Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile ungare au recuperat numerar de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei) ascuns în păduri, depozite și seifuri, într-o anchetă de corupție care îl vizează pe Miklós Seszták, fost ministru în guvernul Viktor Orbán, potrivit Digi24. Miza economică este dublă: recuperarea efectivă a unor sume foarte mari și semnalul că noua putere de la Budapesta încearcă să transforme anchetele anticorupție în recuperare de active.
Operațiunea s-a desfășurat în 12 și 13 noiembrie, în Budapesta și în regiunile Pest, Békés și Nógrád. Anchetatorii Oficiului Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor (NVVH) au găsit bani îngropați în zone împădurite, ascunși în clădiri agricole, depozite și locuințe, dar și într-un seif amplasat într-un loc izolat.
Potrivit comunicatului oficial citat, au fost recuperate 5,07 miliarde de forinți, 2,66 milioane de euro și 1,26 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 19,5 milioane de dolari. Pentru numărarea bancnotelor au fost folosiți 12 angajați ai Trezoreriei ungare, timp de opt ore, cu cinci mașini de numărat bani.
Seszták a fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018, în perioada guvernării Orbán. El este suspectat că ar fi primit mită și comisioane ilegale de peste 37 de milioane de dolari (aprox. 170 milioane lei), în legătură cu achiziții de autobuze pentru transportul public și proiecte de construcții.
Fostul ministru a fost arestat preventiv în septembrie, însă respinge acuzațiile. Avocatul său, Gábor Papp, a declarat că autoritățile nu au stabilit că banii descoperiți îi aparțin clientului său și a invocat faptul că în dosar există mai mulți suspecți, iar simpla descoperire a numerarului nu dovedește proprietatea.
Descoperirea are loc pe fondul campaniei anticorupție lansate de premierul Péter Magyar, după ce Viktor Orbán a pierdut alegerile din aprilie 2026, punând capăt unei guvernări de 16 ani. Noua administrație a declanșat operațiunea „Purgatoriul”, care vizează investigarea presupuselor fraude și deturnări de fonduri publice din perioada fostei guvernări.
În acest context, mai mulți foști oficiali de rang înalt au intrat în atenția anchetatorilor, inclusiv doi foști miniștri și fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei, György Matolcsy, care neagă acuzațiile. Péter Magyar a salutat descoperirea banilor, în timp ce Viktor Orbán acuză actuala conducere că folosește investigațiile judiciare pentru răzbunări politice.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Respingearea de către UE a unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene menține predictibilitatea cadrului NATO , dar prelungește tensiunile politice care pot alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Antena 3 . Reacția Moscovei a venit după un summit la Dublin, unde liderii europeni au respins propunerea Rusiei de a negocia „arhitectura de securitate”, iar purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova , a susținut că Europa ar fi „mai sigură” fără NATO. Zaharova a afirmat că, în absența Alianței, „securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă” și a comparat NATO cu o „măsea stricată”, acuzând organizația că ar fi slăbit „sistemul imunitar” al Europei și al lumii și că ar solicita „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. De ce contează refuzul UE: linie roșie în negocierile de securitate Poziția liderilor europeni, exprimată la summitul de la Dublin, indică faptul că UE nu acceptă includerea unei renegocieri a arhitecturii de securitate europene ca temă de negociere cu Rusia în acest moment. Din perspectiva stabilității instituționale, mesajul reduce riscul unor concesii rapide care ar putea schimba regulile de funcționare ale securității colective în Europa. În același timp, reacția dură a Moscovei arată că subiectul rămâne un punct de fricțiune major, cu potențial de a menține un climat de tensiune în proximitatea UE. Ce a spus Germania și cum a fost folosit mesajul de Moscova Zaharova a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, consemnată de agenția rusă de presă TASS, potrivit căreia nu este necesar să se discute cu Rusia despre o arhitectură de securitate europeană. „Nu trebuie să discutăm despre asta. Ea există deja”, a spus Merz. Context: propunerea Rusiei și legătura cu negocierile despre Ucraina și Republica Moldova Potrivit sursei, președintele rus Vladimir Putin le-a transmis americanilor că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare „viziunea” Moscovei despre „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”, declarație atribuită lui Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus, după negocieri din această săptămână cu emisarii președintelui Donald Trump. În același timp, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar fi propus și federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor Transnistria și Găgăuzia. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin purtătorul de cuvânt Dumitru Ciorici, care a spus că, pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE, apar „mai multe sperietori și provocări de la Moscova” menite să o împiedice. [...]
Benjamin Netanyahu încearcă să schimbe ecuația formării guvernului în Israel , cerând o coaliție de „uniune națională” pe fondul amenințării nucleare iraniene, într-un moment în care rivalul său, Gadi Eisenkot, are mandatul de a construi o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: dacă apelul prinde, negocierile pentru viitorul executiv se pot reconfigura, iar opțiunea unui guvern fără Netanyahu ar putea fi pusă sub presiune. Netanyahu, premier interimar, susține că este nevoie de o coaliție largă care să poată răspunde „provocărilor de securitate”, invocând relansarea programului nuclear iranian și riscul ca Teheranul să folosească arme nucleare împotriva Israelului dacă le-ar dezvolta. El afirmă că Israelul trebuie să împiedice reluarea îmbogățirii uraniului și accelerarea programului de înarmare nucleară al Iranului, făcând trimitere la operațiuni militare anterioare împotriva Iranului. „Trebuie să eliminăm această amenințare existențială care planează asupra noastră, odată pentru totdeauna.” Negocierile pentru guvern: apel „fără condiții” și o replică tăioasă Adresându-se direct lui Eisenkot, Netanyahu i-a cerut să renunțe la formarea unui guvern pe care l-a numit „fragil și periculos” și să accepte negocieri „fără condiții prealabile”, pentru a ajunge la acorduri privind „securitatea și viitorul Israelului”. În logica sa, o majoritate fragilă nu ar putea susține un obiectiv de asemenea amploare, în timp ce o coaliție de uniune națională ar putea garanta securitatea pe termen lung și ar ajuta la reconcilierea unei societăți „profund divizate”. Reacția lui Gadi Eisenkot a venit rapid. Potrivit Digi24, acesta a denunțat ceea ce a numit „trucurile” politice ale lui Netanyahu și a subliniat că discuțiile dintre reprezentanții celor două partide erau deja programate pentru duminică. Eisenkot a susținut că Netanyahu „pretinde că își dorește unitate”, dar „divide și stârnește tensiuni”. „Încercare frumoasă, dar aceste trucuri nu funcționează cu mine.” Contextul care contează: mandatul lui Eisenkot și scenariul „fără Netanyahu” Apelul lui Netanyahu vine după ce președintele Isaac Herzog i-a încredințat lui Gadi Eisenkot mandatul de a forma un nou guvern , în urma alegerilor parlamentare din octombrie, în care blocul lui Netanyahu a pierdut majoritatea. Eisenkot este susținut de 67 de parlamentari și are la dispoziție 28 de zile pentru a negocia o coaliție, cu posibilitatea prelungirii termenului. Potrivit presei israeliene citate de Digi24, Eisenkot urmărește în continuare formarea unui executiv fără Netanyahu , în pofida apelului la „uniune națională”. În perioada imediat următoare, indicatorul-cheie va fi dacă negocierile programate între partide se traduc într-o apropiere reală sau dacă apelul lui Netanyahu rămâne o încercare de repoziționare politică în fața unui proces de formare a guvernului care, deocamdată, îl poate exclude. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
RD Congo semnalează că ar putea debloca negocierile pentru șefia Francofoniei după consultări cu România, luând în calcul retragerea propriei candidate și susținerea lui Dacian Cioloș , însă doar într-un aranjament mai larg, care să includă concesii similare din partea celorlalți competitori, potrivit news.ro . Într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Kinshasa, Republica Democrată Congo spune că, la a 48-a sesiune a Conferinței ministeriale a Francofoniei, și-a exprimat disponibilitatea de a „lua în considerare” retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), pentru a favoriza un consens între statele membre. Autoritățile congoleze precizează că această deschidere nu pune sub semnul întrebării profilul sau competențele candidatei. Mesajul central al Kinshasei este că o eventuală retragere nu poate fi unilaterală. RD Congo condiționează demersul de „reciprocitate”, cerând ca ceilalți candidați și statele care îi susțin să arate „responsabilitate, flexibilitate și deschidere către compromis”, astfel încât să rezulte o candidatură „cu adevărat consensuală”. Ce înseamnă pentru România: șanse mai mari, dar cu condiții În urma consultărilor cu România, RD Congo afirmă că este dispusă să analizeze „un demers comun” în favoarea lui Dacian Cioloș, candidatul propus de România. Ținta declarată este apropierea pozițiilor și crearea condițiilor pentru un consens cât mai larg în interiorul OIF. Pentru România, miza reuniunii este obținerea consensului în jurul candidaturii lui Dacian Cioloș pentru mandatul 2027–2030, iar decizia urmează să fie adoptată de liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline ale OIF în sesiunea de luni, la Phnom Penh , în Cambodgia. Context: patru candidați în cursă Potrivit AFP, în competiție sunt patru candidați pentru funcția de secretar general al Francofoniei: actualul secretar general Louise Mushikiwabo (Rwanda), Juliana Amato Lumumba (RD Congo), Coumba Ba (Mauritania) și Dacian Cioloș. [...]
Refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu energetic menține riscul de noi lovituri asupra infrastructurii și prelungește incertitudinea pentru securitatea energetică a Ucrainei, în timp ce Kievul reclamă și un impact operațional direct al restricțiilor impuse conexiunilor Starshield în teritoriile ocupate. Informațiile sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza declarațiilor președintelui Volodîmîr Zelenski către jurnaliști, vineri, 13 noiembrie. Zelenski a spus că, în consultările mediate de SUA la Abu Dhabi (detalii în materialul separat al publicației despre consultările mediate de SUA în Abu Dhabi ), delegația rusă ar fi susținut că nu are mandat pentru a agrea un armistițiu și a trimis decizia „direct” la Kremlin. Ulterior, după discuții la Moscova între Putin și emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner (menționate de publicație într-un material separat, întâlnirea dintre Putin și emisarii americani ), Kievul ar fi primit confirmarea că Moscova a respins armistițiul energetic. Într-o declarație redată de publicație, Zelenski a afirmat că armistițiul „nu este susținut personal de Putin”, sugerând că propunerea nu are, în acest moment, o bază politică la vârful conducerii ruse pentru a fi pusă în practică. „Operațiunea umanitară” din Kostiantînivka , văzută la Kiev ca pretext militar Zelenski a respins și ideea lui Putin privind o „operațiune umanitară” în orașul disputat Kostiantînivka (regiunea Donețk), pe care a descris-o drept o manevră menită să faciliteze capturarea localității și deschiderea unui culoar ofensiv spre Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca să repete tactici folosite într-un armistițiu localizat anterior în zona Oleshky, unde, susține el, trupele ruse ar fi rotit efective și ar fi adus echipamente grele sub acoperire „umanitară” (publicația trimite la un exemplu de operațiuni similare în satele de lângă Oleshky ). Limitările Starshield în teritoriile ocupate: efect direct asupra apărării antiaeriene Separat, Zelenski a avertizat că o limită de viteză de 161 km/h impusă conexiunilor militare prin satelit Starshield în teritoriile ucrainene ocupate are implicații politice și degradează operațiunile de apărare antiaeriană de pe linia frontului. El a susținut că diferențierea regulilor de conectivitate între teritoriul controlat de guvern și zonele ocupate „sună politic” și ar submina implicit granițele suverane ale Ucrainei. În plan operațional, Zelenski a spus că platforme ucrainene de interceptare – inclusiv drone care se bazează pe Starshield – nu mai pot angaja la timp drone rusești Shahed cu propulsie cu reacție, înainte ca acestea să ajungă la orașe ucrainene. Președintele ucrainean a mai afirmat că restricțiile ar fi persistat timp de cinci zile, deși SpaceX ar fi transmis Ministerului Apărării din Ucraina că nu a implementat schimbări. În același context, Zelenski a indicat o contradicție cu asigurări anterioare ale secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora Starshield ar funcționa în principal sub autoritatea guvernului SUA, nu a SpaceX. Presiune politică la Washington: cereri de explicații către SpaceX Pe fondul acestor acuzații, materialul notează o intensificare a controlului politic în SUA. Senatorii democrați Jeanne Shaheen și Chris Coons au trimis o scrisoare către Elon Musk, cerând păstrarea comunicărilor interne, a jurnalelor de rețea, a modificărilor software și a corespondenței cu Casa Albă, Pentagonul și oficiali ruși, începând cu 1 septembrie, cu termen de conformare 30 noiembrie. În plus, congresmenii Gregory Meeks (lider democrat în Comisia pentru Afaceri Externe) și Adam Smith (lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate) au criticat noile limitări, susținând că restricții anterioare ar fi contribuit la victime civile în Ucraina și ar fi întărit poziția de negociere a lui Putin, potrivit relatării. În ansamblu, tabloul descris de Zelenski combină două presiuni asupra Ucrainei: lipsa unui acord pentru protejarea infrastructurii energetice și constrângeri tehnice asupra conectivității militare în zonele ocupate, cu efecte imediate asupra apărării aeriene. [...]
