Știri
Știri din categoria Externe

Omanul ia în calcul taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o schimbare care ar putea adăuga costuri de zeci de miliarde de dolari anual lanțurilor globale de transport și comerț cu energie, potrivit POLITICO, care citează persoane familiarizate cu discuțiile relatate de Bloomberg.
Oficiali din Oman le-ar fi transmis omologilor europeni că nu există „nicio posibilitate” de revenire la statu-quoul de dinainte de război pentru una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În același timp, Muscatul ar fi indicat că navele care tranzitează zona ar putea fi taxate, deși nu este clar dacă eventualele costuri ar fi obligatorii.
Potrivit sursei, Omanul invocă respectarea dreptului maritim internațional, dar ar lua în calcul tarife pentru servicii asociate tranzitului, precum:
Omanul ar analiza și modele folosite în alte puncte de trecere, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu există taxe obligatorii de transport maritim, dar pot apărea costuri în anumite situații pentru servicii de navigație și securitate.
Miza economică este ridicată: orice taxe aplicate navelor ar putea costa comercianții de mărfuri și transportatorii „zeci de miliarde de dolari anual”, conform relatării. Mai multe guverne – inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au avertizat că astfel de taxe ar încălca legislația maritimă.
Statele Unite, Europa și vecinii arabi din Golf ai Omanului sunt tot mai îngrijorați că sultanatul ar putea institui un sistem de taxare împreună cu Iranul. Teheranul insistă, în contextul negocierilor de pace cu SUA, că va gestiona traficul în comun cu Omanul.
În același timp, Muscatul a transmis semnale diferite: pe de o parte, a publicat o declarație comună cu Iranul privind discutarea modului de operare a căii navigabile și a costurilor asociate; pe de altă parte, a semnat ulterior o declarație cu SUA și Consiliul de Cooperare al Golfului care respinge „orice taxe, tarife sau încercări de a exercita controlul asupra strâmtorii”. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că semnarea acelei declarații este „o veste bună”.
Potrivit Bloomberg, oficialii omanți le-ar fi spus europenilor că se află sub presiunea Iranului, care a lansat rachete și drone în regiune în timpul conflictului, inclusiv asupra Omanului.
Președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu liderul Omanului, sultanul Haitham bin Tariq, iar pe agendă se află securitatea rutelor maritime și „trecerea liberă și necondiționată” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit biroului lui Macron.
Între timp, Iranul a semnalat deja că navele care traversează strâmtoarea trebuie să solicite asigurare de la Teheran, iar polițele ar urma să fie gratuite doar pentru următoarele 60 de zile. Rubio a avertizat că, dacă Iranul nu menține strâmtoarea liberă de taxe, alte guverne ar putea proceda similar în alte strâmtori maritime, ceea ce „și atunci vom avea parte de haos”.
Deși fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după un acord de pace provizoriu semnat săptămâna trecută de președintele SUA, Donald Trump, traficul rămâne sub nivelurile dinainte de război, iar riscurile nu au dispărut: un vas de containere, „Ever Lovely”, a fost lovit în strâmtoare, incident pe care Trump l-a numit o „încălcare prostească” a armistițiului, fără a preciza eventuale măsuri.
Recomandate

Secretarul de stat Marco Rubio spune că nu există dovezi că penele IT recente din SUA sunt coordonate sau provocate intenționat, pe fondul unor întreruperi care au afectat în ultimele zile servicii digitale, aviația și sectorul bancar, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională și economică: reduce presiunea pentru măsuri de urgență bazate pe ipoteza unui atac coordonat, dar lasă deschisă problema vulnerabilităților tehnologice. Rubio a declarat, la Manila (Filipine), că guvernul american nu are „niciun indiciu” și „nicio dovadă” că incidentele ar avea legătură între ele sau cu „actori răuvoitori”, de la hackeri și infractori până la „un alt stat”, conform AFP, citată de News.ro. „Nu avem niciun indiciu, nicio dovadă şi niciun motiv să credem, în vreun fel, că unele dintre aceste incidente ar avea legătură cu altele.” Ce sisteme au fost afectate în mai puțin de o săptămână În intervalul menționat de publicație, au fost raportate mai multe defecțiuni care au perturbat activități curente în SUA și „nu numai”: o pană prelungită care a afectat serviciul de mesagerie Outlook și alte instrumente Microsoft (de joi până vineri); o defecțiune a infrastructurii „învechite” de control al traficului aerian, care a ținut avioanele la sol pe întreg teritoriul SUA timp de mai multe ore, cu efecte în aeroporturi; probleme informatice care au afectat clienții United Airlines și ai mai multor bănci, inclusiv JPMorgan Chase; defecțiuni care au afectat și NSA, agenția americană de informații. Rubio a insistat că incidentul Microsoft nu are legătură cu cel care a afectat FAA (autoritatea americană de reglementare a aviației), iar acestea nu ar fi conectate nici cu problemele din sectorul bancar. De ce contează pentru economie și operațiuni Chiar dacă respinge ipoteza unei coordonări, Rubio a recunoscut impactul direct al acestor episoade asupra funcționării economiei și serviciilor: „Recunoaştem pe deplin că aceste incidente provoacă perturbări.” În același timp, el a avertizat că, pe măsură ce tehnologia devine mai integrată în viața de zi cu zi, „vulnerabilitățile devin mai reale”, făcând trimitere inclusiv la riscurile de criminalitate informatică. Rubio a subliniat însă că, în evaluarea de la acest moment, „aceste incidente nu au nicio legătură cu acest fenomen”, iar autoritățile nu au motive să creadă că episoadele sunt conectate între ele. [...]

Întrevederea Takaichi–Putin readuce în discuție dosare cu miză economică și consulară , într-un moment în care relațiile Tokyo–Moscova s-au deteriorat recent, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a avut o discuție cu președintele rus Vladimir Putin în marja summitului APEC de la Shenzhen. Întâlnirea a avut loc miercuri seară târziu, în timpul unui dineu, și a fost confirmată de un oficial al Ministerului japonez de Externe, citat de AFP, care a vorbit sub protecția anonimatului. Este prima discuție față în față între cei doi de la deteriorarea relațiilor bilaterale. Ce teme au fost ridicate: jurnalist reținut și active confiscate Conform presei locale japoneze, inclusiv postului public NHK, șefa guvernului nipon a prezentat „pozițiile Japoniei” pe mai multe subiecte, cu accent pe: detenția în Rusia a unui jurnalist japonez, arestat sub acuzații de spionaj; confiscarea recentă de către Moscova a activelor companiei Japan Tobacco . Ce urmează: menținerea canalelor de comunicare Aceleași informații indică faptul că discuția a durat aproximativ 30 de minute, iar cei doi lideri au convenit să păstreze comunicarea „la diferite niveluri”. Separat, deplasarea lui Takaichi la Shenzhen pentru APEC a fost și prima sa vizită în China după declarațiile de acum un an privind Taiwanul, care au afectat semnificativ relațiile cu Beijingul, mai notează Agerpres. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]

România își ridică nivelul de reprezentare la reuniunea de la Berlin , după ce președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la „ Coaliția de Voință ”, în contextul în care la discuții vor fi prezenți și emisari ai fostului președinte american Donald Trump, potrivit HotNews . Reuniunea are loc joi, la Berlin, în formatul în care liderii europeni discută sprijinul pentru Ucraina și condițiile unei păci „juste și durabile” între Rusia și Ucraina. Inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu, însă, potrivit unor surse guvernamentale citate de publicație, deplasarea acestuia a fost anulată. De ce s-a schimbat decizia Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, decizia a fost luată „în urmă cu scurt timp” la Palatul Cotroceni , după ce Administrația Prezidențială a fost informată că la reuniune vor participa și Jared Kushner și Steve Witkoff, descriși ca emisari ai lui Donald Trump. În acest context, la Berlin ar urma să existe discuții despre modul în care vor fi abordate următoarele contacte cu Rusia privind războiul din Ucraina. Publicația notează că participarea președintelui la astfel de reuniuni este „cutuma”. Mesajul anunțat de Cotroceni: securitatea Europei și Marea Neagră Administrația Prezidențială a confirmat oficial participarea printr-un comunicat de presă. Conform acestuia, Nicușor Dan va susține că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, cu accent pe statele expuse, inclusiv România, și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. Totodată, președintele va transmite că Rusiei „nu i se poate permite” să influențeze deciziile de securitate și politică externă ale țărilor din regiune. Context: ultimele discuții înaintea unei noi runde de negocieri Discuțiile de la Berlin sunt prezentate ca ultimele înaintea unei noi întâlniri între reprezentanții Kremlinului și cei ai Ucrainei, mediată de Statele Unite, la care ar urma să participe și reprezentanți ai marilor puteri europene, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai NATO. Separat, materialul menționează că liderii Chinei și Rusiei s-au întâlnit la Shenzhen în marja APEC și că este programată o întâlnire la care ar urma să participe și Donald Trump, informație atribuită agenției France Presse. [...]

Vladimir Putin a prezentat Asia-Pacific drept noul centru al economiei globale și a susținut că sancțiunile occidentale nu mai funcționează , într-un discurs adresat oamenilor de afaceri la forumul APEC din Shenzhen, potrivit HotNews . Liderul de la Kremlin a descris evoluția drept o „schimbare tectonică”, afirmând că regiunea Asia-Pacific a devenit „principalul nucleu industrial și tehnologic al planetei”. În același timp, a legat această transformare de apariția unei ordini internaționale „mai echilibrate” și a criticat încercările unor puteri de a limita dezvoltarea competitorilor prin restricții economice. Mesajul economic: Asia-Pacific, greutate majoră în PIB și comerț Putin a susținut că economiile țărilor prezente la forum reprezintă peste 60% din PIB-ul mondial și 50% din comerțul internațional de mărfuri. În lectura sa, statele asiatice în curs de dezvoltare ar fi trecut de la rolul de „fabrică a lumii” — cu producție de asamblare pentru companii occidentale — la poziția de „lideri ai dezvoltării globale” și motoare ale inovației tehnologice. Sancțiunile și UE: eficacitate contestată și pierdere de competitivitate În același discurs, Putin a afirmat că sancțiunile și taxele vamale pot afecta dezvoltarea, dar „nu sunt capabile să oprească complet creșterea sau să distrugă economiile”, invocând drept exemplu încercările „eșuate” de a izola Rusia după invazia din Ucraina (conflict pe care nu l-a menționat direct). El a mai susținut că Uniunea Europeană își pierde competitivitatea industrială din cauza restricțiilor împotriva Moscovei și a renunțării la aprovizionarea cu energie din Rusia, în timp ce presiunea externă ar fi accelerat transformarea economiei ruse. În acest context, Putin a afirmat că ponderea dolarului și a euro în plățile pentru exporturile rusești a scăzut de la 85% în 2021 la 9% „în prezent”. Ce urmează: stimulente interne și discuții la vârf Putin a spus că Rusia este dispusă să împărtășească expertiză în domenii precum inteligența artificială, serviciile digitale și comunicațiile prin satelit. Totodată, a anunțat intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a unui regim de stimulente pentru investiții în Extremul Orient rus și în regiunea arctică. Separat, el și-a exprimat așteptarea ca o reuniune trilaterală programată pentru joi, cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, să ajute la soluționarea divergențelor prin dialog. [...]

Cadoul personal oferit lui Donald Trump de președintele Poloniei a fost ținut secret inclusiv față de instituții-cheie , un episod care ridică semne de întrebare despre transparența și controlul administrativ în gesturile cu încărcătură diplomatică, potrivit Digi24 . Președintele polonez Karol Nawrocki i-a oferit lui Trump două cadouri cu ocazia zilei sale de naștere, iar unul dintre ele a fost livrat la Washington „sub o strictă secretizare”. Conform relatărilor citate de Digi24 (onet.pl și tvpworld.com), nici publicul, nici Ministerul Afacerilor Externe și nici Ambasada Poloniei la Washington nu au știut despre cadoul personal. Ce a primit Trump și cum a fost prezentat Cadoul care a rămas inițial un mister ar fi fost, potrivit TVN24 , un „tron” – un scaun bogat decorat, cu detalii din chihlimbar sculptat și simboluri americane. Obiectul ar fi fost realizat de artistul polonez Lucjan Myrta, specializat în chihlimbar. Myrta a declarat postului că scaunul fusese comandat inițial de biroul fostului președinte polonez Andrzej Duda, în timpul primului mandat al lui Trump. Contextul: două cadouri, unul „de stat” și unul „personal” În luna iunie, Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională al președintelui polonez, a spus că Trump urma să primească două cadouri: unul „din partea statului” și unul „mai personal”. Primul cadou a fost o placă de marmură oferită „în numele națiunii poloneze”, destinată arcului de triumf planificat la Washington. Al doilea cadou a fost cel ținut secret până acum. Ce nu se știe: costul și reacția oficială a SUA Nu este clar cât a costat cadoul. Przydacz a declarat pentru TVN24 că darul „a făcut impresie” la Washington. TVP World a contactat biroul președintelui Nawrocki, iar instituția a cerut trimiterea întrebărilor prin e-mail. Publicația a solicitat și un comentariu din partea Casei Albe, însă în materialul citat nu este menționat un răspuns. Reacții politice în Polonia Informația a generat reacții în politica poloneză. Președintele Sejmului, Włodzimierz Czarzasty, a publicat o fotografie a piesei de mobilier și a comentat: „Un tron. Chihlimbar, dar modest.” La rândul său, europarlamentarul Krzysztof Brejza (Coaliția Civică – KO) a întrebat public de ce Nawrocki „i-a fost rușine” să dezvăluie cadoul. [...]