Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile împotriva a aproximativ 2.600 de persoane și companii ruse și belaruse, după ce Slovacia a renunțat în ultimul moment la veto-ul care amenința să blocheze decizia înainte de expirarea măsurilor. Sancțiunile au fost extinse pentru încă șase luni, până la 15 septembrie 2026.
Decizia a fost adoptată vineri, cu doar câteva zile înainte ca regimul de sancțiuni să expire la miezul nopții de 15 martie. Lista include aproximativ 2.600 de persoane și entități considerate responsabile pentru sprijinirea sau facilitarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Cei vizați au activele înghețate în Uniunea Europeană și nu pot călători în statele membre.
Prelungirea sancțiunilor a fost blocată temporar de Slovacia și Ungaria, care au cerut eliminarea unor oligarhi ruși importanți de pe listă.
Autoritățile slovace au insistat în special pentru scoaterea din sancțiuni a:
Ministrul slovac de externe, Juraj Blanár, a avertizat chiar că Bratislava ar putea bloca extinderea sancțiunilor dacă aceste cereri nu sunt acceptate. În final însă, Slovacia a renunțat la veto, iar procedura de aprobare a fost finalizată.
În locul celor două nume cerute de Bratislava, Uniunea Europeană a decis eliminarea altor persoane considerate cazuri juridice mai slabe.
Au fost scoși de pe listă:
De asemenea, cinci persoane care au decedat între timp au fost eliminate automat din lista sancțiunilor.
Diplomații europeni au explicat că aceste cazuri prezentau un risc mai mare de a fi contestate cu succes în instanțele europene.
Disputa privind sancțiunile individuale reflectă tensiuni mai ample în interiorul Uniunii Europene privind politica față de Rusia.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, continuă să blocheze:
Budapesta cere reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Druzhba ca parte a negocierilor.
În pofida acestor divergențe, Uniunea Europeană a extins constant sancțiunile introduse după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, vizând oficiali ruși, oameni de afaceri, companii strategice și persoane implicate în subminarea integrității teritoriale a Ucrainei.
Prelungirea actuală confirmă că blocul comunitar rămâne angajat în menținerea presiunii economice asupra Moscovei, chiar dacă consensul politic devine tot mai dificil de obținut.
Recomandate
Emmanuel Macron a cerut la ONU întărirea regulilor multilaterale și a avertizat că o lume dominată de „forța fără reguli” riscă să alunece spre „legea junglei”, potrivit Adevărul . În ultimul său discurs la Adunarea Generală înainte de încheierea mandatului de la Palatul Élysée , președintele Franței a legat direct degradarea ordinii internaționale de conflictele majore și de competiția tehnologică. Macron a denunțat „întoarcerea imperialismului” și strategiile care pun în discuție frontierele și suveranitatea statelor, susținând că ONU rămâne cadrul necesar pentru apărarea „regulilor comune” și a „interesului comun”. „Întrebarea care ni se pune foarte simplu este dacă vrem să trăim (…) într-o formă de întoarcere la legea junglei, sau într-o societate internaţională civilizată.” Inițiative propuse pentru Ucraina: energie și coridorul cerealelor În privința războiului din Ucraina, liderul francez a pledat pentru un „dublu moratoriu” al atacurilor asupra instalațiilor energetice, atât în Rusia, cât și în Ucraina. Totodată, a propus „un moratoriu la Marea Neagră” pentru a permite circulația cerealelor, argumentând că blocajele afectează securitatea alimentară în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare. Gaza și soluția cu două state Macron a revenit și asupra războiului din Fâșia Gaza, la un an după ce a inițiat la ONU o recunoaștere a Palestinei ca stat. El a criticat lipsa de acțiune a comunității internaționale și a reafirmat soluția cu două state, pe care o descrie drept o condiție pentru securitatea Israelului „de azi și de mâine”. „Coaliția independenților” pentru inteligența artificială Pe componenta de reglementare și autonomie tehnologică, Macron a cerut țărilor „atașate independenței lor” să dezvolte o inteligență artificială care să nu depindă nici de Statele Unite, nici de China. El a vorbit despre o „coaliție a independenților” care să își pună în comun capacitățile de calcul și investițiile pentru a crea un „model open-source de frontieră” (adică un model avansat, la vârful tehnologiei, cu cod deschis). În final, președintele francez a cerut să nu se cedeze „spiritului înfrângerii” și a avertizat asupra unei „împărțiri lente a lumii”, mesaj care fixează miza politică a discursului: apărarea unui sistem internațional bazat pe reguli, într-un moment de presiune simultană dinspre războaie și competiția pentru controlul tehnologiilor critice. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
Rusia Unită este creditat cu 49,4% la exit-poll , într-un scrutin în care autoritățile ruse au invocat atacuri cu drone și „valuri” de atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot electronic, potrivit Agerpres , care citează AFP. Sondajul la ieșirea de la urne, realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice de Stat din Rusia (VCIOM), indică pentru partidul președintelui Vladimir Putin un scor apropiat de cel din 2021, după trei zile de vot desfășurat în contextul războiului din Ucraina. Partidul Comunist (KPRF) și formațiunea naționalistă LDPR sunt creditate cu 14,2%, respectiv 10,7% din voturi. Scrutin fără suspans și cu opoziție limitată Alegerile s-au desfășurat „fără suspans”, într-un context în care disidența este „sever reprimată”, iar singurul partid care se opune deschis războiului, Iabloko, a fost exclus, potrivit aceleiași relatări. În competiție au fost admise doar formațiuni care susțin, în grade diferite, pe Vladimir Putin și continuarea conflictului din Ucraina: KPRF, LDPR, Rusia Dreaptă, Partidul Oameni Noi. Miza formală a scrutinului este reînnoirea celor 450 de locuri din Duma de Stat , camera inferioară a Parlamentului rus. Alegerile au avut loc și pe teritoriile Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Atacuri cu drone și acuzații de „piraterie cibernetică” în ziua votului Ultima zi de vot a fost marcată de un atac ucrainean cu „peste o mie de drone”, care ar fi lovit o rafinărie și zone rezidențiale, provocând incendii, potrivit autorităților ruse. Acestea au raportat cel puțin două persoane ucise și aproximativ douăzeci rănite. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că o rafinărie importantă a fost avariată și a descris atacul drept „fără precedent” și „evident planificat cu scopul de a perturba alegerile”. El a mai afirmat că peste 1.600 de drone ar fi fost doborâte, inclusiv „450 care se îndreptau spre Moscova”. În paralel, Comisia Electorală a susținut că a observat „peste o mie” de valuri de atacuri cibernetice de tip DDoS (încercări de blocare a unui sistem prin supraîncărcare cu solicitări), care ar fi vizat sistemul de vot electronic și infrastructura de telecomunicații. Ce urmează, potrivit Moscovei Ministerul rus al Apărării a declarat seara că Rusia își va „continua și intensifica” atacurile cu „arme de înaltă precizie împotriva țintelor militare din Kiev”, ca răspuns la atacurile raportate. De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au avut un „impact foarte semnificativ” în regiunea Moscovei și că ar fi fost folosite aproximativ zece tipuri de armament. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
