Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina urmărește izolarea Crimeei prin lovituri cu drone asupra rutelor și energiei, o strategie care deja a redus traficul pe o arteră-cheie de aprovizionare și a împins autoritățile ruse să recunoască probleme de combustibil în peninsulă, potrivit HotNews.
Campania ucraineană de atacuri cu drone în zonele ocupate de Rusia a perturbat logistica militară și aprovizionarea cu combustibil, iar luna trecută autoritățile au introdus raționalizarea combustibilului în Crimeea. Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, spune că traficul pe autostrada Novorossiia — rută critică de aprovizionare militară care traversează sudul ocupat al Ucrainei către Crimeea — a scăzut cu „mai mult de două treimi” în ultima lună.
Brovdi afirmă că, „în încă o lună”, Ucraina ar putea avea „control total” asupra drumului și că obiectivul este izolarea Crimeei „în viitorul apropiat”.
Moscova a admis că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au contribuit la penuria recentă de benzină din Crimeea anexată și din unele zone din sudul Rusiei, potrivit The Moscow Times, citat de HotNews.
Președintele Vladimir Putin a recunoscut săptămâna trecută că atacurile cu drone au produs pagube, dar a susținut că nu reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei.
În Crimeea, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a anunțat miercuri amânarea planurilor de distribuire a benzinei raționalizate, invocând faptul că transporturile nu au ajuns în oraș. El a precizat că joi se va acorda prioritate la realimentare transportului public și utilităților, vehiculelor de urgență și celor guvernamentale.
O parte importantă a problemelor este legată de atacurile recente asupra unei autostrăzi și a unui pod care leagă Rostov (sudul Rusiei) de Crimeea prin Mariupol, oraș portuar ocupat, notează materialul.
Analistul Clément Molin, de la think tank-ul francez Atum Mundi, a declarat pentru BBC că drumul este „practic coloana vertebrală a ocupației ruse în sud” și că Ucraina ar fi efectuat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor, inclusiv 30 de cisterne, de la începutul lunii mai, campania intensificându-se în această lună.
Traficul a fost suspendat săptămâna aceasta pe podul Chonhar, un tronson cheie al rutei care leagă provincia Herson (parțial ocupată) de Crimeea, după o serie de atacuri cu drone. Regimentul 1 de asalt independent al Ucrainei a transmis că monitorizează mișcările și lucrările de reparații și că este pregătit să lovească din nou.
Analiști militari citați în material susțin că loviturile ucrainene cu rază medie în teritoriile controlate de Rusia au întrerupt aprovizionarea liniei frontului — apropiind avansul rus de un impas luna trecută — și au slăbit apărarea antiaeriană, deschizând calea pentru lovituri mai adânci care au distrus infrastructură petrolieră și fabrici de armament.
Brovdi spune că unul dintre obiectivele strategice este să forțeze Moscova să-și retragă trupele, nu să avanseze, prin crearea unor condiții care să facă „extrem de dificil” pentru personalul militar și industria de apărare să rămână în Crimeea și în teritoriile ocupate sau să folosească rutele de acces.
Comandantul forțelor de drone afirmă că numărul misiunilor de luptă pe distanțe medii a crescut de 28 de ori pe parcursul anului, iar atacurile adânci pe teritoriul rus au crescut de aproape patru ori în aceeași perioadă.
În primele cinci luni ale acestui an, unitățile ar fi distrus 174 de complexe rusești de apărare aeriană, evaluate de Brovdi la aproximativ 5,4 miliarde de dolari (aprox. 24,3 miliarde lei). Tot el susține că, în aceeași perioadă din 2026, forțele de drone au ucis peste 50.900 de militari ruși și au lovit peste 176.500 de ținte, cu o medie zilnică de 337 de soldați și 1.169 de ținte.
Potrivit datelor prezentate de Brovdi, costul mediu al uciderii unui soldat rus ar fi fost de aproximativ 918 dolari (aprox. 4.100 lei) în ultimul an. Unitățile de drone, care ar reprezenta 2,5% din forțele armate ale Ucrainei, ar fi responsabile pentru circa o treime din pierderile rusești din ultimele 12 luni, iar planul ar fi creșterea lor la 5% din armată.
Brovdi a mai spus că Ucraina „nu a lovit și nu va lovi direct civilii și țintele civile”, în contextul în care Rusia a acuzat Kievul, în ultimele săptămâni, de uciderea a zeci de civili în Ucraina ocupată.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra podurilor din sudul Ucrainei și Crimeea au început să afecteze aprovizionarea cu carburanți în Sevastopol , unde vânzarea este suspendată temporar, potrivit Biziday . Măsura vine după ce cisternele de realimentare nu au mai putut ajunge în oraș, pe fondul unor lovituri asupra infrastructurii de transport din zona ocupată. Guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Herson a transmis pe Telegram că armata ucraineană a atacat patru poduri din regiune, inclusiv unele care fac legătura cu Crimeea. Acesta a indicat drept ținte poduri din Preobrajenka și Mîrne, un pod lângă satul Stavki și un pod rutier de pe autostrada Perekop–Armeansk. Canalul de Telegram Crimean Wind a publicat, la rândul său, informații despre atacuri asupra a două poduri din proximitatea orașului Armeansk: unul la intrarea în peninsulă dinspre Herson și altul pe șoseaua către Krasnoperekopsk. Aceeași sursă susține că au fost avariate și camioane, iar resturi de dronă au lovit clădiri rezidențiale și o grădiniță. Au mai fost raportate explozii la Simferopol și Bahcisarai, iar în Sevastopol au apărut pene de curent în unele districte. Crimean Wind mai indică izbucnirea unui incendiu în apropierea bazei militare din Golful Strilețka. Pe partea de energie, guvernatorul din Sevastopol (administrația rusă de ocupație) a anunțat suspendarea vânzării de carburanți pentru o zi, motivând că transporturile nu au putut intra în oraș. În paralel, Ministerul rus al Energiei a recunoscut recent existența unor lipsuri de carburanți în sudul Rusiei și în Crimeea anexată, pe care le pune pe seama atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice. [...]
Loviturile Ucrainei asupra podurilor spre Crimeea riscă să complice aprovizionarea și mobilitatea în zona ocupată , după ce mai multe traversări din regiunea Herson au fost avariate, potrivit Meduza . Atacurile au avut loc în noaptea de 11 iunie și au vizat poduri care leagă Crimeea anexată de Rusia de regiunea Herson. Informația a fost comunicată de Vladimir Saldo , guvernatorul numit de Rusia pentru partea ocupată a regiunii Herson. Conform declarațiilor sale, au fost lovite: podurile peste Canalul Nord-Crimeea , în zona localităților Preobrajenca și Mirnoe; un pod rutier pe direcția Perekop–Armiansk; un pod în zona localității Stavki. Saldo a spus că podurile au suferit avarii și a indicat că „informații despre circulație și termenele de refacere” vor fi comunicate ulterior. Context: presiune pe infrastructura de acces către Crimeea Publicația notează că, în a doua jumătate a lunii mai, armata ucraineană a intensificat loviturile asupra șoselelor care duc spre Crimeea, ceea ce ar fi contribuit, printre altele, la un deficit de combustibil în peninsula anexată. În ultimele zile, potrivit aceleiași surse, forțele ucrainene au atacat de două ori podul Ciongar, iar circulația pe acesta a fost închisă. În acest stadiu, nu există în material detalii independente despre amploarea pagubelor sau despre când ar putea fi reluat traficul pe rutele afectate. [...]
Valerii Zalujnîi conduce detașat în clasamentul de încredere, iar diferența față de politicienii de vârf indică o presiune publică tot mai mare pentru un rol mai mare al liderilor militari în viitoarea conducere a Ucrainei , potrivit Kyiv Post , care citează un sondaj național realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Sondajul KIIS a fost realizat între 7 mai și 3 iunie 2026, pe baza a 1.015 interviuri telefonice cu adulți din teritoriile controlate de Ucraina, folosind un eșantion aleatoriu de numere de telefon mobil. Liderii militari domină clasamentul, cu scoruri nete puternic pozitive Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și în prezent ambasador în Regatul Unit, a obținut 73% încredere și 21% neîncredere (scor net +52). Alte figuri militare și de securitate incluse în sondaj au rămas, de asemenea, pe plus la capitolul încredere, inclusiv: Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (USF): 70% încredere, 7% neîncredere (scor net +63) – cel mai puternic rezultat din sondaj; Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial (menționat ca fost șef al serviciului de informații militare HUR): 70% încredere, 22% neîncredere (+48); Andrii Bilețkîi, comandant al Corpului 3 Armată: +38, cu mențiunea că aproximativ o treime dintre respondenți au spus că nu îl cunosc; Oleksandr Sîrskîi, comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: 52% încredere, 36% neîncredere (+16). În zona politică, doar câteva nume rămân pe plus Dintre politicienii civili și figurile publice, primarul Harkovului, Ihor Terehov, a fost cel mai bine plasat: 52% încredere și 19% neîncredere (scor net +32). Urmează ministrul apărării, Mihailo Fedorov, cu 50% încredere și 21% neîncredere (+29). Publicația amintește că Fedorov a fost anterior ministru al transformării digitale și a susținut digitalizarea. Președintele Volodîmîr Zelenskîi este al treilea între politicieni: 61% încredere și 34% neîncredere (+27). Alte figuri cu scor net pozitiv menționate în sondaj: Vitalii Kim (+20), Oleh Liașko (+5) și Serhii Prîtula (+2). Restul politicienilor enumerați au scoruri nete negative, inclusiv: Vitalii Kliciko (-11), Iuliia Svîrîdenko (-14), Dmîtro Razumkov (-19) și Oleksii Honcearenko (-23). Cele mai slabe scoruri nete au fost raportate pentru Petro Poroșenko (-45), Iurii Boiko (-72) și Iulia Timoșenko (-75). Ce semnal transmite sondajul pentru perioada următoare Directorul executiv al KIIS, Anton Hrușețkîi, a interpretat rezultatele ca o combinație între încrederea scăzută în mulți politicieni consacrați și cererea ridicată, în condiții de război, pentru lideri care „și-au dovedit” rolul. El a mai spus că diferența de încredere în favoarea lui Zalujnîi și Budanov, comparativ cu Zelenskîi, indică o așteptare publică pentru o implicare mai mare a figurilor militare în viitoarea conducere a țării. În același timp, Hrușețkîi a avertizat că această cerere s-ar putea schimba dacă războiul se încheie în termeni favorabili Ucrainei și există o perioadă mai lungă până la alegeri, când atenția publică s-ar putea muta către reformatori, anticorupție și dezvoltare economică. [...]
Donald Trump a amenințat că va prelua infrastructura petrolieră a Iranului , inclusiv insula Kharg – principalul terminal prin care Iranul livrează circa 90% din exporturile sale de petrol – într-o escaladare care mută miza conflictului spre controlul fluxurilor energetice, potrivit Antena 3 . Într-un interviu pentru Fox News și într-o postare pe Truth Social , Trump a spus că SUA ar urma să captureze „în curând” infrastructura de petrol și gaze a Iranului și a indicat explicit insula Kharg. El a comparat scenariul cu o preluare „cam la fel cum am făcut cu Venezuela”, conform aceleiași surse. De ce contează: țintirea exporturilor de petrol ridică miza economică Insula Kharg este descrisă drept principalul terminal petrolier al Iranului, prin care țara ar livra aproximativ 90% din exporturile sale de petrol. O eventuală încercare de a controla un astfel de nod ar lovi direct capacitatea Iranului de a exporta, cu implicații asupra veniturilor sale și asupra pieței energetice, chiar dacă Trump nu a detaliat pașii concreți pentru atingerea obiectivului. Antena 3 notează că Trump nu a menționat în mesajul său o operațiune militară terestră, dar a discutat această posibilitate în interviu, afirmând că armata americană ar putea „să invadeze și să ocupe” Iranul „mâine”, pe motiv că ar fi „lipsit de apărare” după campania de bombardamente americano-israeliene. Contextul escaladării: armistițiu pus la încercare și noi lovituri Potrivit materialului, SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie de bombardamente împotriva Iranului, justificată prin eliminarea programelor nuclear și de rachete balistice. Deși conducerea politică iraniană ar fi fost „decimată” în atacuri aeriene, regimul de la Teheran ar continua să reziste și să negocieze cu SUA un acord, după un armistițiu convenit pe 8 aprilie, „pus acum la încercare” de noi bombardamente americane și represalii iraniene asupra bazelor americane din regiune. Trump a mai spus că Iranul va fi lovit „foarte tare diseară” și a justificat reluarea bombardamentelor prin doborârea de către Iran a unui elicopter militar american Apache și prin tergiversarea acceptării unui acord privind dosarul nuclear, inclusiv neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit. Episodul kurd: acuzații privind armele destinate protestelor din Iran În același interviu, Trump s-a declarat „dezamăgit” de grupările kurde, afirmând că SUA le-ar fi expediat arme pentru a fi trimise mai departe participanților la revoltele din ianuarie din Iran, însă armele „nu au ajuns niciodată acolo”, relatarea fiind atribuită agenției EFE, preluată de Agerpres. „Sunt dezamăgit de kurzi, ca să fiu sincer. Kurzii ne-au dezamăgit. Cred că (acele arme) le-au păstrat pentru ei. Mi se pare o rușine, dar voi ține cont de asta. O voi ține minte.” Trump afirmase prima dată în aprilie că SUA ar fi trimis arme protestatarilor iranieni prin intermediul grupărilor kurde, dar că acestea „se pare” că le-au păstrat pentru ele, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, intențiile anunțate de Trump vizează atât intensificarea bombardamentelor, cât și o posibilă extindere a țintelor către infrastructura energetică. Nu sunt oferite detalii despre un calendar operațional sau despre o decizie formală privind o intervenție terestră, iar materialul subliniază că Trump nu a descris explicit o astfel de operațiune în mesajul public. [...]
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]
Iranul ia în calcul extinderea „listei de ținte” către infrastructură și active asociate companiilor lui Elon Musk , o evoluție care ridică riscuri operaționale pentru comunicații prin satelit și pentru investiții din regiune, potrivit G4Media , care citează agenția iraniană Fars și publicația Iran International. Informația apare în contextul în care Fars, afiliată Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), susține că Teheranul ar avea „dovezi” că armatele SUA și Israel au folosit infrastructură gestionată de Musk, inclusiv serviciul Starlink (internet prin satelit). Ce active ar putea intra pe lista de ținte Conform relatării, Iranul ar lua în considerare includerea unor stații terestre Starlink din mai multe state din Orientul Mijlociu, între care: Israel Qatar Iordania Emiratele Arabe Unite Oman Pe lângă acestea, Fars indică și „infrastructura legată de acționarii SpaceX”, menționând explicit Alpha Dhabi și Mubadala. De ce contează pentru mediul de afaceri Chiar dacă informațiile sunt prezentate ca intenții și justificări ale părții iraniene, simpla includere a unor active comerciale și de comunicații într-o „listă de ținte” amplifică riscul pentru: continuitatea serviciilor de conectivitate prin satelit în regiune, dacă ar fi vizate noduri de infrastructură la sol; companii și investitori asociați ecosistemului SpaceX, prin expunere reputațională și operațională; statele-gazdă menționate, care ar putea fi puse în situația de a gestiona vulnerabilități de securitate în jurul unor infrastructuri critice. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau despre o decizie finală, iar acuzațiile invocate sunt prezentate ca afirmații ale agenției Fars. [...]
