Externe02 mai 2026
Uniunea Europeană nu are date precise despre rezervele de combustibil - Companiile private refuză să împărtășească informații esențiale pentru gestionarea crizei energetice
Uniunea Europeană ia în calcul un „Observator al Combustibililor”, după ce a constatat că nu are o imagine în timp real asupra stocurilor comerciale de carburanți , într-un moment în care războiul din Iran împinge în sus costurile energetice și amplifică riscul de întreruperi pe rutele de aprovizionare, potrivit Antena 3 . Conflictul amenință să blocheze aprovizionarea prin Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru petrol și gaze, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că situația costă UE aproape 500 de milioane de euro pe zi în costuri energetice mai mari. În paralel, președintele american Donald Trump le-a cerut consilierilor să se pregătească pentru o blocadă prelungită a Iranului, care ar putea perturba și mai mult piețele energetice globale. Problema pentru autoritățile europene este că, dincolo de rezervele deținute de guverne (în general transparente), stocurile relevante pentru funcționarea economiei sunt în mare parte comerciale și fragmentate, iar datele nu sunt raportate sistematic. În special la produsele rafinate – motorină și combustibil pentru avioane – vizibilitatea este descrisă ca fiind foarte redusă, inclusiv din cauza reticenței companiilor de a divulga informații considerate sensibile comercial. De ce contează: risc operațional și presiune de reglementare Miniștri ai energiei și oficiali naționali au semnalat, la un summit recent, „lacune” în cunoașterea situației și au cerut o monitorizare mai intensă, „în timp real”, mai ales pentru produsele rafinate, potrivit minutelor consultate de Politico, citate de Antena 3. Delegatul Greciei ar fi propus inclusiv un canal de comunicare rapidă (WhatsApp sau Signal) între statele membre și executivul UE. Un oficial de rang înalt dintr-un minister european al energiei, citat sub condiția anonimatului, a rezumat problema astfel: datele despre ce intră pe piață, ce este retras și pe ce rute circulă sunt limitate, iar „există cu siguranță o lipsă de monitorizare a pieței”. Ce știe UE și ce nu poate vedea UE se bazează, pentru evaluarea aprovizionării, pe: datele Eurostat și coordonarea cu statele membre; informații despre rezervele guvernamentale, de regulă mai transparente; raportări ocazionale ale companiilor privind propriile stocuri. Dincolo de aceste surse, o parte importantă a stocurilor rămâne în „stocuri comerciale împrăștiate”, iar firmele nu sunt obligate prin lege să raporteze multe dintre aceste date. Un alt oficial a spus că autoritățile știu „ce ar trebui să aibă în stoc” statele, dar „ce au la un moment dat” nu pot ști cu adevărat. În cazul combustibililor rafinați, un al treilea oficial a formulat direct cauza: „Companiile private nu au vrut să împărtășească informații”. Răspunsul Comisiei: un „Observator al Combustibililor”, dar fără calendar Comisia Europeană a recunoscut deficitul de informații și a prezentat planuri pentru un „Observator al Combustibililor”, care ar urma să urmărească producția, importurile, exporturile și nivelurile stocurilor de combustibili pentru transport din UE. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a spus că executivul vrea „o imagine de ansamblu mai bună”, dar că este „prea devreme” pentru detalii despre funcționare. În același timp, rămâne neclar dacă Bruxelles-ul va propune reguli care să oblige statele să raporteze mai mult: un oficial al Comisiei a spus că este „prea devreme să spunem” dacă se va ajunge la astfel de obligații. Context: gazul e mai reglementat, produsele petroliere – mai opace Gazul natural este mai ușor de urmărit decât carburanții, chiar dacă imperfect, deoarece după criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina (2022) statele UE au obligația să-și umple depozitele la 90% din capacitatea națională până în fiecare iarnă. La produsele petroliere, Eurostat monitorizează la nivel european, însă actualizările sunt rare. Potrivit analistei Ana Maria Jaller-Makarewicz (Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară), ultimul set de date „destul de cuprinzător” era din ianuarie, iar atunci majoritatea statelor (cu excepția Letoniei, Irlandei și Ciprului) îndeplineau cerința de stocuri pentru cel puțin 90 de zile. Între timp, stocurile de gaze erau deja scăzute înainte de atacul asupra Iranului – în medie sub 30% din capacitatea națională – după retrageri puternice în timpul iernii, iar reumplerea depinde de stimulentele comercianților, care în mod normal cumpără vara și vând iarna. Războiul din Iran riscă să schimbe această dinamică. Ce urmează Pe termen scurt, UE încearcă să gestioneze șocul de preț și riscurile de aprovizionare, însă miza imediată pentru politicile publice este dacă lipsa de date va împinge Comisia către un mecanism permanent de monitorizare și, eventual, către cerințe de raportare mai stricte pentru stocurile comerciale – o zonă sensibilă atât din perspectiva confidențialității comerciale, cât și a regulilor de concurență invocate de industrie. [...]