare de regim , în lipsa unei intervenții terestre. Trump a sugerat că o ofensivă împotriva Iranului ar putea fi lansată de grupări kurde din Irak , pentru a evita implicarea directă a trupelor americane, însă nu a exclus complet nici această posibilitate. Declarațiile liderului de la Casa Albă amplifică tensiunile într-un conflict care riscă să destabilizeze și mai mult regiunea, în timp ce Teheranul insistă că nu va accepta niciun fel de interferență externă în procesul de alegere a noului lider suprem. [...]
