Știri
Știri din categoria Externe
Sancțiunile UE „dor” economia Rusiei, iar Kremlinul răspunde prin restricții tot mai dure asupra internetului, a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Agerpres. Mesajul ei leagă direct presiunea economică a sancțiunilor de o înăsprire a controlului informațional în Rusia, cu efecte inclusiv asupra serviciilor digitale folosite de populație.
În intervenția din plen, von der Leyen a afirmat că sancțiunile europene au „un efect usturător” asupra economiei ruse, invocând creșterea inflației și a dobânzilor. În acest context, ea a spus că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”.
Șefa Comisiei Europene a acuzat Kremlinul că reacționează „în modul obișnuit”, prin limitarea accesului la internet și a libertății de comunicare, ceea ce ar crea senzația unei „cortine de fier digitale”.
Agerpres notează că, de luni de zile, serviciile de internet mobil sunt dezactivate în mai multe regiuni rusești, măsuri pe care autoritățile le justifică prin „motive de securitate”, în contextul ofensivei din Ucraina.
În paralel, sunt menționate și restricții care afectează utilizarea aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, descrise ca fiind greu de folosit în ultimele luni fără VPN (rețea privată virtuală, instrument care poate ocoli blocaje). La jumătatea lunii aprilie, Moscova ar fi restrâns utilizarea VPN-urilor, iar mai multe site-uri – inclusiv bancare, de streaming video și motoare de căutare – ar bloca accesul dacă detectează folosirea unui VPN.
Totodată, autoritățile ruse promovează aplicația Max, despre care materialul precizează că nu criptează integral datele, ceea ce alimentează îngrijorări privind protecția vieții private.
În același discurs, von der Leyen a spus că UE și-a respectat angajamentul privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 45 de miliarde ar urma să fie plătite în acest trimestru. Potrivit declarațiilor ei, o treime din sumă este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi apărării, primul pachet de apărare urmând să includă drone „din Ucraina pentru Ucraina”, în valoare de circa 6 miliarde de euro.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare din Odesa cresc riscul de întreruperi logistice într-o zonă-cheie pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a lovit peste noapte sudul regiunii, avariind și un spital și clădiri rezidențiale, potrivit Reuters . Autoritățile ucrainene spun că atacul a vizat facilități de infrastructură portuară, fără a oferi detalii despre locații sau amploarea pagubelor. În același timp, guvernatorul regional Oleh Kiper a transmis pe Telegram că a fost distrus departamentul de primiri urgențe al unui spital din sudul regiunii Odesa, iar alte părți ale clădirii au fost grav avariate. Kiper a precizat că, în momentul atacului, personalul medical și pacienții se aflau într-un adăpost, iar ulterior au fost mutați într-o altă unitate. Serviciile de urgență au raportat două persoane rănite în incendii izbucnite într-o zonă rezidențială și au publicat imagini cu clădiri cuprinse de flăcări și intervenția pompierilor. Tot în regiune a fost înregistrat un incendiu la Rezervația Biosferei Dunării, a mai spus guvernatorul. De ce contează: presiune pe coridorul portuar din sud Regiunea Odesa găzduiește porturi maritime importante și porturi fluviale pe Dunăre și a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești în războiul care durează de peste patru ani. Lovirea infrastructurii portuare menține presiunea asupra operațiunilor logistice din sudul Ucrainei, într-un context în care porturile și rutele de transport rămân esențiale pentru fluxurile comerciale ale țării. Context: intensificarea atacurilor cu drone Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 171 de drone asupra Ucrainei de luni seara, iar apărarea antiaeriană ar fi doborât sau neutralizat 154 dintre ele. Separat, oficiali locali au raportat că o altă combinație de atac cu drone și rachete în regiunea Sumî (nord-est) a ucis o persoană și a rănit alte două, provocând incendii de amploare într-o zonă rezidențială. [...]
Rusia își planifică pentru 2026 completarea efectivelor din Ucraina prin recrutarea a cel puțin 18.500 de combatanți străini , o mișcare care arată presiunea operațională generată de pierderile de pe front și nevoia Moscovei de a menține capacitatea de luptă fără o mobilizare internă suplimentară, potrivit Digi24 , care citează informații ale serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) . Datele prezentate de HUR, preluate de Kyiv Independent , indică faptul că Rusia urmărește o strategie extinsă de atragere a „mii de combatanți” din afara țării, pe fondul creșterii pierderilor în războiul din Ucraina. Moscova ar recruta luptători străini încă din 2022, inclusiv sub pretextul unor salarii ridicate, beneficii și acordarea cetățeniei ruse, iar în unele cazuri ar fi fost documentate constrângeri și presiuni în procesul de recrutare. Țările vizate și țintele de pe linia frontului Raportul HUR, realizat în cadrul proiectului „Vreau să trăiesc” (linie telefonică ce încurajează predarea celor care luptă de partea Rusiei), susține că principalele ținte de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală, inclusiv din: Kazahstan Kârgâzstan Uzbekistan Tadjikistan În plus, potrivit aceleiași evaluări, Rusia ar urma să intensifice recrutările și din alte state în curs de dezvoltare din Asia și Africa, cu accent pe: Bangladesh Ciad Sudan Burundi HUR mai afirmă că Moscova a stabilit obiective de mobilizare pentru ofițerii de recrutare, astfel încât luptătorii străini să reprezinte între 0,5% și 3,5% din efectivele de pe orice sector al liniei frontului, în funcție de regiune. Dimensiunea fenomenului și limitele verificării Potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia până la 30 martie, în creștere față de „peste 18.000” în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări. Aceeași instituție a precizat la începutul lunii martie că aproape jumătate dintre luptătorii străini identificați provin din Asia și că au fost depistați recruți inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, între care Italia. Digi24 notează însă că amploarea completă a eforturilor de recrutare nu poate fi verificată independent. Ca reper, o investigație din aprilie 2025 a publicației ruse independente Important Stories ar fi identificat peste 1.500 de luptători străini din 48 de țări care s-au alăturat armatei ruse, iar ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga a declarat în februarie că cel puțin 1.780 de cetățeni din diverse țări africane luptă pentru Rusia. Separat, Coreea de Nord este descrisă drept cel mai mare furnizor de trupe străine pentru efortul de război al Rusiei, după ce ar fi desfășurat anterior 12.000 de militari pentru sprijinirea unei contraofensive ruse în regiunea Kursk. [...]
China cere Japoniei să accelereze distrugerea armelor chimice abandonate , invocând obligațiile internaționale ale Tokyo și riscurile încă existente pentru populație și mediu, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian. Beijingul susține că Japonia a fost inițial obligată să finalizeze distrugerea armelor chimice abandonate pe teritoriul Chinei până în 2007, însă procesul a fost „întârziat în mod repetat”. Declarația a fost făcută miercuri, în contextul împlinirii a 29 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice . Miza: obligație internațională și risc operațional încă prezent Lin Jian a afirmat că armele chimice abandonate de Japonia în China sunt legate de „crime grave” comise de militarismul japonez în timpul războiului de agresiune împotriva Chinei și că, până astăzi, acestea „continuă să pună în pericol” viețile și proprietățile cetățenilor chinezi, precum și siguranța ecologică. În acest cadru, Beijingul califică distrugerea completă a acestor arme drept o obligație internațională pe care Japonia trebuie să o îndeplinească. Ce solicită concret China Japoniei Partea chineză cere Japoniei să își asume „responsabilitățile istorice și practice” și să accelereze eliminarea armelor, inclusiv prin: furnizarea de informații suplimentare despre locurile de îngropare; creșterea resurselor alocate („input”); accelerarea procesului de eliminare, pentru a „returna pământ curat” populației. În declarație este menționată și poziția directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) , Fernando Arias, care a spus anterior că distrugerea armelor chimice vechi și a celor abandonate este o componentă indispensabilă pentru o lume fără arme chimice. Ce urmează Materialul nu indică un calendar nou sau măsuri concrete asumate de Japonia. Din perspectiva Beijingului, următorul pas ar fi intensificarea cooperării și a operațiunilor de identificare și eliminare, pe baza Convenției și a memorandumului dintre guvernele chinez și japonez, pentru recuperarea terenurilor afectate și reducerea riscurilor de securitate și mediu. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncimea Rusiei, vizând infrastructura petrolieră , într-o mișcare care urmărește să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru război și care vine pe fondul unor prețuri globale mai ridicate la energie. Potrivit Digi24 , Volodimir Zelenski a vorbit despre o „nouă etapă” a atacurilor, după ce a publicat imagini despre care susține că ar arăta o lovitură asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. Într-o postare pe platforma X, Zelenski a spus că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat un atac reușit „în adâncul teritoriului rus”, pe care l-a descris drept o etapă nouă în folosirea armelor ucrainene pentru a limita „potențialul de război” al Rusiei. Președintele ucrainean a publicat o înregistrare video cu o coloană de fum, fără să indice ținta. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Ținte energetice și miza economică În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a lovi rafinării, depozite și porturi petroliere, pentru a afecta principala sursă de finanțare a Moscovei, notează Agerpres, citată de Digi24. În același context, publicația menționează creșterea prețurilor la nivel mondial, pe fondul conflictului din Iran. Din perspectiva Kievului, infrastructura energetică – inclusiv rafinăriile și depozitele de petrol – reprezintă ținte militare, întrucât ar susține finanțarea efortului de război al Rusiei. De cealaltă parte, Vladimir Putin a prezentat atacul ca dovadă a intensificării loviturilor asupra „țintelor civile”, potrivit articolului. Ce atacuri sunt menționate și cât de departe ajung SBU a confirmat anterior că dronele sale au lovit, în noaptea precedentă, o stație de pompare a petrolului din apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Digi24 mai relatează că un atac cu drone a provocat marți un incendiu major la o rafinărie din orașul-port Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, acesta fiind al treilea atac asupra rafinăriei în mai puțin de două săptămâni. Totodată, este amintit un atac din februarie, când drone ucrainene ar fi lovit rafinăria din Uhta (regiunea Komi), la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit declarațiilor oficialilor regionali citați în material. Capacități în creștere și mesajul politic Ministerul Apărării ucrainean a transmis că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că armata și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern, conform articolului. Zelenski a legat explicit aceste lovituri de efectul asupra economiei de război a Rusiei: „Este important ca fiecare atac să reducă capacitățile industriei militare, ale logisticii și ale exporturilor de petrol ale Rusiei.” Separat, Zelenski i-a mulțumit regelui Charles al III-lea pentru apelul adresat Congresului SUA privind menținerea sprijinului pentru Ucraina, potrivit EFE, citată de Digi24. [...]
Un nou șoc petrolier riscă să împingă până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în 2026 , pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra alimentelor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale prezentat de Antena 3 . Raportul leagă riscul de foamete de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi produs „cel mai mare șoc petrolier din istorie”. Banca Mondială estimează că deteriorarea infrastructurii energetice din regiune a scos de pe piață zece milioane de barili de petrol pe zi, alimentând o creștere a prețurilor la energie cu potențial de a reaprinde inflația globală, cu impact disproporționat asupra populației cu venituri mici. Efectul în lanț: energie mai scumpă, apoi alimente, apoi dobânzi Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie mecanismul prin care conflictul se transmite în economie: mai întâi prin energie, apoi prin alimente și, în final, prin inflație, care poate forța creșterea ratelor dobânzilor și scumpirea datoriei. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflație mai mare, ceea ce va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face datoria și mai scumpă.” Banca Mondială avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește „brusc”, inclusiv din cauza perturbării aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul închiderii efective a strâmtorii Ormuz (rută maritimă esențială între Iran și Oman pentru fluxurile globale). În același context, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra unei posibile raționalizări a alimentelor, pe fondul problemelor de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit informațiilor citate în articol. Prognoze: petrol, energie, îngrășăminte și inflație în țările sărace În scenariul prezentat, Banca Mondială estimează: prețul petrolului Brent la o medie de 86 de dolari pe baril în acest an, față de 69 de dolari anul trecut; o creștere a prețurilor la energie cu 24% în acest an, cea mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022; o creștere a prețurilor îngrășămintelor cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri cu 60% a ureei; inflație medie de 5,1% în cele mai sărace țări în acest an, cu un punct procentual peste nivelul anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran; pentru 2026, inflația ar urma să fie 3,6% (față de 4% prognozat în ianuarie). Pe piața petrolului, articolul notează că prețurile au urcat din nou peste 110 dolari pe baril, în creștere cu peste 50% față de nivelul de dinaintea conflictului, pe fondul lipsei de progrese către o pace durabilă între Statele Unite și Iran. Măsuri de raționalizare și riscul pentru economiile îndatorate Banca Mondială indică faptul că cele mai expuse sunt țările din Asia de Sud și Asia de Sud-Est, din cauza dependenței de produse de bază din Orientul Mijlociu și a efectelor blocajului din strâmtoarea Ormuz. Sunt menționate măsuri de raționalizare a energiei, precum restricții privind utilizarea aerului condiționat în Thailanda, sărbători legale miercurea în Sri Lanka și apelul autorităților din Vietnam către populație să folosească bicicleta sau transportul public. În paralel, date economice recente ar începe să arate impactul asupra costului vieții și în economiile bogate, alimentând speculații că băncile centrale ar putea majora dobânzile pentru a tempera scumpirile. O astfel de evoluție ar agrava presiunea asupra statelor mai sărace, prin creșterea costurilor de finanțare și scumpirea serviciului datoriei. În plan umanitar, articolul citează și un raport al ONU potrivit căruia numărul persoanelor aflate în cele mai grave stadii ale foamei acute a crescut de la 155.000 la 1,4 milioane între 2016 și 2024, în timp ce finanțarea umanitară pentru crizele alimentare a revenit la nivelul de acum aproape un deceniu. [...]
Administrația Trump își ridică miza față de Cuba, pe fondul acuzațiilor de spionaj la 90 de mile de SUA , după ce secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că Washingtonul nu va tolera prezența unor servicii de informații ale „puterilor adversare” pe insulă, potrivit Agerpres . Rubio a spus, într-un interviu acordat Fox News, că SUA nu vor permite „adversarilor” să desfășoare activități de spionaj sau să aibă baze militare la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de teritoriul american. Declarațiile vin într-un context în care Cuba a păstrat relații istorice cu puteri rivale ale SUA încă din Războiul Rece, când s-a aliat cu fosta Uniune Sovietică, iar după 1991 a menținut legături cu Rusia și și-a extins cooperarea cu China, inclusiv în domeniile economic și tehnologic. Presiune politică și măsuri deja în derulare În același interviu, Rubio a susținut că situația din Cuba s-ar putea îmbunătăți prin „reforme economice serioase”, însă nu și cu actuala conducere de la Havana, pe care a descris-o drept „incompetentă din punct de vedere economic”, referindu-se la președinția lui Miguel Díaz-Canel . Potrivit informațiilor citate, mesajul a fost făcut public în aceeași zi în care Senatul SUA a respins o propunere a democraților de a limita eventualele operațiuni militare pe care Donald Trump le-ar putea ordona împotriva Havanei. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Agerpres notează că, din ianuarie, administrația Trump și-a intensificat presiunea asupra Cubei prin impunerea unei blocade petroliere, iar Trump a sugerat în mai multe rânduri necesitatea unei schimbări de regim pe insulă. În material nu sunt oferite detalii despre pași concreți suplimentari sau un calendar al unor eventuale măsuri. [...]
