Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană creează un grup de experți care va influența direct modul în care UE își dimensionează capacitățile de intervenție în fața dezastrelor naturale și a situațiilor de criză, inclusiv prin recomandări privind echipamentele și resursele comune, potrivit Mediafax.
Grupul consultativ, numit „preparEU”, va oferi consiliere strategică președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarei pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib. Mandatul său vizează identificarea de măsuri prin care statele membre să fie mai bine pregătite pentru riscuri precum fenomenele meteorologice extreme și incendiile de vegetație.
„Trebuie să gândim la o scară mai largă și să învățăm mai repede. Acesta este motivul pentru care îi aducem la un loc pe cei mai experimentați pompieri și agenți de intervenție în situații de urgență din Europa (...) Ei vor face propuneri concrete pentru ca protecția civilă a UE să devină și mai eficace.”, a declarat Ursula von der Leyen.
Potrivit informațiilor din comunicatul citat, grupul va evalua capacitățile existente ale statelor membre în cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE și al programului rescEU. Miza este una operațională: recomandările pot orienta decizii privind coordonarea civil-militară și tipurile de capacități comune pe care UE ar trebui să le dezvolte.
Pe lista temelor de lucru intră atât efectele imediate, cât și cele pe termen lung ale dezastrelor naturale, dar și riscurile tehnologice și alte amenințări. Experții vor lua în calcul și consecințe secundare, precum impactul asupra migrației în masă, îngrijirii medicale de urgență, adăposturilor și comunicațiilor, inclusiv modul de gestionare a întreruperilor în funcționarea infrastructurilor critice.
Înființarea grupului a fost anunțată de Ursula von der Leyen în discursul privind starea Uniunii, susținut la 16 septembrie 2026. „preparEU” va avea 11 experți de nivel înalt cu experiență în protecția civilă și gestionarea crizelor în UE, precum și șase oameni de știință și cadre universitare din mai multe state membre.
Prima reuniune este programată la începutul lunii noiembrie 2026, iar recomandările către Ursula von der Leyen și Hadja Lahbib trebuie prezentate până în primăvara anului 2027. Printre subiectele menționate explicit se află și dezvoltarea unor noi capacități, inclusiv echipamente utilizabile în scopuri civile și militare, precum și o flotă europeană de stingere a incendiilor.
Recomandate
Anularea fotografiei de grup la G20 arată cât de greu mai funcționează formatul de cooperare în condiții de conflict geopolitic. Potrivit Mediafax , Statele Unite au renunțat la momentul tradițional al fotografiei de grup a miniștrilor de externe din G20, după ce mai mulți diplomați europeni au refuzat să apară alături de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov . Decizia a fost luată vineri, la reuniunea din Atlanta, după ce unii dintre diplomații europeni ar fi amenințat inclusiv că părăsesc sala dacă fotografia are loc, relatează Euronews și BBC, citate de Mediafax. Anularea a fost decisă de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , pentru a evita „noi conflicte și discuții”, potrivit a doi oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. Reacții europene: „nu poate exista o normalitate” cu Rusia Vicepremierul și ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a spus că anularea fotografiei a fost „decizia corectă” a Statelor Unite. „Nu sunt singurul care nu dorește să fie fotografiat alături de Lavrov.” Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu poate exista o normalitate în relația cu Rusia”, dar a adăugat că disputele trebuie discutate „la masa negocierilor”, potrivit agenției germane de presă dpa. El a mai avertizat că nu ar trebui transmise „semnale de un optimism nejustificat”. Context: tensiuni mai largi în G20, dincolo de episodul fotografiei Gestul a evidențiat, din nou, tensiunile din cadrul G20, pe fondul mai multor dosare aflate simultan pe agendă: războiul din Ucraina, conflictul dintre SUA, Israel și Iran, precum și tarifele comerciale impuse de SUA, alături de alte subiecte. Înainte de incident, mai multe state membre G20 își exprimaseră îngrijorarea față de invitația adresată Rusiei, în contextul ultimelor atacuri asupra Ucrainei. Mediafax mai notează că tensiunile au crescut și după ce Donald Trump a renunțat să impună noi sanccțiuni împotriva Moscovei și a restricționat temporar sprijinul logistic și de informații pentru Kiev, ceea ce a complicat relațiile dintre SUA și Ucraina. [...]
Angela Merkel pune presiune pe succesiunea de la Berlin și susține că Germania ar trebui să aibă, în premieră, o femeie în funcția de președinte federal după încheierea mandatului actualului șef al statului, potrivit Agerpres . Fostul cancelar afirmă că „este timpul” ca o femeie să îi succeadă președintelui Frank-Walter Steinmeier , al cărui al doilea mandat de cinci ani se încheie în martie anul viitor. Informația este atribuită de Agerpres agenției dpa. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii suplimentare despre contextul declarației sau despre eventuale nume vehiculate pentru succesiune. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
UE cere aliaților să înăsprească presiunea asupra Rusiei după atacul asupra gării din Dnipro, un mesaj care mută discuția de la condamnări la pași concreți de responsabilizare internațională, potrivit news . Atacul a provocat cel puțin 14 morți pe peronul gării din orașul ucrainean. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a calificat lovitura drept „o nouă agresiune brutală împotriva civililor ucraineni” și a susținut că aceasta arată că „Moscova nu este interesată de pace”. Ea a cerut ca Rusia „să fie trasă la răspundere” și a anunțat că va ridica subiectul în discuțiile de la summitul UE–Canada de la Montreal și la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta. Miza: mecanisme de răspundere și presiune diplomatică Kallas a spus că va face apel la parteneri să consolideze sprijinul pentru Ucraina și să promoveze mecanismele de tragere la răspundere. În acest context, ea a menționat: viitorul tribunal special pentru Ucraina , care ar urma să judece invazia rusă; Comisia Internațională pentru Reclamații, mecanism creat în 2023 de Consiliul Europei pentru înregistrarea cererilor de despăgubiri. Summitul UE–Canada de la Montreal se desfășoară până vineri, iar reuniunea G20 este programată vineri și sâmbătă la Atlanta, precizează aceeași sursă. Contextul atacurilor și mesajul Consiliului European Pe lângă atacul din Dnipro, lovituri rusești au ucis joi civili și în Cernihov, Kremenciuk și în regiunea Zaporojie, potrivit informațiilor citate. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat la rândul său „încă o serie de atacuri rusești crude și devastatoare” și a afirmat că UE va continua să intensifice presiunea asupra Rusiei și să sprijine Ucraina „până la obținerea unei păci juste și durabile”, cerând partenerilor internaționali să procedeze similar. [...]
Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]
