Uniunea Europeană va relua relațiile cu Siria și va întări legăturile comerciale și de securitate - Documentul prevede reluarea cooperării și adaptarea sancțiunilor pentru a menține influența asupra liderilor sirieni

Uniunea Europeană pregătește relansarea contactelor politice oficiale cu Siria și o recalibrare a sancțiunilor, pentru a deschide calea către cooperare economică și de securitate, potrivit unui document consultat de Reuters și relatat de The Jerusalem Post . Mișcarea marchează o schimbare de politică după ani de relații înghețate și vine în contextul în care Siria încearcă reintegrarea internațională după ridicarea, la finalul anului trecut, a unei părți importante din sancțiunile occidentale. Documentul, elaborat de serviciul diplomatic al UE și transmis statelor membre în această săptămână, prevede reluarea integrală a acordului de cooperare UE–Siria din 1978 și lansarea unui „Dialog Politic la Nivel Înalt” (format de discuții structurate) cu autoritățile de tranziție de la Damasc, pe 11 mai. Sancțiuni „adaptate” pentru a păstra pârghii de influență Într-un element cheie al noii abordări, UE ar urma să „reformuleze și să adapteze” regimul de sancțiuni astfel încât să își mențină influența, în timp ce se angajează în dialog cu conducerea siriană și vizează actorii care ar putea bloca tranziția politică, potrivit documentului. Contextul politic menționat în material: Siria este condusă interimar de președintele Ahmed al‑Sharaa, care a condus o alianță de facțiuni rebele islamiste ce l-a înlăturat pe Bashar al‑Assad la finalul lui 2024, după un război de 14 ani. Comerț, investiții și un „hub” de asistență tehnică Pe componenta economică, UE își propune să intensifice angajamentul prin: un cadru pentru comerț și investiții; mobilizarea finanțării din sectorul privat; sprijinirea reformelor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, printr-un nou „hub” de asistență tehnică. Documentul mai indică intenția UE de a coopera cu autoritățile siriene pentru facilitarea „întoarcerii sigure, voluntare și demne” a refugiaților și persoanelor strămutate. Europa găzduiește peste 1 milion de refugiați și solicitanți de azil sirieni, aproximativ jumătate fiind în Germania, iar subiectul revenirii lor a devenit central în discuțiile dintre capitalele europene și Damasc după înlăturarea lui Assad. Coridoare regionale și rol de tranzit în energie UE vizează și integrarea Siriei în proiecte regionale de conectivitate, inclusiv India–Middle East–Europe Economic Corridor, cu ambiția de a poziționa țara ca nod pentru transport, energie și conexiuni digitale. Documentul notează că Siria capătă relevanță ca punct de tranzit, pe fondul crizei energetice declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz în timpul războiului cu Iranul. Este menționat și un prim transport: un petrolier încărcat cu țiței irakian, transportat pe uscat, a plecat joi din portul sirian Baniyas. Separat, ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a declarat pentru Bloomberg că Turcia, Siria și Iordania au convenit modernizarea rețelelor feroviare pentru a crea un coridor care să lege sudul Europei de Golful Persic. Cooperare de securitate și integrarea kurzilor sirieni Pe securitate, UE ar putea sprijini instruirea poliției siriene și consolidarea capacității instituționale în ministerul de interne, alături de cooperare în combaterea terorismului și eforturi împotriva traficului de droguri și crimei organizate. Documentul subliniază și sprijinul UE pentru implementarea unui acord din ianuarie între Damasc și autoritățile conduse de kurzi în nord-est, care prevede integrarea instituțiilor locale în stat și extinderea drepturilor kurzilor sirieni, ca parte a tranziției politice. Ca pas major, Siria a numit în martie comandantul forțelor kurde YPG în funcția de ministru adjunct al apărării pentru teritoriile estice, unde forțele SUA au predat în această săptămână ultima bază militară rămasă armatei siriene. În lipsa unor decizii deja adoptate public, documentul indică direcția de politică și calendarul imediat (11 mai), urmând ca detaliile de implementare — inclusiv modul concret de „adaptare” a sancțiunilor — să fie clarificate în discuțiile dintre instituțiile UE și statele membre. [...]