Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană pregătește relansarea contactelor politice oficiale cu Siria și o recalibrare a sancțiunilor, pentru a deschide calea către cooperare economică și de securitate, potrivit unui document consultat de Reuters și relatat de The Jerusalem Post. Mișcarea marchează o schimbare de politică după ani de relații înghețate și vine în contextul în care Siria încearcă reintegrarea internațională după ridicarea, la finalul anului trecut, a unei părți importante din sancțiunile occidentale.
Documentul, elaborat de serviciul diplomatic al UE și transmis statelor membre în această săptămână, prevede reluarea integrală a acordului de cooperare UE–Siria din 1978 și lansarea unui „Dialog Politic la Nivel Înalt” (format de discuții structurate) cu autoritățile de tranziție de la Damasc, pe 11 mai.
Într-un element cheie al noii abordări, UE ar urma să „reformuleze și să adapteze” regimul de sancțiuni astfel încât să își mențină influența, în timp ce se angajează în dialog cu conducerea siriană și vizează actorii care ar putea bloca tranziția politică, potrivit documentului.
Contextul politic menționat în material: Siria este condusă interimar de președintele Ahmed al‑Sharaa, care a condus o alianță de facțiuni rebele islamiste ce l-a înlăturat pe Bashar al‑Assad la finalul lui 2024, după un război de 14 ani.
Pe componenta economică, UE își propune să intensifice angajamentul prin:
Documentul mai indică intenția UE de a coopera cu autoritățile siriene pentru facilitarea „întoarcerii sigure, voluntare și demne” a refugiaților și persoanelor strămutate. Europa găzduiește peste 1 milion de refugiați și solicitanți de azil sirieni, aproximativ jumătate fiind în Germania, iar subiectul revenirii lor a devenit central în discuțiile dintre capitalele europene și Damasc după înlăturarea lui Assad.
UE vizează și integrarea Siriei în proiecte regionale de conectivitate, inclusiv India–Middle East–Europe Economic Corridor, cu ambiția de a poziționa țara ca nod pentru transport, energie și conexiuni digitale.
Documentul notează că Siria capătă relevanță ca punct de tranzit, pe fondul crizei energetice declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz în timpul războiului cu Iranul. Este menționat și un prim transport: un petrolier încărcat cu țiței irakian, transportat pe uscat, a plecat joi din portul sirian Baniyas.
Separat, ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a declarat pentru Bloomberg că Turcia, Siria și Iordania au convenit modernizarea rețelelor feroviare pentru a crea un coridor care să lege sudul Europei de Golful Persic.
Pe securitate, UE ar putea sprijini instruirea poliției siriene și consolidarea capacității instituționale în ministerul de interne, alături de cooperare în combaterea terorismului și eforturi împotriva traficului de droguri și crimei organizate.
Documentul subliniază și sprijinul UE pentru implementarea unui acord din ianuarie între Damasc și autoritățile conduse de kurzi în nord-est, care prevede integrarea instituțiilor locale în stat și extinderea drepturilor kurzilor sirieni, ca parte a tranziției politice. Ca pas major, Siria a numit în martie comandantul forțelor kurde YPG în funcția de ministru adjunct al apărării pentru teritoriile estice, unde forțele SUA au predat în această săptămână ultima bază militară rămasă armatei siriene.
În lipsa unor decizii deja adoptate public, documentul indică direcția de politică și calendarul imediat (11 mai), urmând ca detaliile de implementare — inclusiv modul concret de „adaptare” a sancțiunilor — să fie clarificate în discuțiile dintre instituțiile UE și statele membre.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Lovitura rusă asupra Dnipro a avariat o întreprindere industrială ușoară și a rănit șapte civili , într-un nou episod care pune presiune pe capacitatea de producție și pe infrastructura logistică a Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc duminică dimineață, 14 iunie, și a vizat direct o facilitate de industrie ușoară din oraș, a transmis pe Telegram Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk. Conform acestuia, impactul a provocat degradări structurale importante: tavanul unuia dintre atelierele principale s-a prăbușit, iar echipamentele de producție specializate au fost grav avariate. În urma bombardamentului, șapte civili au fost răniți. Trei bărbați au fost internați în spital, iar medicii le evaluează starea ca fiind moderată. Context: atacuri succesive asupra zonelor urbane și infrastructurii Materialul plasează lovitura asupra Dnipro într-o serie mai largă de atacuri din weekend. Cu o zi înainte, sâmbătă, 13 iunie, în jurul orei 10:45 (ora locală), Sloviansk a fost lovit în zona centrală, dens populată, de trei bombe aeriene ghidate (KAB), lansate de aviația tactică rusă. Potrivit relatării, unda de șoc și fragmentele au afectat fațade și structuri pe o rază de mai multe blocuri, iar 23 de clădiri rezidențiale înalte au suferit avarii. O instituție de învățământ a fost lovită, iar mai multe vehicule civile parcate au fost distruse. Trei femei au fost rănite și primesc îngrijiri medicale. Șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, Vadym Lyakh, a spus că echipele de intervenție, utilitățile și serviciile municipale au fost mobilizate pentru degajarea dărâmăturilor, securizarea liniilor de gaz și electricitate avariate și sprijinirea locuitorilor. Ținte economice: energie, transport feroviar și logistică Kyiv Post notează că atacurile recente indică o campanie aeriană coordonată, orientată spre infrastructura civilă și logistică. În 12 iunie, o lovitură a vizat o centrală termoelectrică operată de DTEK , provocând avarii la sistemele de producție și transport al energiei; un angajat a murit, iar un al doilea a fost grav rănit. Publicația mai menționează că, mai devreme în aceeași săptămână, alte patru facilități DTEK din regiunea Dnipropetrovsk au fost afectate de atacuri cu drone și artilerie. Separat, un atac nocturn asupra unui depou feroviar operat de Ukrzaliznytsia în Sumî a ucis o angajată și a rănit o altă persoană, care a ajuns la spital cu hemoragie internă și fractură de pelvis. Totodată, o muniție rătăcitoare a lovit un terminal logistic comercial în Zaporijjea, declanșând un incendiu industrial de amploare care a compromis sever facilitatea. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Marea Britanie a reținut pentru prima dată un petrolier din „flota umbrelă” rusă , într-o operațiune care semnalează o înăsprire a aplicării sancțiunilor asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, potrivit Meduza . Forțele armate britanice au interceptat petrolierul în timp ce încerca să tranziteze Canalul Mânecii. Operațiunea, la care au participat și forțe ale aviației, a durat șase ore, iar în dimineața de 14 iunie militari britanici, inclusiv comando ai pușcașilor marini regali, au urcat la bordul navei „Smirtoș” (Smyrtos), sub pavilionul Camerunului. Nava a fost mutată într-o zonă de ancoraj din Canalul Mânecii, în largul coastei sudice a Angliei. Ministerul britanic al Apărării a precizat că petrolierul va fi monitorizat pentru eventuale probleme de mediu sau riscuri de securitate. Premierul Keir Starmer a prezentat acțiunea drept un semnal către cei care susțin financiar războiul Rusiei în Ucraina: „Această operațiune reușită dă o nouă lovitură Rusiei și le amintește celor care alimentează războiul lui Putin în Ucraina că nu le vom permite să se ascundă.” Context: ce este „flota umbrelă” și de ce contează reținerea „Flota umbrelă” este folosită pentru transportul petrolului rusesc ocolind sancțiunile occidentale. Meduza notează că state europene au mai reținut astfel de nave, însă în cele mai multe cazuri le-au eliberat după verificări, ceea ce face notabil faptul că Marea Britanie anunță acum prima interceptare de acest tip. Separat, la începutul lunii iunie, marina franceză a reținut în Oceanul Atlantic petrolierul „Tagor”, asociat cu „flota umbrelă” rusă; nava se află sub sancțiuni internaționale, potrivit aceleiași surse. [...]
SUA condiționează orice relaxare financiară pentru Iran de dezmembrarea verificată a programului nuclear , potrivit declarațiilor secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , citate de The Jerusalem Post . Hegseth a spus la CBS News că „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – niciodată, punct”, insistând că viitorul aranjament este „bazat pe performanță”. În această logică, „nu vor fi eliberați bani către Iran până când nu își îndeplinește obligațiile”, a afirmat oficialul american, adăugând că „nu există încredere” și că partea americană va „verifica totul”. În același context, Hegseth a susținut că materialul nuclear „va fi distrus și îndepărtat”, iar programul nuclear „va fi dezmembrat”. El a mai spus că unele detalii apărute public despre acord ar fi „complet greșite”, fără a preciza care sunt acestea. Ce se știe despre proiectul de acord și ce rămâne în discuție Publicația notează că, anterior, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, într-un proiect final de memorandum de înțelegere cu Statele Unite, Teheranul ar accepta să nu producă sau să dobândească arme nucleare. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear actual, inclusiv să se abțină de la îmbogățirea uraniului și de la extinderea facilităților nucleare, potrivit articolului. Context regional: cine ar fi „aprobat” acordul, potrivit lui Trump În anunțul inițial despre acord, postat pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, a enumerat mai multe țări din regiune care ar fi aprobat înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pakistan și Qatar, implicate în medierea negocierilor dintre SUA și Iran, au fost de asemenea menționate. Miza imediată a formulei „performanță înainte de bani” este că orice beneficiu economic pentru Iran ar depinde de pași concreți și verificabili privind programul nuclear, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, mecanismele de verificare sau forma exactă a eventualelor fonduri care ar urma să fie „eliberate”. [...]
Convorbirea Zelenski–Trump mută din nou discuția despre pace în zona G7 , după ce negocierile sub egida SUA nu au produs un acord între Kiev și Moscova în ultimele luni, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit telefonic cu președintele american Donald Trump, pe care l-a felicitat cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a spus că discuția despre pace a fost „destul de detaliată” și că i-a urat lui Trump „mult succes”, în special „în eforturile sale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei și a menționat explicit etape ale acestui ajutor, „de la rachetele Javelin la sistemele Patriot ”. Ce urmează: discuții aprofundate la summitul G7 Liderul ucrainean a mai spus că cei doi au discutat despre „măsurile care ar putea contribui la instaurarea păcii” și că l-a informat pe președintele american despre „ultimele evoluții pe câmpul de luptă” și despre „consolidarea pozițiilor” Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, cei doi au convenit să continue discuțiile în cadrul unei întâlniri la summitul G7. Context: negocieri blocate și atenția Washingtonului spre Iran În același timp, materialul notează că mai multe cicluri de negocieri pentru găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, desfășurate sub egida SUA, nu au reușit să apropie Kievul și Moscova de un acord, pe fondul mutării atenției Washingtonului spre Iran. Anterior, consilierul președinției ucrainene Dmitro Litvin a descris convorbirea drept „fructuoasă” și a spus că a durat între 30 și 35 de minute. Digi24 mai arată că Zelenski urmează să participe marți la o reuniune de lucru cu liderii G7, la Evian, în Franța, în prezența președintelui american. [...]
