Știri
Știri din categoria Externe
Liderii UE cer Comisiei să pregătească instrumente mai dure împotriva Chinei, pe fondul temerilor că importurile chineze ieftine — inclusiv bunuri „high-end”, precum mașinile — scot din piață producători europeni, potrivit Politico.
La un dineu târziu, în marja unui summit la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au cerut Comisiei Europene să evalueze „trusa” actuală de apărare comercială și, „eventual”, să vină cu instrumente noi, astfel încât blocul să aibă ce „îi trebuie pentru a-și apăra interesele și a reduce riscurile” („derisk”), conform unui oficial UE citat de publicație.
Discuția are o miză economică directă: liderii UE caută modalități de a proteja fabricile europene de concurența produselor chineze vândute la prețuri mici, pe care producătorii europeni nu le pot egala, ceea ce „îi scoate din afaceri”, potrivit relatării.
În acest context, premierul belgian Bart De Wever a indicat că există un consens privind reducerea dependențelor și a invocat problema subvențiilor din China.
„Toată lumea crede că avem nevoie de măsuri pentru a ne reduce dependența. Și subvențiile acordate în China — asta nu e corect. Avem nevoie de un răspuns la asta”, a declarat Bart De Wever.
Acesta a mai spus că este „o chestiune urgentă”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat să afle până unde sunt dispuși liderii UE să accepte eventuale represalii din partea Chinei, în condițiile în care Bruxellesul cântărește cum să-și consolideze apărarea comercială.
Potrivit unui al doilea oficial citat de Politico, Comisia ar urma să facă pe termen scurt o analiză a instrumentelor existente și a modului în care pot fi folosite mai eficient. În schimb, dezvoltarea unor instrumente noi ar necesita timp atât pentru elaborare, cât și pentru parcurgerea procesului legislativ.
În același timp, liderii UE vor ca executivul european să continue angajarea cu Beijingul. Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, este așteptat la Bruxelles la finalul lunii iunie pentru o întâlnire cu comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič.
Recomandate
Dezastrul de la granița Nepal–China a blocat infrastructura critică și a generat pagube estimate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), în timp ce operațiunile de salvare rămân îngreunate de drumuri și poduri distruse, potrivit Adevărul . Bilanțul provizoriu indică cel puțin 734 de morți și peste 3.000 de persoane date dispărute, după inundații și alunecări de teren în apropierea frontierei dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya , care a produs viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și aluviuni, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Proiecte hidroenergetice afectate și muncitori dispăruți În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți. Situația ridică presiune suplimentară asupra capacității de intervenție, în condițiile în care accesul în zonele afectate este limitat. Salvare îngreunată de teren și vreme. India trimite specialiști Echipele de salvare se confruntă cu noroi, infrastructură distrusă și condiții meteo nefavorabile. La operațiuni participă aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere, iar India a trimis specialiști pentru intervenții în tuneluri și personal medical, conform informațiilor citate de Al Jazeera . Intervenția a fost complicată și de formarea unui „lac de baraj” (acumulare de apă blocată de aluviuni), care a dus temporar la suspendarea operațiunilor. Salvarea a fost reluată după ce riscul a fost considerat gestionabil, însă monitorizarea continuă. „Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor.” Ce urmează: risc persistent și resurse insuficiente pentru faza a doua Autoritățile chineze urmăresc zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce salvatorii încearcă să refacă accesul către regiunile afectate. Duminică dimineață, nivelul apei în râul Trishuli a crescut din cauza unor noi precipitații, ceea ce i-a forțat pe localnici și pe salvatori să se retragă pe terenuri mai înalte, potrivit unui oficial al poliției nepaleze citat în material. Un reporter Al Jazeera a mai spus că autoritățile nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor (asistență umanitară și redeschiderea drumurilor), invocând terenul accidentat și lipsa resurselor suficiente. În paralel, apar detalii despre modul în care s-au produs viiturile din 26 august, inclusiv imagini din Himalaya descrise într-un material separat al publicației, cu informații suplimentare aici . [...]
Referendumul din Islanda alimentează discursul suveranist în Europa , după ce Marine Le Pen și Nigel Farage au salutat public respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Marine Le Pen, candidată a extremei drepte din Franța la alegerile prezidențiale din 2027, a scris pe X că votul islandezilor ar demonstra că aderarea la UE nu este „orizontul firesc” pentru toate democrațiile europene. „Prin respingerea, prin referendum, a reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, poporul islandez a reamintit un lucru evident: aderarea la Uniunea Europeană nu este orizontul firesc al oricărei democrații europene” În aceeași postare, Le Pen a susținut că rezultatul transmite un mesaj despre dreptul statelor de a-și decide singure viitorul și de a-și apăra interesele naționale. „Acest vot transmite un mesaj clar: popoarele trebuie să poată decide singure asupra viitorului lor, asupra instituțiilor lor și asupra capacității de a-și apăra interesele naționale” Le Pen a adăugat că, în contextul în care „unii promovează mai mult federalism” și un transfer mai mare de suveranitate către Comisia Europeană , votul din Islanda ar arăta că este posibilă „o Europă a națiunilor libere, suverane” care cooperează voluntar pe teme de interes comun. Nigel Farage, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai Brexitului, a transmis la rândul său un mesaj pe X. „Felicitări Islandei pentru votul de a-și păstra independența” Islandezii au respins sâmbătă reluarea negocierilor de aderare la UE. Conform rezultatelor finale citate de Mediafax, tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar „Da” 47,2%. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Islanda blochează cel puțin până în 2028 reluarea negocierilor de aderare la UE , după ce alegătorii au respins în referendum redeschiderea discuțiilor, potrivit Agerpres , care citează RUV, Reuters și AFP. Decizia păstrează neschimbat cadrul actual al relației cu Uniunea, dar închide, pe termen scurt, opțiunea unei integrări mai profunde. Pe măsură ce numărătoarea se apropia de final, tabăra „Nu” conducea cu 52,5% față de 47,5% pentru „Da”, un avans de 5 puncte procentuale, conform numărării transmise în direct de postul public RUV. Mai rămăseseră de numărat doar o parte dintre buletinele dintr-o circumscripție care înclina deja spre „Nu”. De ce contează: efect de înghețare a dosarului UE și menținerea status quo-ului Un vot negativ înseamnă că orice discuție despre aderarea Islandei la UE ar urma să fie „înghețată” cel puțin până în 2028. În același timp, legăturile existente cu UE rămân neschimbate: Islanda este asociată strâns cu Uniunea prin apartenența la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, între altele. Din perspectiva Bruxellesului, rezultatul este o lovitură de imagine: în material se arată că unii oficiali europeni prezentaseră Islanda drept un „caz cu risc scăzut”, care ar fi putut reduce scepticismul față de extinderea UE și ar fi întărit poziționarea strategică a blocului într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este tot mai discutată. Argumentele din campanie: dobânzi și securitate versus suveranitate și pescuit Susținătorii aderării au invocat potențiale beneficii economice și de securitate, inclusiv posibilitatea reducerii dobânzilor ridicate, pe fondul unui context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de discuțiile din SUA privind anexarea Groenlandei. De cealaltă parte, tabăra „Nu” a susținut că aderarea ar pune în pericol suveranitatea insulei și accesul la apele de pescuit, considerate un interes strategic major pentru Islanda. Context: un dosar deschis în criză, închis de eurosceptici Islanda a depus prima cerere de aderare în 2009, când o criză financiară a lovit economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. În 2026, guvernul a prezentat reluarea procesului ca pe un moment „acum sau niciodată”, iar premierul Kristrun Frostadottir a spus în august că un „Nu” ar elimina speculațiile privind UE. După vot, miza politică imediată rămâne gestionarea relației cu UE în cadrul actual (SEE și Schengen), în condițiile în care tema aderării pare împinsă din nou în afara agendei pe termen scurt. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
