Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE, o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax.
Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine.
Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv:
Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE.
În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc.
Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale.
Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani.
Recomandate
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24 , într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii. Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia. „Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.” În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”. Negocieri fără progres la Abu Dhabi și fără europeni Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni. În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara. Dispută în UE: cine reprezintă blocul în discuții Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri. Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții. [...]
Factura reconstrucției Ucrainei împinge Europa spre finanțare mixtă, iar România poate câștiga ca hub logistic și energetic , într-un efort în care banii publici nu vor fi suficienți fără implicarea sectorului privat, potrivit unei analize și unui interviu difuzate de Digi24 . România este descrisă drept „vecin-cheie” pentru Ucraina, cu o graniță de peste 600 km – cea mai lungă frontieră a Ucrainei cu un stat UE – și cu un rol deja vizibil în menținerea fluxurilor comerciale: când porturile ucrainene sunt blocate, zeci de milioane de tone de cereale ies prin Constanța și pe Dunăre. Aceleași rute ar putea funcționa și invers, pentru livrări de ciment, oțel, utilaje și echipamente energetice. În plan energetic, materialul notează că rețelele electrice sunt conectate, iar România poate livra electricitate când infrastructura ucraineană este lovită; „invers s-a întâmplat deja în vară”, când România a avut probleme, conform textului. Dimensiunea notei de plată și golul de finanțare Costurile cresc odată cu prelungirea războiului. Cel mai recent calcul menționat, realizat împreună de guvernul ucrainean și instituții internaționale, indică aproape 588 de miliarde de dolari pentru zece ani (aprox. 2.646 miliarde lei), adică aproape de trei ori valoarea economiei ucrainene, potrivit Digi24. Pe termen scurt, Kievul și-a fixat pentru acest an priorități de reconstrucție de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 67,5 miliarde lei), însă la începutul anului avea acoperită doar o treime din sumă, diferența urmând să fie acoperită de parteneri externi și investitori privați. Doar deminarea și strângerea molozului ar costa aproape 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei), conform materialului. De ce Europa mizează pe companii, nu doar pe bugete publice Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, spune în interviu că asistența oficială a statelor partenere va rămâne importantă, dar „nu va fi suficientă” pentru reconstrucția de amploare, care ar trebui „condusă de sectorul privat”, inclusiv de companii ucrainene și firme europene. „Asistența noastră oficială [...] poate fi folosită pentru a reduce riscurile pentru sectoarele private, poate fi folosită pentru a cofinanța investiții și proiecte, dar nu va reuși singură.” În acest context, poziționarea României ca hub logistic și, potențial, energetic devine relevantă economic: mare parte din bunurile necesare reconstrucției trebuie „produse, depozitate și trimise” cât mai aproape de frontiera ucraineană, potrivit materialului. Ce instrumente folosește Suedia pentru a atrage firmele și ce semnal dă asta regiunii Digi24 prezintă modelul suedez de reducere a riscurilor pentru companiile care lucrează cu Ucraina: birou comercial la Kiev care ghidează firmele, garanții speciale prin agenția națională de credite de export și un buget rezervat pentru despăgubirea unor eventuale pierderi (aproape 1,8 miliarde de coroane, sumă menționată ca alocare „din acest an”). În plus, există un program al fondului public de investiții pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care caută parteneri ucraineni și un mecanism separat pentru exporturile industriei de apărare, cu plafon de 500 de milioane de coroane. Mesajul de fond: dacă reconstrucția va depinde de capital privat, statele vor fi presate să vină cu garanții și cofinanțări care să facă proiectele „bancabile” (finanțabile) în condiții de război și risc ridicat. Context: finanțarea europeană și limita politică a activelor rusești Materialul arată că Uniunea Europeană a decis, în decembrie, să împrumute Kievului 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, bani atrași de pe piețele financiare. Ideea folosirii celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești blocate a fost abandonată după opoziția Belgiei, țara care păstrează grosul fondurilor, potrivit Digi24. În paralel, necesarul de finanțare al Ucrainei doar pentru 2026 și 2027 este estimat la 137 de miliarde de euro (aprox. 685 miliarde lei), conform textului. Riscuri: reconstrucție „sub bombe” și vulnerabilități de integritate Interviul insistă că reconstrucția are loc deja, pentru că „zeci de milioane” de ucraineni trăiesc în țară și nu pot aștepta finalul războiului pentru servicii de bază (electricitate, încălzire, apă, sănătate, educație). În același timp, infrastructura energetică rămâne țintă: iarna trecută ar fi fost scoasă din funcțiune până la 80% din capacitatea de producție de electricitate, iar la începutul lui noiembrie autoritățile de la Kiev au raportat peste 20 de lovituri asupra instalațiilor energetice în 24 de ore, cu pene de curent inclusiv în capitală, potrivit materialului. Digi24 menționează și un caz major de corupție în energie: anchetatorii anticorupție ucraineni ar fi documentat, în operațiunea „Midas”, acuzații potrivit cărora furnizori ai companiei nucleare de stat Energoatom ar fi fost taxați cu 10–15% din valoarea contractelor, iar suma totală s-ar ridica la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei). Acest tip de risc poate influența direct apetitul investitorilor și costul garanțiilor. Ce urmează pentru România, din perspectiva economică Din informațiile prezentate, miza pentru România este dublă: pe de o parte, infrastructura de transport și energie o poate transforma într-un punct de intrare pentru materiale și echipamente către Ucraina; pe de altă parte, dacă reconstrucția va fi împinsă către sectorul privat, competiția se va muta și în zona instrumentelor de sprijin (garanții, asigurări, cofinanțări) care fac posibilă implicarea companiilor în proiecte cu risc ridicat. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete ale autorităților române privind astfel de instrumente. [...]
Posibila includere a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura deciziei și miza economică a unui acord , după ce trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat ca reprezentanții europeni să participe la următoarea rundă de discuții, potrivit G4Media . Witkoff a declarat că „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire”, pe care a descris-o drept „foarte importantă”, argumentând că este „esențial” ca partenerii europeni ai SUA să fie implicați. Afirmațiile au fost făcute alături de trimisul SUA Jared Kushner, după o întâlnire de patru ore și jumătate cu Putin, la Moscova, relatează Politico, citat de G4Media. De ce contează: UE cere de mult un loc la masă Uniunea Europeană insistă de mai mult timp să participe direct la negocierile privind Ucraina. În același timp, guvernele europene au rămas prudente în privința șanselor unui progres major, după ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi din această săptămână, potrivit materialului. În acest context, doi oficiali ai UE – Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Anna-Maria Boura, consilier principal pe politici externe al președintelui Consiliului European, António Costa – s-au întors de la Abu Dhabi și i-au informat pe ambasadorii UE. Următorii pași: discuții cu Zelenski la Dublin Witkoff a mai spus că el și Kushner urmau să se întâlnească joi seara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , la Dublin, unde liderul ucrainean a participat la reuniunea Comunității Politice Europene. Tot la Dublin, liderii UE urmau să discute vineri despre negocierile de pace privind Ucraina. „Îl vom pune la curent pe Zelenski cu tot ce s-a întâmplat”, a declarat Witkoff, potrivit sursei citate. Scepticism european și poziția Rusiei Un diplomat citat anonim a susținut că poziția Moscovei nu s-a schimbat: „Cererile Rusiei sunt aceleași cereri maximaliste pe care le auzim de ani de zile.” Informația despre „deschiderea” lui Putin către participarea Europei este prezentată ca o afirmație a trimisului american și nu este însoțită, în material, de o confirmare publică separată din partea Kremlinului. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
