Știri
Știri din categoria Externe
Deschiderea unei anchete pentru „caracter terorist” după atacul armat din Cracovia ridică miza de securitate și poate duce la măsuri suplimentare pentru protecția spațiilor publice, în condițiile în care bilanțul provizoriu indică șase morți și 15 răniți, potrivit Adevărul.
Parchetul polonez a anunțat duminică, 8 noiembrie, deschiderea anchetei pentru o acțiune cu „caracter terorist”, după atacul de sâmbătă din apropierea pieței centrale din Cracovia. Ancheta vizează uciderea a șase persoane în oraș, act descris ca „infracțiune teroristă”, precum și moartea altor trei persoane la domiciliul atacatorului, în Ostrowiec Swietokrzyski, conform informațiilor transmise de Agerpres.
În total, 15 persoane au fost rănite și spitalizate, iar starea lor s-a ameliorat ușor peste noapte, însă „nu toate sunt în afara pericolului”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției citate de media poloneze. Dintre răniți, cinci sunt cetățeni străini din:
Alți zece răniți sunt polonezi, inclusiv doi polițiști interveniți la fața locului. Printre cei șase uciși se află și un cetățean britanic.
Anchetatorii cred că atacatorul a acționat singur și încearcă să stabilească motivația și profilul său psihologic. Bărbatul, identificat în presă ca Michal O., născut în 2002, a fost rănit grav de poliție, operat și se afla duminică dimineață în stare critică.
Poliția a anunțat că la domiciliul familiei sale din Ostrowiec Swietokrzyski au fost găsite corpurile a trei persoane — un bărbat de 53 de ani și două femei de 52 și 21 de ani — identificați drept părinții și sora atacatorului, cu răni prin împușcare. În acest context, au fost confiscate șapte arme de foc.
Atacul a fost comis „la întâmplare” asupra trecătorilor, turiștilor și șoferilor. După o urmărire, atacatorul a abandonat mașina și a avut un schimb de focuri cu doi agenți, fiind în cele din urmă neutralizat.
Potrivit presei poloneze citate în material, atacatorul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul polonez de interne, Marcin Kierwinski, a avansat ipoteza unui bărbat sensibil la idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată că el era fascinat de ideologii de extremă dreaptă”.
În perioada următoare, direcția anchetei — inclusiv stabilirea unei motivații și a eventualelor legături ideologice — va fi esențială pentru încadrarea juridică finală și pentru deciziile operative ale autorităților privind prevenirea unor atacuri similare.
Recomandate
Atacul armat de la Cracovia ridică miza de securitate pentru un oraș turistic , după ce printre răniți se află cinci cetățeni străini, iar bilanțul morților a ajuns la șase, potrivit Agerpres , care citează poliția poloneză (PAP) și AFP. Cei cinci străini răniți sunt de naționalitate britanică, portugheză, rusă, germană și austriacă. În total, au fost răniți și zece cetățeni polonezi, inclusiv doi polițiști, în atacul comis sâmbătă în fosta capitală poloneză, o destinație cunoscută pentru turiștii străini. Potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției, citată de media poloneze, starea celor 15 persoane spitalizate pentru răni prin împușcare s-a ameliorat ușor peste noapte, însă nu toate sunt în afara pericolului. Bilanț și intervenția poliției Șase persoane au fost ucise, între care un cetățean britanic. Atacatorul a fost rănit grav de poliție, a fost operat și se afla duminică dimineața în stare critică, conform aceleiași surse. Anchetatorii sunt convinși că a acționat singur și încearcă să stabilească motivațiile și profilul său psihologic. Ce se știe despre suspect și anchetă Suspectul, identificat în presă ca Mihal O., născut în 2002, locuia cu părinții și sora sa în Ostrowiec Swietokrzyski, la aproximativ două ore cu mașina de Cracovia. Corpurile celor trei au fost găsite la domiciliu, iar poliția a anunțat că prezentau răni de gloanțe. Au fost confiscate șapte arme de foc. Atacul a început la marginea pieței centrale din Cracovia, într-o zonă frecventată de turiști, unde bărbatul a deschis focul la întâmplare asupra trecătorilor, turiștilor, șoferilor de taxi și vizitiilor de trăsuri. Poliția a intervenit în câteva minute, iar urmărirea s-a încheiat după un accident și un schimb de focuri cu doi polițiști; atacatorul era înarmat cu o pușcă semiautomată AR-15. Potrivit anchetatorilor citați de presa poloneză, suspectul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul de interne Marcin Kierwinski a avansat ipoteza unei motivații legate de idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată” că atacatorul era fascinat de ideologii de extremă dreaptă. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]
Intervenția rapidă a poliției a limitat bilanțul atacului din Cracovia , după ce primele patrule au ajuns la mai puțin de un minut de la apelul de urgență, potrivit relatărilor și informațiilor prezentate de Euronews . Atacul armat din centrul orașului polonez s-a soldat cu nouă morți, iar autoritățile investighează inclusiv posibile motivații legate de ideologia de extremă dreapta. Cristian Scutariu, un român aflat la aproximativ 500 de metri de locul atacului, a descris momentele de confuzie și panică, spunând că, inițial, focurile de armă au fost confundate cu petarde, pe fondul atmosferei din oraș după un meci de fotbal din seara precedentă. „Lumea fugea în toate direcțiile. A fost o perioadă de câteva minute de haos. Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă.” Martorul a relatat că oamenii au încercat să se adăpostească în clădirile din apropiere, intrând în scări de bloc, magazine și alte spații unde se puteau proteja. El a mai spus că forțele de ordine au intervenit repede și că deasupra zonei au apărut două elicoptere ale poliției. Ce spun autoritățile despre suspect și desfășurarea intervenției Potrivit informațiilor prezentate în material, anchetatorii polonezi încearcă să stabilească ce l-a determinat pe un tânăr de 24 de ani să comită atacul și dacă a fost influențat de ideologia de extremă dreapta. Ministrul polonez de Interne, Marcin Kierwiński , a declarat că primele date indică „convingeri radicale” și o atracție pentru această ideologie, iar autoritățile susțin că suspectul ar fi acționat singur. Datele operaționale comunicate indică o reacție în lanț foarte rapidă: primele patrule au fost mobilizate la mai puțin de un minut de la apelul la urgență; după aproximativ trei minute au fost trase primele focuri de armă în confruntarea cu suspectul; un polițist implicat în oprirea atacatorului a fost grav rănit. Bilanț și anchetă: nouă morți, inclusiv trei persoane găsite în locuința suspectului Șase persoane au fost ucise în atacul din centrul Cracoviei. Ulterior, în urma perchezițiilor la locuința suspectului, polițiștii au găsit alte trei persoane decedate, ceea ce ridică întrebări suplimentare pentru anchetă privind circumstanțele acelor decese. Autoritățile au folosit inclusiv o dronă pentru a verifica locuința înainte de intervenție, după ce în mașina atacatorului ar fi fost descoperită o cantitate importantă de muniție. În locuință ar fi fost găsite și alte arme, iar ancheta urmărește proveniența armamentului și posibile influențe care ar fi stat la baza atacului. Polonia este în doliu național. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, până la acest moment, nu au fost identificați cetățeni români printre victime, însă procesul de identificare este în desfășurare. [...]
Autoritățile poloneze cer mobilizare rapidă pentru donarea de sânge , după atacul armat din centrul Cracoviei, în condițiile în care unul dintre polițiștii care au intervenit este în stare critică și are nevoie urgentă de transfuzii, potrivit G4Media . Miza imediată este asigurarea resurselor medicale necesare pentru tratarea răniților, inclusiv a agentului Jakub Kulik , grav rănit în confruntarea cu atacatorul. Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Principală din Cracovia, una dintre cele mai frecventate zone turistice ale orașului. Bilanțul prezentat în presa poloneză indică șase morți și 16 răniți, dintre care doi sunt polițiștii care au intervenit. Polițistul rănit de trei ori, în stare critică Jakub Kulik, fost parașutist și unul dintre cei doi agenți trimiși să oprească atacatorul, a fost împușcat de trei ori și este internat în stare critică. Celălalt polițist, Artur Morański, a fost de asemenea rănit în schimbul de focuri. Potrivit informațiilor citate de G4Media, suspectul ar fi avut asupra sa arme automate, iar intervenția s-a încheiat cu rănirea și reținerea acestuia. Premierul Donald Tusk a afirmat că acțiunea celor doi agenți a contribuit, „cel mai probabil”, la evitarea unui număr mai mare de victime și a precizat că ambii polițiști sunt în stare gravă și primesc îngrijiri specializate. Apeluri oficiale: transfuzii urgente și o grupă de sânge indicată Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a oferit detalii despre starea lui Jakub Kulik, afirmând că unul dintre plămânii polițistului nu mai funcționează și că acesta are nevoie urgentă de transfuzii. Oficialul a cerut celor care pot dona să se prezinte la centrele de transfuzie din întreaga Polonie și să precizeze numele polițistului pentru direcționarea donațiilor. „Un apel urgent pentru sânge destinat eroului nostru din Cracovia. Agentul Jakub Kulik, care a înfruntat fără ezitare un atacator înarmat, luptă acum pentru viață în spital.” Fosta unitate militară a lui Kulik, Brigada 6 Aeropurtată , a transmis la rândul ei că este nevoie de sânge din grupa AB Rh pozitiv (AB+), într-un mesaj publicat pe Facebook. Armata intră în dispozitivul de sprijin Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Poloneze, generalul Wiesław Kukuła, a cerut militarilor să doneze sânge atât pentru cei doi polițiști răniți, cât și pentru celelalte victime ale atacului. El le-a solicitat comandanților să organizeze, împreună cu serviciile de transfuzie, participarea personalului din unități la donare. În acest context, campania de donare capătă o dimensiune operațională mai largă, prin implicarea directă a structurilor militare, cu obiectivul de a acoperi rapid nevoile de sânge generate de un incident cu multiple victime. [...]
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
