Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate, într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera.
Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia.
Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor.
Sfera infrastructurii vizate include, explicit:
Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani.
Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite.
Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
Franța mizează pe un armistițiu energetic pentru a limita riscurile economice ale războiului , însă Emmanuel Macron susține că Rusia „continuă să-l refuze”, în pofida anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, potrivit Agerpres . Macron a declarat că Franța „susține pe deplin apelul la un armistițiu energetic autentic, la care Ucraina este dispusă”. În același timp, liderul de la Paris a afirmat că, „în această etapă”, Rusia ar refuza armistițiul și și-ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene „în ultimele ore”. Președintele francez a adăugat că Franța va rămâne alături de Ucraina și de președintele Volodimir Zelenski . În relatarea Agerpres, Macron nu a făcut o referire directă la apelurile lui Donald Trump privind o schimbare de președinte în Ucraina și nici la acordul acestuia cu Rusia pentru livrările de motorină. Din perspectivă economică, un „armistițiu energetic” ar viza reducerea loviturilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra funcționării economiei ucrainene și asupra stabilității regionale, însă informațiile disponibile în această relatare se limitează la poziționările politice și la acuzațiile privind continuarea atacurilor. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Premierul britanic Andy Burnham spune că autoritățile i-au confirmat ingerința Rusiei în referendumul Brexit din 2016 , o afirmație care redeschide discuția despre vulnerabilitățile instituționale ale Regatului Unit în fața „amenințărilor hibride” și despre nevoia de măsuri mai ferme împotriva dezinformării, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută într-o apariție la podcastul „Rest is Politics”, iar The Independent este citat ca sursă pentru faptul că ar fi „prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului” în referendumul care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În același context, Burnham a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei, în timpul unei vizite recente la Berlin, susținând că dezinformarea „provenită din Rusia” se răspândește și în politica germană. „Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării democratice Miza imediată este una de funcționare a statului și de încredere publică: Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv”, iar alegătorii nu au fost „informați suficient” despre încercările unor actori externi de a perturba procesul politic. Afirmațiile vin pe fondul concluziilor Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului , care a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE. Context politic: discuția despre apropierea de UE revine pe agendă Potrivit articolului, Burnham a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de Uniunea Europeană și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al partidului. Informațiile prezentate nu includ detalii despre natura ingerinței sau despre eventuale măsuri concrete deja decise de guvern; rămâne de văzut dacă declarația va fi urmată de investigații suplimentare sau de inițiative legislative privind combaterea dezinformării și a influenței externe. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
