Știri
Știri din categoria Externe
Sancțiunile UE „dor” economia Rusiei, iar Kremlinul răspunde prin restricții tot mai dure asupra internetului, a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Agerpres. Mesajul ei leagă direct presiunea economică a sancțiunilor de o înăsprire a controlului informațional în Rusia, cu efecte inclusiv asupra serviciilor digitale folosite de populație.
În intervenția din plen, von der Leyen a afirmat că sancțiunile europene au „un efect usturător” asupra economiei ruse, invocând creșterea inflației și a dobânzilor. În acest context, ea a spus că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”.
Șefa Comisiei Europene a acuzat Kremlinul că reacționează „în modul obișnuit”, prin limitarea accesului la internet și a libertății de comunicare, ceea ce ar crea senzația unei „cortine de fier digitale”.
Agerpres notează că, de luni de zile, serviciile de internet mobil sunt dezactivate în mai multe regiuni rusești, măsuri pe care autoritățile le justifică prin „motive de securitate”, în contextul ofensivei din Ucraina.
În paralel, sunt menționate și restricții care afectează utilizarea aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, descrise ca fiind greu de folosit în ultimele luni fără VPN (rețea privată virtuală, instrument care poate ocoli blocaje). La jumătatea lunii aprilie, Moscova ar fi restrâns utilizarea VPN-urilor, iar mai multe site-uri – inclusiv bancare, de streaming video și motoare de căutare – ar bloca accesul dacă detectează folosirea unui VPN.
Totodată, autoritățile ruse promovează aplicația Max, despre care materialul precizează că nu criptează integral datele, ceea ce alimentează îngrijorări privind protecția vieții private.
În același discurs, von der Leyen a spus că UE și-a respectat angajamentul privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 45 de miliarde ar urma să fie plătite în acest trimestru. Potrivit declarațiilor ei, o treime din sumă este destinată nevoilor bugetare, iar două treimi apărării, primul pachet de apărare urmând să includă drone „din Ucraina pentru Ucraina”, în valoare de circa 6 miliarde de euro.
Recomandate
Refacerea rapidă a arsenalului iranian ridică riscul reluării tensiunilor în Golful Persic și pune presiune pe securitatea rutelor petroliere , potrivit Digi24 . Evaluări ale serviciilor de informații citate de Bloomberg indică faptul că Teheranul ar fi revenit la aproximativ 75% din stocurile de rachete și drone de dinainte de război, în timpul armistițiului intrat în vigoare la 8 aprilie. Iranul ar fi folosit pauza de lupte pentru a redeschide accesul la buncăre subterane adânci, unde ar fi păstrat echipamente esențiale, după ce atacurile aeriene americane și israeliene ar fi blocat ieșirile acestor complexe. În același interval, forțele iraniene și-ar fi regrupat capacitățile și ar fi început revizia rețelelor de lansatoare, conform aceleiași relatări. Ce se schimbă operațional: capacitate de lovire refăcută și producție internă activă Bloomberg estimează că stocurile Iranului și-au revenit de la circa 60% din capacitate în luna martie la „trei sferturi” în prezent, în pofida consumului de muniții și a blocajului aliat menționat în material. În paralel, evaluările indică faptul că Iranul își păstrează o bază industrială internă capabilă să accelereze producția dacă ostilitățile se reiau la scară largă. În acest context, sunt puse sub semnul întrebării declarațiile publice anterioare ale unor oficiali americani privind degradarea severă a capabilităților iraniene. În articol este menționată afirmația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit căreia capacitățile de lovire la distanță ale Iranului ar fi fost reduse cu 90% la jumătatea lunii martie. Legătura cu Rusia: muniție „probabil” nouă, produsă recent Un element cheie al refacerii arsenalului ar fi aportul de echipamente militare din exterior. Surse din serviciile de informații citate în material susțin că stocul reînnoit ar include „probabil” rachete de fabricație rusă, produse în ultimele 12 luni, ceea ce ar indica o legătură industrial-militară activă între Moscova și Teheran. Formularea sugerează o evaluare, nu o confirmare publică a transferurilor. Totodată, expertul Kelly Grieco (Stimson Center) este citat cu ideea că infrastructura industrială de bază a Iranului poate trece la asamblarea unor variante de drone de nouă generație chiar și sub presiunea războiului. Materialul mai notează că, deși embargourile ar îngreuna accesul la explozivi militari de înaltă calitate și componente de urmărire, Iranul ar continua să producă muniții de tip Shahed folosind materiale și componente comerciale mai ușor de procurat. De ce contează pentru securitatea energetică: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic Refacerea capabilităților militare complică, în relatare, calculele Washingtonului privind o eventuală reluare a operațiunilor milititare la scară largă și reduce pârghiile de negociere. În același timp, materialul indică faptul că Marina SUA continuă să desfășoare grupuri de atac de pe portavioane pentru a escorta aproximativ 7 milioane de barili de petrol pe zi prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru exporturile de petrol. Pe fondul deteriorării relațiilor după doborârea recentă a unui elicopter militar american în Golful Persic (menționată în articol), secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că Washingtonul ar putea lichida 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din fondurile iraniene înghețate pentru a compensa aliații regionali. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a respins amenințarea privind activele, conform materialului. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
Elveția votează duminică o limită constituțională a populației la 10 milioane, o măsură care ar putea forța restricții la azil și permise de ședere și ar pune sub semnul întrebării acordul cu UE privind libera circulație a persoanelor , potrivit Al Jazeera . Inițiativa este susținută de principalul partid de dreapta, Partidul Popular Elvețian (SVP) , și este prezentată ca răspuns la presiunea pe servicii publice și locuințe. Propunerea ar introduce în Constituție obligația ca populația să nu depășească 10 milioane până în 2050. Proiecțiile oficiale indică atingerea acestui prag la începutul anilor 2040, iar rezultatele votului sunt așteptate să înceapă să fie anunțate în jurul prânzului (10:00 GMT), pe fondul unor sondaje recente care sugerau o cursă strânsă. Ce ar declanșa inițiativa, dacă trece Textul prevede un prag intermediar: dacă populația ajunge la 9,5 milioane înainte de 2050, guvernul ar fi obligat să ia măsuri care, conform articolului, includ: restricționarea azilului; limitarea reîntregirii familiei; restricționarea permiselor de ședere; posibilitatea de a renunța la acordul Elveției cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor. Miza de reglementare este majoră, deoarece o astfel de schimbare ar lega direct politica de migrație de un plafon demografic și ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul, într-un context în care UE este principalul partener comercial al Elveției. Argumentele SVP și opoziția guvernului SVP susține că „inițiativa pentru sustenabilitate” este necesară deoarece creșterea demografică ar fi pus presiune pe infrastructură, locuințe, programe sociale, resurse naturale și „modul de viață” din Elveția. Guvernul federal și parlamentul se opun inițiativei. Criticii plafonului spun că migrația din ultimele decenii a adus forță de muncă și competențe în sectoare precum sănătatea, finanțele, industria farmaceutică și tehnologia și avertizează că aprobarea ar putea slăbi legături considerate esențiale cu UE. „Nu vreau ca libera circulație să se încheie. Încă un milion de oameni pot imigra în Elveția, dar guvernul trebuie să acționeze.” Declarația îi aparține lui Heinz Taennler, politician SVP și director de finanțe al cantonului Zug, citat de Al Jazeera, și sugerează că inclusiv în interiorul partidului există o nuanțare: inițiativa ar funcționa și ca presiune politică pentru măsuri mai ferme, nu neapărat ca o oprire imediată a liberei circulații. Context: demografie, economie și relația cu UE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că Elveția avea o populație născută în străinătate de 32% în 2024, nivel depășit în grup doar de Luxemburg și Australia. În Elveția, majoritatea străinilor sunt europeni, notează publicația, spre deosebire de alte țări unde dezbaterea se concentrează mai mult pe migrația din Sudul Global. După relaxarea restricțiilor dintre Elveția și UE în 2002, populația Elveției a crescut cu 23%, ajungând la 9,1 milioane la finalul anului trecut, iar producția economică a urcat cu 24% în același interval, potrivit datelor guvernamentale citate în articol. Elveția a mai votat în repetate rânduri pe tema imigrației; singurul referendum care a trecut a fost cel „împotriva imigrației în masă” din 2014, aprobat la limită. Experți elvețieni citați de Al Jazeera spun că, deși multe țări au limite la imigrație, niciuna nu a votat vreodată o limită a populației. [...]
Geneva intră în regim de securitate extinsă, cu efect direct asupra comerțului din centru , unde zeci de magazine și afaceri și-au acoperit vitrinele cu panouri de lemn înaintea protestelor anti-G7, relatează Mediafax , citând Associated Press. Duminică sunt planificate proteste anti-G7, pe fondul temerilor că summitul ar putea declanșa tulburări violente. Reuniunea liderilor G7 începe luni și are loc în perioada 15–17 iunie la Evian-les-Bains (Franța), pe malul lacului Geneva, cu teme anunțate precum Orientul Mijlociu, Ucraina și dezechilibrele economice globale. Proteste anunțate și incidente deja raportate Mai multe grupuri de activiști – inclusiv ecologiști, feminiști și „dușmani ai capitalismului” – au convocat o demonstrație de amploare duminică seara, potrivit AP. În zonă au fost deja semnalate acțiuni și intervenții ale autorităților: o flotilă de aproximativ 20 de ambarcațiuni a apărut sâmbătă pe lacul Geneva, în largul coastei orașului Evian, cu pancarte anti-G7 și pro-palestiniene; aproximativ 20 de protestatari au fost reținuți vineri seara, potrivit presei elvețiene; anterior, între 100 și 150 de persoane au participat la Geneva la o plimbare cu bicicleta în semn de protest, încetinind traficul și scandând sloganuri anti-G7 și pro-palestiniene, conform postului public RTS, citat de sursă. Proprietarii de afaceri și liderii locali invocă riscul repetării violențelor din trecut, amintind distrugerile de vitrine din marja summitului G8 din 2003 . Dispozitiv de securitate: armată, poliție și controale la frontieră Guvernul elvețian a anunțat desfășurarea a aproximativ 4.000 de militari pentru sprijinirea poliției pe durata summitului. Operațiunile includ restricții de spațiu aerian și rutiere, precum și patrule pe lacul Geneva. Din cele 35 de puncte de trecere a frontierei rutiere, șapte vor rămâne deschise. Geneva închide și un parc important unde activiștii intenționau să se adune. De partea franceză, autoritățile vor desfășura peste 13.000 de ofițeri de poliție și jandarmerie în zona summitului, iar peste 800 de ofițeri francezi de control la frontieră vor fi activi, față de aproximativ 60 în mod normal, potrivit aceleiași surse. Activiștii urmăresc să își exprime nemulțumirea față de conducerea lui Donald Trump pe teme precum tarifele vamale, războiul din Iran și clima, menționând și intenția de a evidenția legături anterioare ale acestuia cu Jeffrey Epstein, conform informațiilor citate de AP. [...]
Ucraina își extinde loviturile la sute de kilometri în Rusia , vizând infrastructură energetică și industrială, într-o strategie pe care Volodimir Zelenski o descrie drept „sancțiuni la distanță”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o presiune operațională mai mare asupra unor active cu relevanță pentru aprovizionare și producția militară, cu potențiale efecte în lanț asupra logisticii și transportului aerian. Ținte invocate: petrol și industrie chimică Într-un mesaj public, Zelenski a spus că, la peste 700 de kilometri de granița Ucrainei, în regiunea rusă Iaroslavl, forțele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit o instalație petrolieră pe care a descris-o ca importantă pentru rezervele statului rus. Tot el a afirmat că au fost atinse ținte și în regiunea Tula, unde ar fi fost vizată uzina Azot , pe care a prezentat-o drept o facilitate cu rol esențial în producția de explozibili. Efecte raportate: restricții de zbor și alerte aeriene Zelenski a susținut că acțiunile au avut efecte și asupra aviației civile din Rusia, afirmând că „au fost impuse restricții de zbor în șase aeroporturi”. În același mesaj, el a spus că „28 de regiuni au fost sub alerte de atac aerian” începând din seara precedentă. „Sancțiuni la distanță” și logistica militară din teritoriile ocupate Președintele ucrainean a adăugat că au existat atacuri și asupra infrastructurii logistice militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, încadrând operațiunile într-un plan de lovituri de „rază medie”, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri războiul. „Ucraina își desfășoară planul de sancțiuni la distanță împotriva Rusiei și îndeplinește sarcinile privind loviturile de rază medie ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt acestui război.” Zelenski a încheiat cu un avertisment privind evoluția conflictului și un apel la pace, afirmând că „este firesc ca războiul să se întoarcă acolo de unde a pornit” și că „Ucraina are nevoie de pace”. [...]
