Știri
Știri din categoria Politică
Ridicarea imunității Dianei Șoșoacă deschide calea pentru măsuri precum reținerea sau arestarea, iar eurodeputata anunță că va contesta decizia la CJUE, potrivit Antena 3. Ea spune că se așteaptă să fie reținută joi seară, la întoarcerea în țară de la Strasbourg.
Șoșoacă a declarat că europarlamentarii au votat ridicarea imunității sale în urma a „zece solicitări ale Parchetului General” și că va ataca hotărârea Parlamentului European la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la Luxemburg. În interpretarea ei, acuzațiile pentru care este vizată ar ține de libertatea de exprimare, iar efectul deciziei ar fi că „orice spui poate fi supus unei anchete”.
Eurodeputata a afirmat că, în urma votului, decizia ar urma să fie transmisă „probabil în 48 de ore” către Parchetul General. Tot ea a spus că solicitarea Parchetului General a vizat ridicarea imunității pentru:
Pe acest fond, Șoșoacă a cerut presei să fie prezentă pe aeroport joi seară, susținând că ar putea fi reținută la revenirea în țară. Întrebată dacă se așteaptă să fie ridicată de la aeroport, a răspuns: „tot ce-i posibil”.
Șoșoacă a mai spus că avocata sa se va prezenta la Luxemburg pentru a contesta decizia la CJUE și a invocat existența unor precedente în Parlamentul European. În același context, ea a susținut că în actuala legislatură ar fi existat „50 de ridicări de imunități în aproape 2 ani”, comparativ cu „50 în 5 ani” în legislatura anterioară.
Eurodeputata a mai acuzat că a fost un abuz faptul că ar fi fost chemată deja la Parchet înainte de ridicarea imunității și a afirmat că a sesizat „toate organismele internaționale”, inclusiv Organizația Națiunilor Unite și instituții din Uniunea Europeană.
Recomandate
Moțiunea PSD–AUR intră în linie dreaptă, cu peste 245 de semnături strânse și vot programat pe 5 mai , ceea ce ridică miza unei posibile schimbări de guvern și deschide scenariul unei reconfigurări politice cu efect direct asupra stabilității decizionale, potrivit News . George Simion , președintele AUR, a declarat la Radio România Actualități că pentru moțiunea de cenzură anunțată de PSD și AUR s-au strâns „peste 245” de semnături și că, în acel moment, se mai colectau „ultimele semnături”. El a susținut că moțiunea „va trece fără probleme” și a indicat data votului: marți, 5 mai. Ce urmează dacă moțiunea trece Simion a afirmat că, „în mod normal, într-o democrație”, după adoptarea moțiunii „toate partidele politice sunt convocate de președintele țării” și se acordă mandat unei persoane pentru formarea unui nou guvern. Liderul AUR a spus că formațiunea nu ar fi fost invitată la consultări, deși se consideră „al doilea partid al țării în parlament”. În același context, Simion a reluat poziția AUR în favoarea alegerilor anticipate, cu condiția organizării lor „corect” de un „guvern imparțial”. Argumentele politice invocate de AUR Liderul AUR a prezentat moțiunea ca pe un „act politic, democratic” și a susținut că există încercări de a induce „teamă” privind consecințele căderii guvernului. El a invocat, totodată, nemulțumiri legate de măsuri care ar fi afectat „cetățenii vulnerabili” și „firmele cu capital autohton”, precum și ideea că actuala coaliție nu ar avea „o majoritate în Parlament” și nici „simpatia cetățenilor”. „Nu vom avea emoții, chiar dacă este un spectacol al democrației felul în care se formează o majoritate care votează căderea Guvernului actual. Vă spun că va trece această moțiune, fără probleme.” [...]
Guvernul promite că noua lege a salarizării nu va tăia veniturile actuale , iar consultările cu sindicatele sunt prezentate ca un pas necesar înainte de forma finală a proiectului, pe fondul protestelor față de austeritate, potrivit Antena 3 . Prima rundă de discuții a avut loc marți, la Palatul Victoria , între lideri sindicali, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și consilierul de stat Luciana Antoci, având ca temă noua Lege a salarizării unitare. Întâlnirea s-a desfășurat în timp ce, în fața Guvernului, peste 10.000 de persoane protestau împotriva măsurilor de austeritate. Executivul arată că reprezentanții săi au mandat din partea premierului Ilie Bolojan să poarte consultări „în baza principiului dialogului social”. La finalul consultărilor, Pîslaru a reiterat că veniturile angajaților din sistemul public „aflate în plată” nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi și că problemele ridicate de sindicate vor fi analizate. Ce condiționează Guvernul înainte de forma finală Ministrul interimar a legat calendarul consultărilor extinse de „clarificarea tuturor aspectelor care țin de spațiul fiscal” – adică de marja bugetară disponibilă pentru a susține noile grile fără a depăși limitele de cheltuieli. Ulterior, Guvernul spune că vrea consultări „ample” cu: confederațiile sindicale; „familiile profesionale”; sindicatele. În același mesaj, Pîslaru a indicat drept priorități „menținerea stabilității sociale”, implementarea reformelor și proiectele de dezvoltare. Pensiile militare, aduse în discuție pe criteriul „sustenabilității” Pe lângă salarizare, la întâlnire s-a discutat și despre legislația pensiilor militare, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a spus, săptămâna trecută, că stagiul minim de cotizare „nu mai poate fi de 15-20 de ani” și că ar trebui să fie „mult mai mare”. Totodată, premierul a precizat că intenționează să crească și vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor, pentru ca sistemul să rămână sustenabil pe termen lung. Temele punctuale ridicate de sindicate Potrivit comunicării citate, discuțiile au inclus și: efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare; reorganizarea Romsilva; salarizarea personalului TESA din sistemul sanitar și de asistență socială; situații din sectoarele siderurgic, minerit și transporturi feroviare. Reprezentanții sindicatelor urmează să transmită Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale detalii despre aspectele semnalate, pentru continuarea dialogului pe soluții. Ministrul a mai declarat: „Ne vom apleca cu toată atenţia asupra temelor punctuale semnalate şi împreună, prin dialog, să găsim soluţii pentru rezolvarea lor”. La consultările de la Palatul Victoria au participat, între alții, reprezentanți ai sindicatelor din transport feroviar, administrație, sănătate (TESA), Romsilva, siderurgie, precum și ai cadrelor militare disponibilizate. [...]
PNL vrea să blocheze moțiunea de cenzură , invocând riscul de instabilitate înainte de Summit-ul B9 din 13 mai , iar dacă demersul trece, PSD și AUR ar trebui să vină cu o formulă de guvernare, potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean, citate de News . Abrudean a spus că, după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Regulament, va fi convocat un Birou permanent reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru stabilirea calendarului de citire, dezbatere și vot. În viziunea sa, acest lucru ar urma să se întâmple „în scurt timp”, fără motive de decalare. Miza: evitarea unei crize politice înainte de un eveniment extern major Președintele Senatului a susținut că nu există motive pentru „criza politică și guvernamentală” și a atribuit-o PSD, „cu sprijinul AUR”. El a legat explicit moțiunea de riscuri mai largi pentru România, inclusiv pe fondul organizării Summit-ului B9 pe 13 mai, la care sunt așteptați lideri ai țărilor de pe Flancul estic și secretarul general al NATO. „Nu e suficient să generezi o criză politică economică şi să atragi toate riscurile asupra României.” Ce urmează dacă moțiunea trece: interimat și negocieri pentru o nouă majoritate Abrudean a afirmat că, în cazul în care guvernul cade la moțiune, „responsabilitatea” de a propune o formulă de guvernare și de a obține susținere parlamentară revine PSD și AUR, argumentând că „cine dărâmă un guvern trebuie să pună ceva în loc”. Întrebat dacă este posibil un guvern nou până la Summit-ul B9, el a răspuns că, „pe calendar”, acest lucru este posibil, însă a adăugat că, în practică, nu crede că se va întâmpla. Potrivit explicațiilor sale, ar urma o perioadă de interimat până la formarea unei noi majorități, iar președintele ar desemna un prim-ministru care trebuie să obțină votul Parlamentului. În același context, Abrudean a mai precizat că PNL și-a arătat susținerea pentru Ilie Bolojan „prin voturi succesive în forurile de conducere”. [...]
Sorin Grindeanu condiționează plecarea de la Camera Deputaților de demisiile lui Bolojan și Abrudean , într-un moment în care PSD încearcă să limiteze costurile politice ale colaborării punctuale cu AUR, după discuții cu socialiștii europeni, potrivit Euronews . Liderul PSD a confirmat, pe culoarele Parlamentului, că a discutat cu liderii PES despre asocierea cu AUR în contextul moțiunii de cenzură. Euronews România notează, citând surse, că socialiștii europeni i-ar fi transmis să nu continue „în această formulă” dincolo de episodul moțiunii. Grindeanu a respins ideea că și-ar încălca promisiunea din 26 martie 2026, când garanta că nu va exista o alianță cu partidele extremiste, trimițând la pozițiile exprimate de lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și de alți reprezentanți. Miza internă: demisia de la Cameră, legată de un „protocol” mai larg Întrebat despre o eventuală demisie de la șefia Camerei Deputaților, Grindeanu a spus că va pleca atunci când își vor da demisia premierul Ilie Bolojan și președintele Senatului, Mircea Abrudean, invocând existența unui protocol care ar trata la pachet aceste funcții. „Atâta timp cât exista un protocol care spunea că primul ministru își dă demisia, că Senatul, Camera Deputaților sunt parte a aceluiași protocol – că e vorba de prim-ministru, că e vorba de Cameră, că e vorba de Senat, lucrurile trebuie discutate la același mod.” În aceeași intervenție, Grindeanu a sugerat că nu vede semne privind o demisie „dinspre Guvern”, adăugând, retoric, că ar fi „o veste bună” dacă ar exista. Presiune externă și efecte de imagine: mesajul către PES Grindeanu a susținut că mesajul transmis în discuția cu liderii europeni a fost unul pro-european, dar axat pe „rezultate concrete pentru români”, respingând ideea „vânturării” unor alianțe cu extremiștii. Contextul este amplificat de informația publicată anterior de Euronews, potrivit căreia socialiștii europeni i-ar fi cerut să nu prelungească această asociere politică după moțiune (detaliu prezentat de publicație ca informație „pe surse”, în materialul de aici: Euronews ). Reacția la plecarea Victoriei Stoiciu Liderul PSD a comentat și anunțul senatoarei Victoria Stoiciu , care a părăsit „tabăra democrată” marți dimineață, în urma alianței cu AUR pentru depunerea moțiunii anti-Bolojan (menționată de Euronews aici: Euronews ). „Mă gândesc că-și dă și din Senat. E democrație.” [...]
Dan Barna avertizează că moțiunea PSD–AUR riscă să blocheze bani europeni-cheie , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru finanțări și reforme, potrivit Libertatea . Eurodeputatul USR critică decizia PSD de a depune o moțiune de cenzură împreună cu AUR, pe care o califică drept „iresponsabilă”, într-un interviu acordat RFI. Barna susține că gestul amplifică o criză politică „fără precedent” și pune presiune pe stabilitatea țării. „Domnul Grindeanu și PSD au hotărât să joace poker cu viitorul României, într-o perioadă în care criza este fără precedent.” Miza financiară invocată: SAFE și PNRR În același interviu, Dan Barna spune că instabilitatea politică vine „într-un moment critic” pentru accesarea unor fonduri pe care le consideră esențiale, indicând explicit: „16 miliarde” din programul SAFE; „10 miliarde” din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Nu putea să fie un moment mai prost, mai nefericit (…), vorbesc aici de cele 16 miliarde din programul SAFE și cele 10 miliarde din PNRR.” Context: moțiunea ajunge la vot pe 5 mai Președintele AUR, George Simion, a declarat că moțiunea de cenzură a fost depusă, iar ulterior a vorbit despre un total de 253 de semnături. Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi în Parlament, iar moțiunea urmează să fie votată pe 5 mai. Textul moțiunii, în varianta finală, are 7 pagini și începe cu afirmația: „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice”. Efecte economice invocate în dezbatere Separat de poziția lui Barna, Confederația Patronală Concordia avertizează că instabilitatea politică are deja un cost economic, vizibil în dobânzi mai mari la împrumuturi, fluctuații ale cursului valutar și riscuri legate de accesarea fondurilor PNRR. [...]
PSD susține că are majoritatea pentru demiterea Guvernului Bolojan , ceea ce deschide perspectiva unei schimbări rapide de executiv și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidul invocă deja „recesiunea” și blocaje instituționale, potrivit Mediafax . Social-democrații spun că au strâns voturile necesare pentru adoptarea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan și prezintă demersul drept unul „democratic”, reglementat constituțional, menit să evite un „blocaj guvernamental” în condițiile în care premierul ar fi rămas „fără sprijin parlamentar”. În comunicatul citat, PSD acuză „incapacitatea” premierului de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele populației, susținând că acest lucru a afectat actul de guvernare și a produs „numeroase blocaje instituționale”. Partidul leagă situația politică și de evoluții economice negative, afirmând că România „a ajuns în recesiune”, că „consumul s-a prăbușit”, „producția a scăzut”, iar inflația a redus puterea de cumpărare. „Moțiunea de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional.” Ce arată aritmetica parlamentară invocată de PSD Moțiunea de cenzură a fost inițiată împreună cu parlamentari AUR și ai Grupului PACE și a strâns 253 de semnături, conform informațiilor din comunicatul PSD. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Ce spune PSD că urmează după o eventuală demitere PSD afirmă că demiterea premierului „deschide calea” pentru formarea unui „guvern funcțional”, condus de un premier „capabil de colaborare”, invocând și contextul geopolitic „complicat” și nevoia de „relansare economică”. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar al votului sau nume pentru o alternativă de premier. [...]
