Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul susține că nu există o invitație oficială pentru o întâlnire Putin–Zelenski la G7, ceea ce reduce șansele unui contact direct în marja summitului și menține negocierile blocate în disputa privind „canalele” și condițiile de dialog, potrivit Kyiv Post.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu a primit nicio solicitare formală, transmisă prin „canale recunoscute”, pentru ca președintele rus Vladimir Putin să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la summitul G7. Peskov a adăugat că nu există o comunicare structurată între Moscova și Kiev.
În aceeași linie, Kremlinul a reiterat că Putin și-a enunțat deja condițiile pentru dialog și a sugerat că Zelenski ar putea „veni la Moscova” dacă este pregătit pentru discuții „serioase”.
Declarația Kremlinului vine după ce Zelenski a afirmat că a propus o întâlnire cu Putin la G7, găzduit în Franța. O sursă citată de RBC-Ukraine, menționată de publicație, a spus că oferta ar fi fost transmisă prin mai multe canale, inclusiv prin intermediari și contacte diplomatice, însă Moscova nu ar fi oferit un răspuns clar.
Zelenski a insistat în repetate rânduri pentru discuții directe cu Putin, inclusiv printr-o scrisoare deschisă din 4 iunie, în care a cerut o întâlnire față în față pentru a discuta încheierea războiului.
Potrivit articolului, Putin a respins ideea unor discuții imediate, declarând la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că o astfel de întâlnire ar fi „fără sens”.
Tot acolo, Putin a susținut că Zelenski ar fi încercat anterior să obțină o întâlnire privată printr-un om de afaceri rus; Zelenski a indicat ulterior că era vorba despre Roman Abramovici.
Recomandate
Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]
Pierderile teritoriale raportate lângă Lîman pun presiune pe planul Kremlinului de a cuceri Donețk-ul în șase luni , după ce forțele ruse ar fi fost nevoite să abandoneze peste 200 km pătrați pe principala direcție de ofensivă din regiunea Donețk, potrivit Antena 3 . Informațiile sunt atribuite unor analize OSINT (informații din surse deschise) și unor evaluări ale unor instituții și consultanți militari. Datele prezentate indică pierderea unui cap de pod important în apropiere de Lîman, poziție din care Rusia ar fi intenționat să atace dinspre nord centura „orașelor-fortăreață” din Donbas. Potrivit materialului, informația a fost publicată inițial de analistul OSINT Clement Molin și ulterior confirmată de Rochan Consulting și de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce contează operațional Conform evaluărilor citate, contraofensiva ucraineană a durat patru luni și a inclus mai multe asalturi mecanizate, cu o succesiune de câștiguri teritoriale: eliberarea localității Nove în iunie, avans până la Kolodiazi la jumătatea lunii august și un nou atac între Katerinivka și Novoliubivka, care ar fi tăiat legăturile grupării ruse aflate în ofensivă. Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 240 km pătrați, iar tentativa de încercuire dinspre nord a aglomerării Sloviansk–Kramatorsk a eșuat. ISW apreciază că operațiunea ucraineană ar fi anulat complet câștigurile teritoriale obținute de Rusia în zonă de la începutul lunii martie, în timp ce forțele ruse ar încerca în paralel o încercuire și dinspre sud. „Practic încercuite” și presiune pe logistică Expertul militar Valeri Șiriaev afirmă că trupele ucrainene ar fi străpuns „o linie de apărare foarte veche” și ar fi pătruns în spatele dispozitivului rusesc din zona Lîman, ceea ce ar fi dus la o încercuire „operațională” a unor unități ruse. „Este într-o mare măsură o încercuire operațională, dar una strânsă: în multe localități din zona Șandriholove încă se află militari ruși, iar aprovizionarea lor se face doar pe calea aerului”. În același context, canale militare ruse pro-război ar recunoaște „deteriorarea situației tactice” lângă Lîman. Canalul Ribar pune situația pe seama „minciunii sistematice din rapoartele transmise superiorilor” și a unei „evaluări greșite a situației”, avertizând că mutarea rezervelor pentru acoperirea breșelor ar putea crea goluri în apărare în alte sectoare. Ținta politică: Donețk în șase luni, dar analiștii cer prudență Materialul notează că surse Bloomberg apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin le-ar cere militarilor să cucerească întreaga regiune Donețk în următoarele șase luni. Anterior, termenul ar fi fost sfârșitul anului, iar ISW ar menționa că, de la începutul războiului, Putin ar fi amânat termenele pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori. În același timp, analiștii citați consideră că este prematur să se vorbească despre o schimbare decisivă pe front. Totuși, contraofensiva ucraineană ar putea amâna „ofensiva asupra nordului Donbasului”, potrivit lui Clement Molin și lui Valeri Șiriaev. Posibil efect: extinderea razei de lovire cu drone asupra logisticii ruse Șiriaev descrie și o posibilă consecință operațională dacă Ucraina își consolidează pozițiile în zona Lîman: schimbarea distanței de la care poate lovi, inclusiv prin utilizarea dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei). Potrivit acestuia, operatorii ucraineni din zona Lîman ar putea ajunge, în timp, să lovească la 10–15 kilometri în spatele unei grupări ruse care înaintează spre Mikolaivka și Sloviansk, vizând „spatele și liniile logistice” din poziții mai sigure. [...]
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Atacul cu dronă asupra unui tren la 2 km de Polonia ridică riscuri operaționale pentru coridorul feroviar și punctul de frontieră Iahodîn–Dorohusk , după ce un tren de călători a fost lovit în Ucraina, iar activitatea la graniță a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, potrivit Profit . Incidentul a avut loc în apropierea localității Iagodin, la circa 2 kilometri de granița cu Polonia. Imaginile publicate arată oameni fugind pe peron, iar o bubuitură puternică se aude înainte ca locomotiva să fie cuprinsă de flăcări. Conform informațiilor din articol, niciun pasager nu a fost rănit. Trenul cu diplomați a fost deviat din cauza alertei Compania ucraineană de transport feroviar a transmis că trenul în care se aflau diplomați și consultanți de securitate europeni și americani nu a fost cel lovit, însă „cel mai probabil a fost ținta” dronei. Drona a fost detectată, iar trenului i s-a ordonat să plece cu 15 minute mai devreme, astfel că drona a lovit un alt tren. În același context, Günter Sautter, consilier pe politică externă și securitate în Cancelaria germană, călătorea cu trenul de noapte dinspre Kiev spre Polonia, potrivit Der Spiegel, citat de Profit. Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt, aflat în trenul diplomatic, a confirmat că pasagerii au primit un avertisment de evacuare, ulterior anulat, iar trenul a trecut frontiera în Polonia. Profit mai notează că fostul șef al CIA, David Petraeus, se afla într-un al treilea tren, aflat în gara Iagodin în momentul atacului. Efect imediat: suspendarea temporară a activității la frontieră În noaptea de duminică, forțele ruse au atacat și în apropierea punctului de control Iahodîn–Dorohusk, la aproximativ 800 de metri de teritoriul polonez. Activitatea la frontieră a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, timp în care personalul și celelalte persoane prezente s-au adăpostit, după care punctul de trecere și-a reluat activitatea în regim normal. În zonă ar fi fost avariată o benzinărie, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană, conform informațiilor prezentate în articol. Context: atacuri asupra infrastructurii și ținte industriale Materialul mai menționează că o fabrică Coca-Cola din apropierea orașului Brovary, la est de Kiev, a fost lovită și avariată de drone rusești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că a fost folosită o dronă de tip Shahed și a susținut că atacul reprezintă un „semnal” către Washington, pe fondul legăturilor americane ale companiei. Amploarea pagubelor nu a fost precizată, iar compania urmează să evalueze situația împreună cu autoritățile ucrainene; nu au fost raportate victime în rândul angajaților, potrivit informațiilor citate de Profit. [...]
Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei , inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax . Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului. Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei. Reacția NATO și a aliaților: sprijinul pentru Kiev, „intensificat” Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului. Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat. De ce contează: presiune pe coridorul logistic prin Polonia Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Trenul „diplomatic”, posibilă țintă, dar fără confirmare Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene. Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren. [...]
Danemarca mizează pe un canal de negociere cu SUA pentru Groenlanda, în timp ce cadrul juridic existent permite deja o extindere rapidă a prezenței militare americane , potrivit Agerpres . Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , a spus că discuțiile din grupul de lucru înființat la începutul anului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite generează „un optimism prudent”, deși „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Într-o conferință de presă la Summitul European privind Regiunea Arctică, organizat la Rovaniemi, Frederiksen a indicat că vede „semne și semnale foarte clare” și că speră într-o „modalitate de a avansa pașnic”. De ce contează: acordul din 1951 lasă loc pentru desfășurări americane cu notificare Miza practică a negocierilor este amplificată de cadrul legal deja existent. Un acord de apărare din 1951 , actualizat în 2004, oferă „practic libertate” forțelor americane să desfășoare echipamente în Groenlanda, cu condiția informării autorităților. În acest context, potrivit mai multor instituții media citate de Agerpres, Statele Unite ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei, peste baza Pituffik, pe care americanii o dețin deja în nordul teritoriului autonom danez. Context: Arctica a urcat pe agenda UE și NATO Frederiksen a legat evoluțiile din Groenlanda de schimbarea priorităților de securitate în regiune, afirmând că, la începutul mandatului său, Arctica nu era „cu adevărat” pe agenda Uniunii Europene sau a NATO, în timp ce „astăzi” zece aliați desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. La începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a reluat cererile privind preluarea controlului asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate apăra acest teritoriu autonom. Agerpres nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al discuțiilor din grupul de lucru, dincolo de declarațiile premierului danez și informațiile apărute în media despre posibile baze noi. [...]
