Știri
Știri din categoria Externe

Uniunea Europeană a limitat accesul Ungariei la discuții și materiale sensibile pe fondul temerilor că informații confidențiale ar putea ajunge la Rusia, potrivit G4Media, care citează Politico. În acest context, liderii europeni ar fi început să se întâlnească în formule mai restrânse, pentru a reduce riscul de scurgeri.
Conform relatării, nu este așteptat un răspuns oficial al UE la aceste acuzații înaintea alegerilor din Ungaria, programate pe 12 aprilie, din cauza impactului politic potențial. Cinci diplomați și oficiali europeni citați de Politico spun că există îngrijorări privind riscul ca Budapesta să transmită informații sensibile către Kremlin.
„Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în fiecare detaliu nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni”, a scris pe X premierul polonez Donald Tusk.
În sprijinul acestor suspiciuni, textul invocă un raport al Washington Post, potrivit căruia guvernul lui Viktor Orbán ar fi menținut contacte strânse cu Moscova pe parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi folosit pauzele din întâlnirile cu alte state membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Un oficial guvernamental european citat afirmă că, pe fondul lipsei de încredere, o parte importantă a diplomației europene se mută în formate mai mici (precum E3, E4, Weimar, NB8 sau JEF), în locul reuniunilor complete cu toate cele 27 de state membre.
Reacțiile de la Budapesta resping acuzațiile. Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru Politico că informațiile apărute în weekend ar fi „știri false”, iar Szijjártó a respins conținutul articolului din Washington Post, acuzând presa că promovează „teorii ale conspirației”. În paralel, unii diplomați europeni citați susțin că ar putea crește presiunea pentru clasificarea mai strictă a documentelor la nivelul UE, ca măsură de descurajare și pentru a facilita investigațiile în caz de scurgeri.
Miza politică imediată este legată de alegerile din 12 aprilie și de modul în care UE va gestiona relația cu guvernul Orbán după scrutin. În același timp, articolul notează că Orbán a refuzat să aprobe împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la Consiliul European de vineri, ceea ce a alimentat tensiunile cu alți lideri europeni și a întărit percepția că Budapesta blochează decizii majore de securitate și finanțare.
Recomandate

UE pregătește noi discuții pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat ultimele atacuri rusești asupra Ucrainei drept o „politică nesăbuită de risc nuclear”, potrivit Agerpres . Kallas a reacționat după bombardamentele ruse din noaptea de sâmbătă spre duminică, care au lovit zone rezidențiale din Kiev și au provocat un mort și 56 de răniți. Într-o postare pe X, ea a susținut că Rusia, „ajunsă într-un impas pe câmpul de luptă”, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor orașelor, pe care le-a descris drept „acte de teroare abominabile” menite să ucidă cât mai mulți civili. Un element central al acuzațiilor îl reprezintă afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că atacurile au implicat o rachetă balistică Oreșnik cu rază intermediară de acțiune. Kallas a spus că folosirea unor astfel de sisteme, „concepute pentru a transporta ogive nucleare”, ar reprezenta „o tactică politică de intimidare” și o escaladare a riscului nuclear. Datele raportate de Forțele Aeriene Ucrainene Potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Ucrainene, Rusia a folosit 690 de sisteme de atac aerian, inclusiv drone și rachete de diferite tipuri. Aceeași sursă a precizat că: 549 de drone au fost doborâte; 55 de rachete rusești au fost interceptate; Kievul a fost „ținta principală” a atacului. Ce urmează la nivelul UE Kaja Kallas a anunțat că miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta săptămâna viitoare, la reuniunea lor informală din Cipru, „cum să intensifice presiunea internațională asupra Rusiei”. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și EFE. [...]

Macron a avertizat că implicarea Belarusului în război ar crește riscurile pentru Minsk , într-o convorbire telefonică cu Aleksandr Lukașenko , pe fondul temerilor Kievului că Rusia ar putea folosi din nou teritoriul belarus pentru o ofensivă din nord, potrivit HotNews . Președintele Franței i-a cerut, duminică, liderului de la Minsk „să nu-și lase țara atrasă în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a invocat „riscurile” pentru Belarus în cazul unei astfel de implicări, conform informațiilor transmise de AFP, citând apropiați ai lui Macron. În același context, Macron l-a invitat pe Lukașenko să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și Europa. De partea cealaltă, președinția belarusă a comunicat doar că discuția a vizat „problematica regională” și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și cu Franța, precizând că apelul a avut loc „la inițiativa părții franceze”. De ce contează: riscul unei noi presiuni militare dinspre nord asupra Ucrainei În ultimele săptămâni, Ucraina și-a exprimat temerile privind o posibilă folosire a Belarusului de către Rusia pentru lansarea unei noi ofensive din nord, spre Kiev, și a anunțat întărirea apărării la frontieră, în acest context. La începutul invaziei, în februarie 2022, Belarus a permis trupelor ruse să atace nordul Ucrainei de pe teritoriul său, în direcția capitalei. Într-un material separat, HotNews a relatat despre aceste temeri și despre întărirea frontierei de către Ucraina, pe fondul declarațiilor lui Lukașenko privind un scenariu în care Belarus s-ar implica în război (detalii aici ). Context: escaladare militară și componentă nucleară în Belarus Apelul Macron–Lukașenko vine după bombardamente masive ale Moscovei asupra Ucrainei, care au vizat în special Kievul și au provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a peste o sută, potrivit informațiilor citate. În același timp, Rusia a folosit inclusiv racheta balistică hipersonică Oreșnik, descrisă ca având rază medie de acțiune și capacitatea de a purta încărcătură nucleară; racheta a fost amplasată anul trecut și pe teritoriul Belarusului. Tot săptămâna aceasta, Rusia și Belarus au derulat manevre militare comune care au implicat și arme nucleare, respingând acuzațiile Ucrainei că Moscova ar pregăti implicarea Minskului în conflict. [...]

Confirmarea folosirii rachetelor hipersonice și balistice ridică miza operațională a apărării antiaeriene în Ucraina și în regiune , după ce Moscova a anunțat că a inclus astfel de arme într-un „atac masiv” asupra unor obiective militare ucrainene, potrivit Mediafax . Ministerul rus al Apărării a transmis duminică faptul că forțele armate ruse au lovit ținte din Ucraina folosind rachete balistice „Oreșnik”, rachete hipersonice „Kinjal” și rachete de croazieră „Țirkon”. Potrivit instituției, citate de agenția rusă Interfax, atacurile cu rachete și drone au vizat „obiective de comandă militară, baze aeriene și întreprinderi ale complexului militar-industrial” ucrainean. Într-o declarație citată de Mediafax, Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat atacul drept un răspuns la lovituri ucrainene asupra unor obiective civile de pe teritoriul Rusiei. „Ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un atac masiv cu rachete balistice «Oreșnik», rachete aerobalistice «Iskander», rachete hipersonice aerobalistice «Kinjal» și rachete de croazieră «Țirkon», precum și cu rachete de croazieră lansate din aer, de pe mare și de la sol și cu drone de atac” Instituția a susținut, de asemenea, că „țintele atacului au fost atinse, iar toate obiectivele desemnate au fost lovite”. Ce arme spune Rusia că a folosit și de ce contează operațional Mediafax notează că „Oreșnik” este descrisă de partea rusă ca o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, prezentată de Vladimir Putin în noiembrie 2024 drept un sistem hipersonic capabil să transporte focoase convenționale sau nucleare. Conform declarațiilor oficiale ruse, racheta ar putea atinge viteze de până la Mach 10 și ar avea capacitatea de a lovi ținte de pe întreg teritoriul Europei. Tot potrivit datelor oficiale ruse citate în articol: „Kinjal” este o rachetă hipersonică lansată din aer, cu rază de peste 2.000 km; „Țirkon” este o rachetă hipersonică navală, cu rază de peste 1.000 km și viteză de până la Mach 10. Rusia susține că aceste arme pot depăși sistemele actuale de apărare antiaeriană și antirachetă, ceea ce, în plan operațional, complică interceptarea și crește presiunea asupra infrastructurii militare vizate. Contextul atacului și reacțiile părții ucrainene Anunțul Moscovei vine după atacul din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra Ucrainei, despre care autoritățile de la Kiev au spus că a implicat zeci de rachete și sute de drone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmase anterior că Rusia ar fi utilizat racheta „Oreșnik” în atacul asupra regiunii Kiev și a orașului Bila Țerkva, conform informațiilor preluate de Mediafax. În materialul publicat de G4Media se menționează, separat, că autoritățile de la Kiev au indicat lovirea unor ținte civile și victime în rândul populației din Kiev. [...]

Sprijinul militar Rusia–Iran rămâne tranzacțional, iar limitele lui devin vizibile în contextul escaladării din Iran și al războiului din Ucraina, potrivit unei analize Al Jazeera . Deși cooperarea a produs efecte concrete pe câmpul de luptă (în special prin drone), Moscova evită angajamente care ar implica costuri directe, cum ar fi trimiterea de trupe, ceea ce alimentează întrebarea dacă „alianța” rezistă atunci când unul dintre parteneri are nevoie de ajutor decisiv. De la „neutralitate” la sprijin direct pentru Rusia în Ucraina La începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Iranul și-a reafirmat „neutralitatea”, inclusiv prin abțineri sau voturi împotriva rezoluțiilor ONU care condamnau războiul. Totuși, liderul suprem Ali Khamenei a adoptat public o linie antioccidentală și a reluat narațiunea Moscovei despre NATO și „Occidentul colectiv” ca factor declanșator al conflictului. Ulterior, Teheranul a trecut de la poziționare politică la sprijin militar: a furnizat Rusiei drone Shahed (numite în Rusia „Geran-2”), folosite inclusiv în atacuri asupra Kyivului. Conform informațiilor citate din serviciile de informații militare ale Ucrainei, unele dintre aceste drone au fost modificate substanțial, iar cele mai recente versiuni ar avea motoare cu reacție sau capacitatea de a lansa rachete mici asupra avioanelor de vânătoare (detaliu relatat de presa ucraineană, inclusiv NV.ua). Iranul ar fi livrat și muniție, căști și veste antiglonț. „Reciprocitatea” Moscovei: tehnologie și informații, nu trupe După declanșarea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului (menționate în analiză ca începând în februarie), Rusia ar fi trimis înapoi către Iran drone Shahed modificate, echipate cu modulul de navigație prin satelit Kometa-B, menit să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Un astfel de aparat, lansat de Hezbollah din sudul Libanului, ar fi lovit la 1 martie o bază aeriană britanică din Cipru, potrivit publicației britanice The Times, citată de Al Jazeera. În plus, expertul militar Pavel Luzin afirmă că Moscova ar fi furnizat Teheranului date din Liana, descris ca singurul sistem rusesc complet funcțional de sateliți de spionaj, privind localizarea infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza notează o limită majoră: deși Rusia a condamnat atacurile israeliene și americane care l-au ucis pe Khamenei la 28 februarie, Vladimir Putin „nu a luat în calcul” trimiterea de trupe pentru a ajuta Iranul. Pentru unii analiști, această reținere afectează credibilitatea Rusiei ca aliat. „Această situație este o lovitură pentru imaginea lui Putin, care arată din nou că este incapabil să-și ajute cu adevărat partenerii, aliații”, a spus Ruslan Suleymanov, associate fellow la New Eurasian Strategies Center. Miza de negociere: Iranul ca „monedă” pentru Ucraina, dar cu spațiu limitat O parte din tensiune vine din percepția că Moscova ar putea încerca să „tranzacționeze” relația cu Teheranul pentru concesii occidentale pe dosarul ucrainean. Fostul diplomat Bondarev, citat în analiză, susține că Rusia „cu siguranță poate propune” un astfel de schimb, însă „ce pot oferi [pe Iran] este evident mai puțin decât ce vor să obțină în Ucraina”, în condițiile în care Moscova ar cere cedarea restului regiunii Donbas ca precondiție pentru discuții de pace. Nikita Smagin (Carnegie Endowment) afirmă că un asemenea schimb ar fi fost în interesul Kremlinului și că, dacă ar fi fost posibil, Rusia l-ar fi făcut, însă „timpul pentru asta a trecut”, inclusiv din cauza rolului Uniunii Europene în negocierile privind Ucraina. În această logică, Rusia ar putea cel mult promite oprirea furnizării de date satelitare și de informații către Iran, dacă Washingtonul ar opri furnizarea de date similare către armata ucraineană, potrivit lui Smagin. De ce contează: o „alianță” care funcționează doar cât timp costurile sunt controlabile Pentru mediul de afaceri și pentru evaluarea riscurilor geopolitice, concluzia practică este că relația Rusia–Iran pare construită pe beneficii punctuale (drone, muniție, tehnologie, informații), nu pe garanții de securitate comparabile cu o alianță formală. În momentul în care unul dintre parteneri ar avea nevoie de sprijin militar direct, Moscova pare să evite escaladarea care i-ar crește costurile și expunerea. Analiza mai notează că Rusia nu a fost aleasă mediator în discuțiile SUA–Israel–Iran, rol atribuit Pakistanului, ceea ce este interpretat ca un semnal al influenței limitate a Moscovei și al deficitului de încredere, pe fondul precedentului legat de Memorandumul de la Budapesta din 1994 și evoluțiile ulterioare din Ucraina. [...]

China a avertizat Germania că vizitele oficiale în Taiwan pot afecta relația bilaterală , reiterând că „ principiul unei singure Chine ” este baza politică a legăturilor sino-germane, potrivit Mediafax . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că Taiwanul este „o parte inseparabilă a Chinei” și a cerut părții germane să respecte acest principiu, relatează dpa. „Îi îndemnăm pe cei implicați din partea germană să respecte principiul unei singure Chine și să înceteze să transmită semnale greșite forțelor care susțin independența Taiwanului.” De ce contează: presiune diplomatică asupra Berlinului Mesajul Beijingului vine în contextul în care Germania are relații diplomatice doar cu China, dar menține și alte forme de cooperare cu Taiwanul. În logica politicii chineze „o singură Chină”, statele sunt așteptate să recunoască Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant al Chinei și să trateze Taiwanul ca parte a teritoriului chinez. China susține de mult timp că Taiwanul trebuie să fie adus sub controlul Beijingului, iar schimburile „oficiale” dintre insulă și țările care au relații diplomatice cu Beijingul sunt contestate constant. Ce a declanșat reacția Reacția Chinei a fost provocată de vizita unei delegații parlamentare germane în Taiwan. Delegația este transpartinică, are cinci membri și este condusă de Till Steffen , deputat din partea Verzilor. Scopul vizitei este extinderea cooperării cu insula. Potrivit informațiilor din articol, delegația germană urmează să se întâlnească marți cu președintele taiwanez Lai Ching-te. [...]

Polonia vrea să reducă riscul unor decizii-șoc privind trupele SUA și propune construirea unei infrastructuri permanente – „un mic oraș” – pentru găzduirea militarilor americani, pe fondul confuziei create de anularea unei rotații de rutină, potrivit Digi24 . Oferta Varșoviei vizează o prezență americană pe termen lung, cu facilități care ar include și spații de cazare pentru familiile soldaților. Viceministrul polonez al Apărării, Paweł Zalewski , a declarat într-un interviu pentru The Washington Times că discuțiile cu Washingtonul urmăresc „clarificarea situației” și consolidarea parteneriatului dintre cele două țări. „Va trebui să construim un mic oraș, cu o infrastructură complet autonomă pentru această prezență permanentă. Suntem gata să facem asta.” De unde a pornit „confuzia” și ce a anunțat Trump Contextul imediat este o schimbare bruscă de poziție la Washington: președintele Donald Trump a anulat o decizie a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care anulase la rândul său o desfășurare de 4.000 de soldați. Ulterior, Trump a spus că SUA vor furniza 5.000 de soldați suplimentari Poloniei. Zalewski a afirmat că procesul de clarificare cu partea americană ar urma să dureze până la patru săptămâni și că Polonia va fi consultată pe parcurs. „Ne-am concentrat pe clarificarea situației, deoarece eram dezorientați. Acest proces va dura până la patru săptămâni și vom fi consultați pe parcurs.” Miza pentru NATO : presiune pe europeni și predictibilitate mai mică Polonia găzduiește în prezent aproximativ 10.000 de soldați americani, dintr-o prezență totală a SUA în Europa de aproximativ 100.000, potrivit informațiilor citate. În același timp, incertitudinea planează asupra NATO, pe fondul semnalelor repetate ale lui Trump că statele europene ar trebui să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru propria securitate și că SUA își vor reevalua rolul pe continent. Zalewski a mai spus că oficialii americani au dat asigurări că modificările privind mișcările de trupe în Europa nu vor submina declarația lui Trump de a nu reduce angajamentul american față de Polonia. [...]