Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a publicat accidental un videoclip needitat cu Vladimir Putin, în care liderul rus tușește și cere reluarea mesajului adresat femeilor de 8 martie, înainte ca înregistrarea să fie rapid ștearsă. Potrivit The Moscow Times, clipul a fost postat pe canalul Telegram al serviciului de presă al Kremlinului, dar a rămas online doar câteva minute.
Videoclipul avea 6 minute și 19 secunde și prezenta o versiune brută a mesajului video transmis de președintele rus pentru a felicita femeile din Rusia cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. În imagini, Vladimir Putin rostește de două ori discursul, însă prima înregistrare este întreruptă de un moment neașteptat.
Spre finalul primei încercări de a rosti mesajul, liderul rus începe să tușească și spune că are o iritație în gât, cerând reluarea filmării.
„Știți, hai să mai spun o dată, pentru că… m-a zgâriat în gât. Da, m-a zgâriat. Aproape că m-a apucat tusea”, spune Putin în înregistrare.
În următoarele aproximativ 30 de secunde, acesta își drege vocea și tușește, gesticulând spre gât, după care începe din nou să citească mesajul pregătit.
Potrivit platformei de analiză Telegram TGStat, videoclipul a rămas public pe canalul oficial al Kremlinului aproximativ patru minute, după care a fost șters.
La scurt timp, autoritățile ruse au publicat o versiune editată a discursului, mult mai scurtă, cu o durată de 2 minute și 52 de secunde, din care au fost eliminate momentele neprevăzute.
Clipul needitat a fost postat temporar și pe canalul Telegram al Ministerului rus al Apărării, iar ulterior distribuit de publicația pro-Kremlin Readovka, unde a fost de asemenea șters rapid.
Deși autoritățile au încercat să elimine videoclipul, acesta fusese deja salvat de utilizatori și a început să circule pe platformele de socializare, unde a fost redistribuit de numeroase conturi.
Incidentul a atras atenția deoarece astfel de materiale brute apar foarte rar pe canalele oficiale ale Kremlinului, unde comunicarea publică este în mod normal strict controlată și editată înainte de publicare.
Recomandate
UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei , la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media . Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European. Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare. „Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.” Ce ar putea intra în pachetul 21 În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află: sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși; sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse care susțin războiul împotriva Ucrainei. Context: pachetul 20 și deblocarea prin renunțarea Ungariei la veto Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni , după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material. Al 20-lea pachet include, între altele: interzicerea tranzacțiilor cu 20 de bănci ruse; interzicerea tranzacțiilor cu criptomoneda RUBx; interzicerea accesului în porturile UE pentru noi nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor; sancțiuni asupra a 120 de persoane și entități. În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități. De ce contează pentru mediul economic Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE. [...]
Atacurile cu drone asupra terminalului petrolier din Tuapse au produs efecte operaționale și de mediu pe termen scurt, inclusiv stare de urgență, închiderea școlilor și recomandări sanitare pentru populație, în timp ce Vladimir Putin nu a avut o reacție publică timp de o săptămână, potrivit Digi24 . Primul atac a avut loc în noaptea de 16 aprilie, când drone ucrainene au lovit infrastructura rafinăriei din Tuapse. Incendiul declanșat a ucis doi locuitori și a rănit alte șapte persoane, iar autoritățile au declarat stare de urgență în oraș. În paralel cu intervenția pompierilor și operațiunile de curățare a clădirilor avariate, președintele rus și-a continuat agenda obișnuită de întâlniri și apariții publice. În ziua atacului, el a discutat despre măsuri de sprijin pentru participanții la războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu liderul republicii Karaciai-Cerchezia, potrivit relatărilor oficiale citate de The Moscow Times. Materialul Digi24 citează Kyiv Post în legătură cu lipsa unei reacții publice a lui Putin. Incendiul, stins oficial, apoi reaprins după un al doilea atac Incendiul de la rafinărie a fost declarat stins oficial pe 19 aprilie, însă pe 20 aprilie drone ucrainene au lovit din nou instalația, vizând rezervoarele de combustibil și provocând reaprinderea unor incendii de amploare. Autoritățile au raportat și o pată de petrol extinsă în Marea Neagră, precum și contaminarea unui râu local. Locuitorii au descris fenomenul drept „ploaie de petrol”, care ar fi acoperit străzile cu un strat uleios. Efecte asupra populației: fum pe sute de kilometri și măsuri sanitare Fumul provenit de la terminalul în flăcări s-a răspândit pe o distanță de până la 300 de kilometri, ajungând până la Soci, Anapa și Stavropol, conform informațiilor din articol. În acest context, autoritățile sanitare le-au recomandat locuitorilor să rămână în interior, să țină ferestrele închise și să poarte măști, iar școlile și grădinițele au fost închise. [...]
Ucraina a adus acasă 193 de prizonieri de război , într-un nou schimb cu Rusia care menține una dintre puținele linii funcționale de contact între părți, în pofida continuării ostilităților, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat vineri, 24 aprilie, că cei eliberați provin din mai multe structuri: Forțele Armate, Garda Națională, Serviciul de Grăniceri, Poliția Națională și Serviciul Special de Transport. Zelenski a precizat că unii dintre militari au fost răniți, iar alții s-au confruntat cu acuzații penale inițiate de Rusia. „Este important ca schimburile să continue și ca oamenii noștri să se întoarcă acasă.” Ce indică schimbul: continuitate operațională, nu detensionare Schimbul anunțat este al 73-lea de la începutul invaziei la scară largă, conform Cartierului General de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. Autoritățile ucrainene spun că acest schimb a continuat înțelegerile atinse în urma unui schimb anterior, de Paște. În același timp, materialul notează că schimburile de prizonieri au rămas una dintre puținele zone de contact între cele două părți, în condițiile în care luptele continuă. Detalii despre cei eliberați și acuzațiile Kievului Oficialii ucraineni au afirmat că mulți dintre cei eliberați ar fi fost deținuți ilegal în regiunea Cecenia din Rusia, iar unii ar fi fost vizați de dosare penale „fabricate”, despre care Kievul susține că încalcă Convențiile de la Geneva. Schimbul a inclus și: militari tineri, născuți în anii 2000; soldați răniți; mai mulți ofițeri. Context: un nou schimb era anticipat Ucraina semnalase anterior că un nou schimb este iminent. Potrivit articolului, Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, a spus că Kievul se aștepta la un nou schimb în viitorul apropiat, menționând că astfel de operațiuni sunt adesea întârziate de proceduri logistice și legale de ambele părți. Pe 11 aprilie, Ucraina și Rusia au realizat un schimb în urma căruia au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. Zelenski a mai transmis că Ucraina lucrează „zilnic” pentru repatrierea tuturor captivilor și a mulțumit partenerilor internaționali care sprijină procesul. [...]
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială , într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea . Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea. De ce contează: percepția asupra „aptitudinii de funcționare” a președintelui Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe. Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”). Reacții politice: ironii din tabăra democrată Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor. „Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom. În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”. [...]
Șeful Pentagonului susține că blocada navală a SUA asupra Iranului se extinde la nivel global , o evoluție care poate afecta direct fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și costurile de transport maritim, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Hegseth a spus că „blocada” impusă Iranului „crește și devine globală” și a susținut că nicio navă nu ar putea pleca din Strâmtoarea Hormuz către „oriunde în lume” fără permisiunea Marinei SUA. Oficialul american a afirmat că, până acum, 34 de nave au fost întoarse din strâmtoare de către Marina SUA. În același context, Hegseth a adăugat că Teheranul a avut șansa de a face un „acord bun” cu Washingtonul și a avertizat că orice încercare a Iranului de a amplasa noi mine ar încălca armistițiul. Implicații operaționale: controlul unui coridor critic pentru transportul de energie Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol și gaze din regiune, iar o aplicare mai strictă a unui regim de blocadă — mai ales dacă „devine globală”, așa cum susține Hegseth — poate însemna: întârzieri și incertitudine pentru operatorii de transport și pentru încărcături; costuri mai mari de asigurare și navlosire (tarifele de închiriere a navelor), pe fondul riscului perceput; presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare care depind de tranzitul prin Golf. Articolul nu oferă estimări de cost sau impact cantitativ asupra piețelor, iar formulările oficialilor americani rămân, deocamdată, la nivel de declarații. Dimensiunea politică: semnalul că blocada rămâne în vigoare După un apel telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, și cu Hegseth privind pașii următori în război, senatorul Lindsey Graham a calificat decizia de a menține blocada drept „foarte inteligentă” și a spus că aceasta are „un efect puternic” asupra capacității Iranului de a continua să fie „cel mai mare sponsor de stat al terorismului”. Graham a mai afirmat că se așteaptă ca blocada nu doar să rămână, ci să „devină globală în curând”. Risc de securitate: bărcile rapide ale Iranului Materialul mai notează că utilizarea de către Iran a unor bărci rapide de atac („fast-attack” boats) pentru a captura două nave portcontainer în apropierea strâmtorii contrazice afirmațiile anterioare ale SUA că amenințările navale ale Teheranului ar fi fost eliminate. Trump declarase că marina convențională a Iranului a fost, în mare parte, distrusă, însă navele mici nu ar fi fost considerate o amenințare majoră. În lipsa unor detalii suplimentare despre modul concret de aplicare a unei „blocade globale”, rămâne neclar ce măsuri operaționale și ce jurisdicție ar invoca SUA pentru extinderea controlului dincolo de zona Hormuz. [...]
