Știri
Știri din categoria Externe
RD Congo semnalează că ar putea debloca negocierile pentru șefia Francofoniei după consultări cu România, luând în calcul retragerea propriei candidate și susținerea lui Dacian Cioloș, însă doar într-un aranjament mai larg, care să includă concesii similare din partea celorlalți competitori, potrivit news.ro.
Într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Kinshasa, Republica Democrată Congo spune că, la a 48-a sesiune a Conferinței ministeriale a Francofoniei, și-a exprimat disponibilitatea de a „lua în considerare” retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), pentru a favoriza un consens între statele membre. Autoritățile congoleze precizează că această deschidere nu pune sub semnul întrebării profilul sau competențele candidatei.
Mesajul central al Kinshasei este că o eventuală retragere nu poate fi unilaterală. RD Congo condiționează demersul de „reciprocitate”, cerând ca ceilalți candidați și statele care îi susțin să arate „responsabilitate, flexibilitate și deschidere către compromis”, astfel încât să rezulte o candidatură „cu adevărat consensuală”.
În urma consultărilor cu România, RD Congo afirmă că este dispusă să analizeze „un demers comun” în favoarea lui Dacian Cioloș, candidatul propus de România. Ținta declarată este apropierea pozițiilor și crearea condițiilor pentru un consens cât mai larg în interiorul OIF.
Pentru România, miza reuniunii este obținerea consensului în jurul candidaturii lui Dacian Cioloș pentru mandatul 2027–2030, iar decizia urmează să fie adoptată de liderii celor 53 de state membre cu drepturi depline ale OIF în sesiunea de luni, la Phnom Penh, în Cambodgia.
Potrivit AFP, în competiție sunt patru candidați pentru funcția de secretar general al Francofoniei: actualul secretar general Louise Mushikiwabo (Rwanda), Juliana Amato Lumumba (RD Congo), Coumba Ba (Mauritania) și Dacian Cioloș.
Recomandate
Refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu energetic menține riscul de noi lovituri asupra infrastructurii și prelungește incertitudinea pentru securitatea energetică a Ucrainei, în timp ce Kievul reclamă și un impact operațional direct al restricțiilor impuse conexiunilor Starshield în teritoriile ocupate. Informațiile sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza declarațiilor președintelui Volodîmîr Zelenski către jurnaliști, vineri, 13 noiembrie. Zelenski a spus că, în consultările mediate de SUA la Abu Dhabi (detalii în materialul separat al publicației despre consultările mediate de SUA în Abu Dhabi ), delegația rusă ar fi susținut că nu are mandat pentru a agrea un armistițiu și a trimis decizia „direct” la Kremlin. Ulterior, după discuții la Moscova între Putin și emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner (menționate de publicație într-un material separat, întâlnirea dintre Putin și emisarii americani ), Kievul ar fi primit confirmarea că Moscova a respins armistițiul energetic. Într-o declarație redată de publicație, Zelenski a afirmat că armistițiul „nu este susținut personal de Putin”, sugerând că propunerea nu are, în acest moment, o bază politică la vârful conducerii ruse pentru a fi pusă în practică. „Operațiunea umanitară” din Kostiantînivka , văzută la Kiev ca pretext militar Zelenski a respins și ideea lui Putin privind o „operațiune umanitară” în orașul disputat Kostiantînivka (regiunea Donețk), pe care a descris-o drept o manevră menită să faciliteze capturarea localității și deschiderea unui culoar ofensiv spre Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca să repete tactici folosite într-un armistițiu localizat anterior în zona Oleshky, unde, susține el, trupele ruse ar fi rotit efective și ar fi adus echipamente grele sub acoperire „umanitară” (publicația trimite la un exemplu de operațiuni similare în satele de lângă Oleshky ). Limitările Starshield în teritoriile ocupate: efect direct asupra apărării antiaeriene Separat, Zelenski a avertizat că o limită de viteză de 161 km/h impusă conexiunilor militare prin satelit Starshield în teritoriile ucrainene ocupate are implicații politice și degradează operațiunile de apărare antiaeriană de pe linia frontului. El a susținut că diferențierea regulilor de conectivitate între teritoriul controlat de guvern și zonele ocupate „sună politic” și ar submina implicit granițele suverane ale Ucrainei. În plan operațional, Zelenski a spus că platforme ucrainene de interceptare – inclusiv drone care se bazează pe Starshield – nu mai pot angaja la timp drone rusești Shahed cu propulsie cu reacție, înainte ca acestea să ajungă la orașe ucrainene. Președintele ucrainean a mai afirmat că restricțiile ar fi persistat timp de cinci zile, deși SpaceX ar fi transmis Ministerului Apărării din Ucraina că nu a implementat schimbări. În același context, Zelenski a indicat o contradicție cu asigurări anterioare ale secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora Starshield ar funcționa în principal sub autoritatea guvernului SUA, nu a SpaceX. Presiune politică la Washington: cereri de explicații către SpaceX Pe fondul acestor acuzații, materialul notează o intensificare a controlului politic în SUA. Senatorii democrați Jeanne Shaheen și Chris Coons au trimis o scrisoare către Elon Musk, cerând păstrarea comunicărilor interne, a jurnalelor de rețea, a modificărilor software și a corespondenței cu Casa Albă, Pentagonul și oficiali ruși, începând cu 1 septembrie, cu termen de conformare 30 noiembrie. În plus, congresmenii Gregory Meeks (lider democrat în Comisia pentru Afaceri Externe) și Adam Smith (lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate) au criticat noile limitări, susținând că restricții anterioare ar fi contribuit la victime civile în Ucraina și ar fi întărit poziția de negociere a lui Putin, potrivit relatării. În ansamblu, tabloul descris de Zelenski combină două presiuni asupra Ucrainei: lipsa unui acord pentru protejarea infrastructurii energetice și constrângeri tehnice asupra conectivității militare în zonele ocupate, cu efecte imediate asupra apărării aeriene. [...]
Întâlnirea Trump–Xi–Putin de la APEC riscă să rămână fără rezultate concrete pe dosarele cu miză economică , în condițiile în care Casa Albă spune din start că nu se așteaptă la un acord pe un nou tratat nuclear, iar războiul din Iran continuă să țină Strâmtoarea Hormuz închisă și prețurile energiei volatile, potrivit Al Jazeera . Întâlnirea trilaterală – prima de acest tip – va avea loc la Shenzhen, în marja summitului APEC din 18-19 noiembrie, după confirmarea Casei Albe. Discuțiile sunt anunțate ca fiind centrate pe „proliferarea nucleară”, însă vin pe fondul unor crize care apasă direct pe piețe și lanțuri de aprovizionare: războiul Rusiei în Ucraina, războiul SUA–Israel cu Iranul și tensiunile comerciale SUA–China. Dosarele care pot influența energia și comerțul Pe agenda probabilă apar trei teme cu impact economic indirect, dar relevant: Un nou cadru pentru controlul armelor nucleare după expirarea, în februarie, a tratatului New START (semnat în 2010), care limita arsenalele strategice ale SUA și Rusiei. Trump a respins anterior prelungirea și a cerut un acord „nou, îmbunătățit și modernizat” care să includă și China, însă Beijingul este descris ca reticent să intre într-un aranjament pe care nu l-a negociat. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a declarat pentru Reuters că subiectul va deschide discuția, dar că „nu ne așteptăm să obținem vreun fel de acord”. Războiul cu Iranul , lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, care a intrat într-un blocaj: loviturile la scară largă s-au oprit „deocamdată”, dar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă după mai mult de 100 de zile, iar prețurile petrolului și gazelor sunt încă volatile, pe fondul atacurilor iraniene și al minelor marine. Înainte de război, o treime din aprovizionarea Chinei cu țiței tranzita strâmtoarea, iar conflictul afectează și cererea pentru exporturile chineze, potrivit articolului. Rivalitatea comercială SUA–China , inclusiv competiția pentru microcipuri folosite în inteligența artificială. Materialul notează că Trump a impus anul trecut o majorare de taxe de 145% pentru China, iar Beijingul a răspuns cu tarife de 125% la importurile din SUA. Ulterior, cele două părți au redus tarifele și au încheiat „mai multe înțelegeri”, dar un scandal recent la Nvidia a reaprins tensiunile, după ce SUA ar fi acuzat China de spionaj asupra directorului general Jensen Huang, acuzație negată de Beijing. Ucraina, probabil în afara discuției Deși contextul geopolitic este dominat de războiul din Ucraina, articolul susține că este „foarte puțin probabil” ca subiectul să fie abordat la trilaterală. Un oficial al administrației Trump a spus că președintele SUA nu va ridica tema, în timp ce China a calificat războiul drept o problemă europeană. Washingtonul ar urmări negocieri de pace pe un canal separat, cu emisari americani care au vizitat în această săptămână atât Ucraina, cât și Rusia. Ce urmărește fiecare lider Al Jazeera descrie obiective diferite, cu accent pe poziționare și imagine, mai degrabă decât pe acorduri rapide: Rusia ar vedea întâlnirea ca pe o oportunitate de imagine și de proiectare a puterii, în timp ce conflictul din Ucraina este „ocolit”. Analistul Alexander Bratersky spune că Putin ar putea folosi formatul pentru a se prezenta intern drept „primul între egali”. China ar urmări o detensionare a războiului cu Iranul, care îi afectează energia, și ar încerca să evite presiunea de a intra într-un tratat nuclear trilateral. Ministerul chinez de Externe a afirmat luna trecută că nu este „nici corect, nici rezonabil, nici realist” să i se ceară Chinei să participe acum la astfel de negocieri. SUA ar avea ca prioritate includerea Chinei și Rusiei într-un nou acord privind reducerea armelor nucleare. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a spus că Trump consideră proliferarea „foarte periculoasă”. În același timp, articolul sugerează că Trump ar putea folosi întâlnirea pentru a proiecta influență diplomatică, în condițiile în care Iranul nu acceptă cererile SUA pentru încheierea războiului. Mai mult „performanță” decât decizii Unul dintre experții citați, profesorul Simon Mabon (Universitatea Lancaster), anticipează „fotografii” și retorică, dar puține rezultate care să închidă conflictele majore. În plus, înfrângerea severă a republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat, menționată în articol, ar putea reduce marja de manevră a lui Trump, pe fondul unui Congres condus de democrați, probabil mai favorabil Ucrainei. În Rusia, oficiali au ridicat miza simbolică: Pyotr Tolstoy a vorbit despre posibilitatea unui „nou Ialta”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit întâlnirea „extrem de semnificativă”, avertizând totuși că eventualele înțelegeri nu pot fi impuse altor state. Pentru piețe, semnalul imediat rămâne că dosarele cu impact direct – energia prin Hormuz și comerțul SUA–China – vor fi discutate, dar fără garanția unor rezultate rapide. [...]
SUA au testat pentru prima dată un „troc” Donbas –NATO , iar Kievul spune că ar lua în calcul consultarea populației dacă ar exista o ofertă concretă, potrivit Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 noiembrie, la o întâlnire cu jurnaliști, că negociatori americani au ridicat pentru prima dată întrebarea dacă Ucraina ar fi dispusă să-și retragă trupele din Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski nu a precizat cine anume, din partea SUA, a formulat propunerea. El a reiterat însă poziția Kievului că Ucraina nu se retrage și nu își cedează teritoriile. „Americanii au pus întrebarea: «Dacă Ucraina va fi în NATO, Ucraina va ieși din Donbas?» Asta s-a întâmplat pentru prima dată”, a spus Zelenski, citat de „Interfax-Ucraina”. Ce ar schimba discuția: un referendum, dar doar cu „concret” pe masă Președintele ucrainean a afirmat că, dacă SUA ar confirma posibilitatea aderării Ucrainei la NATO împreună cu ceilalți membri ai alianței, ar fi pregătit să ducă subiectul la referendum. În același timp, a subliniat că, în acest moment, lipsește „concretul” necesar pentru o astfel de decizie. În paralel, Zelenski spune că Ucraina discută cu partenerii occidentali un „pachet de securitate” care ar putea fi oferit în cadrul negocierilor, incluzând: garanții de securitate din partea NATO și a Uniunii Europene; o armată ucraineană puternică (cu un anumit nivel de efective, armament și sprijin financiar pentru o perioadă determinată). Linia roșie a Kievului: fără recunoașterea teritoriilor ocupate ca parte a Rusiei Zelenski a punctat că, chiar și într-un scenariu de acest tip, Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate ca parte a Rusiei. În context, Meduza amintește că autoritățile ruse au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Publicația notează și că trimisul special al lui Donald Trump, Jared Kushner, a declarat după negocieri trilaterale la Abu Dhabi că „problemele teritoriale rămân cele mai dificile”. Context: idei discutate în culise și propuneri respinse Meduza mai relatează că, potrivit The Economist, negociatori americani ar fi avansat ideea modificării granițelor regiunilor Donețk și Lugansk într-un posibil acord teritorial între Rusia și Ucraina. Conform surselor publicației, conceptul ar fi fost ca Rusia să poată pretinde controlul complet asupra regiunilor, fără ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teritorii — însă Ucraina ar fi respins propunerea. În acest stadiu, din declarațiile lui Zelenski reiese că discuția despre un schimb „Donbas pentru NATO” a fost ridicată ca întrebare, nu ca ofertă formală, iar Kievul condiționează orice pas de existența unor garanții și termeni expliciți. [...]
Microsoft spune că a restabilit complet serviciile, după o pană globală de peste 24 de ore care a blocat comunicațiile online în companii și instituții. Potrivit Digi24 , întreruperea a afectat inclusiv Teams, Outlook și asistentul Copilot, iar compania indică drept cauză probleme la nivelul serverelor, fără indicii de activitate malițioasă. Microsoft a transmis pe platforma X că a finalizat remedierea problemei de bază și că a restabilit serviciile pentru toți clienții și regiunile rămase afectate, conform Agerpres. Incidentul a început joi, în jurul orei 17:25 GMT (19:25, ora României) și este descris ca una dintre cele mai lungi întreruperi din istoria companiei, a doua perturbare majoră din acest an. Impact operațional: activități de bază blocate în mediul de lucru Outlook și Teams, folosite la scară largă la locul de muncă, au fost indisponibile, ceea ce a împiedicat activități esențiale precum trimiterea de e-mailuri, gestionarea calendarelor și organizarea întâlnirilor virtuale. Efectele s-au propagat de la agenții guvernamentale din Australia și Japonia până în Statele Unite. În plan economic și operațional, pana a provocat întârzieri în activitatea firmelor de tranzacționare, a împiedicat unele companii să își publice rezultatele financiare și a determinat companiile aeriene să își avertizeze clienții cu privire la dificultăți de comunicare. Dimensiunea incidentului și semnalul de risc pentru dependența de un singur furnizor Numărul problemelor raportate a crescut brusc pe măsură ce angajații din Asia și Europa își începeau ziua de lucru, potrivit Ookla, compania-mamă a platformei Downdetector . Platforma a înregistrat peste 7,4 milioane de raportări la nivel mondial, cu un vârf de aproape 20.000 pe minut, de peste 1.500 de ori peste nivelul obișnuit. „Acest lucru arată în ce măsură o mare parte a zilei de lucru se desfășoară, în prezent, prin intermediul instrumentelor de e-mail și colaborare ale unui singur furnizor”, a declarat Luke Kehoe, analist principal la Ookla. Posibile despăgubiri: pierderi asigurate estimate la 300–500 milioane dolari Perturbările și pierderile financiare ar putea genera cereri de despăgubire, însă impactul total asupra asigurătorilor ar urma să fie limitat, a spus Mario De Cicco, vicepreședinte la Morningstar DBRS. Acesta a estimat pierderile asigurate la nivel global între 300 și 500 de milioane de dolari (aprox. 1,4–2,4 miliarde lei), sub impactul financiar de 400 de milioane până la 1,5 miliarde de dolari (aprox. 1,9–7,1 miliarde lei) asociat incidentului CrowdStrike din 2024 , care a blocat peste opt milioane de calculatoare cu Windows. Microsoft susține că nu există indicii că incidentul ar fi fost cauzat de o acțiune malițioasă, iar compania exclude inteligența artificială drept cauză a problemei. [...]
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
Deschiderea lui Marine Le Pen către o discuție directă cu Volodimir Zelenski , axată pe finanțarea Ucrainei, mută presiunea politică asupra viitoarelor decizii bugetare europene și adaugă incertitudine în jurul continuității sprijinului financiar, potrivit Digi24 . Marine Le Pen, candidată de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța și lidera partidului Rassemblement National, a declarat că este dispusă să se întâlnească cu președintele ucrainean la Bruxelles, pentru a discuta „în special despre finanțarea” Ucrainei. Informația este relatată de AFP și preluată de News.ro. Declarația a fost făcută cu ocazia unei vizite la târgul „Made in France”, unde Le Pen a spus că, dacă îl poate întâlni pe Zelenski la Bruxelles, va transmite acest lucru ambasadorului Ucrainei. De ce contează: semnal politic pe tema banilor pentru Ucraina Le Pen a argumentat că Bruxelles-ul ar fi un loc „potrivit” pentru o astfel de întâlnire, invocând tensiunile europene legate de finanțarea Ucrainei. „Consider că locul ar fi, de altfel, destul de potrivit, deoarece realitatea este că problema finanțării Ucrainei este una care zguduie astăzi Europa.” Context: poziția declarată privind reducerea sprijinului Potrivit informațiilor din articol, Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. În acest cadru, disponibilitatea pentru o întâlnire la Bruxelles capătă relevanță nu doar diplomatică, ci și practică: discuția despre „finanțare” indică faptul că subiectul sprijinului bugetar pentru Ucraina rămâne un punct de fractură în politica europeană, cu potențiale consecințe asupra deciziilor viitoare. [...]
