Știri
Știri din categoria Externe
Valerii Zalujnîi conduce detașat în clasamentul de încredere, iar diferența față de politicienii de vârf indică o presiune publică tot mai mare pentru un rol mai mare al liderilor militari în viitoarea conducere a Ucrainei, potrivit Kyiv Post, care citează un sondaj național realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS).
Sondajul KIIS a fost realizat între 7 mai și 3 iunie 2026, pe baza a 1.015 interviuri telefonice cu adulți din teritoriile controlate de Ucraina, folosind un eșantion aleatoriu de numere de telefon mobil.
Zalujnîi, fost comandant-șef al armatei și în prezent ambasador în Regatul Unit, a obținut 73% încredere și 21% neîncredere (scor net +52).
Alte figuri militare și de securitate incluse în sondaj au rămas, de asemenea, pe plus la capitolul încredere, inclusiv:
Dintre politicienii civili și figurile publice, primarul Harkovului, Ihor Terehov, a fost cel mai bine plasat: 52% încredere și 19% neîncredere (scor net +32).
Urmează ministrul apărării, Mihailo Fedorov, cu 50% încredere și 21% neîncredere (+29). Publicația amintește că Fedorov a fost anterior ministru al transformării digitale și a susținut digitalizarea.
Președintele Volodîmîr Zelenskîi este al treilea între politicieni: 61% încredere și 34% neîncredere (+27).
Alte figuri cu scor net pozitiv menționate în sondaj: Vitalii Kim (+20), Oleh Liașko (+5) și Serhii Prîtula (+2). Restul politicienilor enumerați au scoruri nete negative, inclusiv: Vitalii Kliciko (-11), Iuliia Svîrîdenko (-14), Dmîtro Razumkov (-19) și Oleksii Honcearenko (-23).
Cele mai slabe scoruri nete au fost raportate pentru Petro Poroșenko (-45), Iurii Boiko (-72) și Iulia Timoșenko (-75).
Directorul executiv al KIIS, Anton Hrușețkîi, a interpretat rezultatele ca o combinație între încrederea scăzută în mulți politicieni consacrați și cererea ridicată, în condiții de război, pentru lideri care „și-au dovedit” rolul. El a mai spus că diferența de încredere în favoarea lui Zalujnîi și Budanov, comparativ cu Zelenskîi, indică o așteptare publică pentru o implicare mai mare a figurilor militare în viitoarea conducere a țării.
În același timp, Hrușețkîi a avertizat că această cerere s-ar putea schimba dacă războiul se încheie în termeni favorabili Ucrainei și există o perioadă mai lungă până la alegeri, când atenția publică s-ar putea muta către reformatori, anticorupție și dezvoltare economică.
Recomandate
Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un negociator unic pentru Ucraina, avertizând că lipsa unui mandat comun slăbește Europa , pe fondul discuțiilor purtate în formate restrânse între unele capitale europene, potrivit Digi24 . Într-o intervenție în Parlament, înaintea participării sale la viitorul Consiliu European, premierul Italiei a susținut că UE ar trebui să desemneze „o figură cu autoritate”, învestită cu „încrederea și mandatul tuturor statelor membre”, pentru a reprezenta poziția Europei în eventuale negocieri privind Ucraina. În absența unei astfel de reprezentări, Meloni a avertizat că Europa riscă să meargă „în orb”, cu „formule variabile și insuficient reprezentative”, care duc la „fragmentare, confuzie și slăbiciune”. De ce contează: legitimitatea UE la masa negocierilor Meloni a argumentat că o eventuală negociere între Ucraina și Rusia va include teme care privesc direct Europa, motiv pentru care blocul comunitar „trebuie să le negocieze”. În acest context, critica sa vizează mai ales lipsa unui format care să poată vorbi în numele întregii Uniuni, nu neapărat componența unui grup sau altul. „Problema reală, din punctul meu de vedere, nu este cine face parte sau nu dintr-un anumit format, ci faptul că, în prezent, niciun format nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.” Linia Italiei: sprijin pentru Kiev și presiune economică asupra Moscovei Premierul italian a reiterat că „sprijinirea Kievului și menținerea presiunii asupra Moscovei” rămân, în viziunea sa, singura cale „serioasă” pentru a crea condiții care să forțeze deschiderea unei etape reale de negocieri. Meloni a declarat și că susține al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei , motivând că Moscova „continuă să refuze un armistițiu și începutul unor negocieri serioase”. „Va fi necesar să menținem o presiune politică și economică puternică.” Contextul politic: reacție după întâlnirea de la Londra Deși nu a numit explicit întâlnirea, poziția exprimată de Meloni vine la câteva zile după discuțiile despre Ucraina de la Londra între premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează aceeași sursă. Mesajul Romei pune accent pe riscul ca inițiativele în cercuri restrânse să erodeze capacitatea UE de a acționa coerent, mai ales dacă se ajunge la o fază de negocieri. [...]
O grevă națională în Italia poate bloca trenurile și transportul feroviar de marfă , iar românii care călătoresc joi sunt avertizați să se aștepte la întârzieri și anulări, potrivit Antena 3 , care citează o atenționare a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Greva anunțată afectează transportul feroviar de pasageri joi, în intervalul 09:01–17:00, iar transportul feroviar de marfă începând de joi, ora 03:00, până vineri, ora 02:00. În acest context, MAE transmite că sunt posibile perturbări ale circulației, inclusiv întârzieri sau anulări de curse. Ce pot face călătorii și companiile afectate Pentru informații suplimentare despre grevele planificate, MAE indică pagina scioperi.mit.gov.it/mit2/public/scioperi. În plan practic, avertizarea are relevanță atât pentru turiști, cât și pentru firmele care depind de livrări pe cale ferată, deoarece fereastra de oprire include și segmentul de marfă. Asistență consulară: numere utile Românii pot solicita asistență consulară la Consulatul General al României la Roma , la următoarele numere: +39 06 835 233 44; +39 06 835 233 52; +39 06 835 233 58; +39 06 835 233 56; +39 06 835 233 69; +39 06 835 233 71; +39 06 835 233 74. Apelurile sunt redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și sunt preluate în regim de permanență. Pentru urgențe, MAE indică linii dedicate, în funcție de regiune: Roma: +39 34 514 739 35 Milano: +39 36 610 814 44 Bologna: +39 32 480 351 71 Torino: +39 33 875 681 34 Trieste: +39 34 088 216 88 Bari: +39 33 460 422 99 Catania: +39 32 096 531 37 MAE recomandă și consultarea paginilor roma.mae.ro, cgroma.mae.ro și www.mae.ro și reamintește existența aplicației „Călătorește informat”, cu informații și sfaturi de călătorie. [...]
Bulgaria avertizează că exporturile de cereale pot fi blocate după explozia unei drone maritime în Portul Constanța , pe fondul riscului ca navele comerciale să evite zona și al scumpirii asigurărilor, potrivit Digi24 . Temerea, exprimată de fermieri și traderi bulgari, este că escaladarea tensiunilor din bazinul Mării Negre ar putea face „inacceptabil” comerțul maritim în regiune, cu efect direct asupra porturilor Varna și Burgas, de care depind exporturile Bulgariei. Costul asigurărilor și lipsa navelor, risc operațional pentru export Președinta Uniunii Producătorilor de Cereale din Dobrogea, Radostina Zhekova , a declarat pentru publicația Agri.bg (citată de presa bulgară, preluată de News.ro) că loviturile ucrainene asupra Portului Constanța cresc presiunea asupra lanțului logistic regional, chiar înainte de noua recoltă. În scenariul în care siguranța navelor comerciale nu poate fi garantată, iar costurile de asigurare cresc, Bulgaria riscă să nu poată exporta grâul din recolta acestui an, estimată la circa 10 milioane de tone. Consecința imediată ar fi costuri suplimentare pentru fermieri, în special pentru depozitare, în condițiile în care marfa nu mai poate fi expediată. Piață „în stagnare”, pe fondul incertitudinii Zhekova mai susține că piața este deja blocată, cu cerere redusă atât pentru grâu, cât și pentru porumb, ceea ce amplifică presiunea asupra producătorilor. „Dacă acest război nu se termină, asigurătorii vor crește foarte mult prețurile pentru transportul de marfă, iar exportul de bunuri din Bulgaria va deveni imposibil”, a declarat Radostina Zhekova, pentru Agri.bg. În lipsa unor elemente noi privind securizarea rutelor maritime, mesajul fermierilor bulgari indică un risc de întrerupere a fluxurilor comerciale în Marea Neagră, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și a capacității de export în plin sezon agricol. [...]
Administrația Trump spune că negocierile cu Iranul rămân „aproape”, deși SUA a lovit militar ținte iraniene , într-un context în care Strâmtoarea Hormuz este „efectiv închisă”, iar asta împinge în sus prețurile globale la energie și perturbă transportul altor mărfuri, potrivit Politico . Loviturile americane au venit după ce Iranul a doborât, în weekend, un elicopter militar al SUA în apropierea Strâmtorii Hormuz. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat sub protecția anonimatului, a susținut că „nimic nu se schimbă” în privința stadiului acordului și că o înțelegere cu Teheranul este „încă aproape”. De ce contează: Hormuz rămâne blocată, iar costul economic crește Chiar dacă Washingtonul descrie răspunsul militar drept „proporțional”, miza imediată pentru piețe este funcționarea Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice. În material se arată că, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, cresc prețurile globale la energie și apar disfuncționalități în transportul altor bunuri. În acest cadru, Casa Albă încearcă să mențină simultan două piste: represalii militare limitate și un acord care ar putea duce la redeschiderea rutei maritime. Două „găleți” în paralel: operațiuni militare și negociere Oficialul de la Casa Albă a descris abordarea drept o separare între componenta militară și cea diplomatică: „Există o găleată militară și apoi există o găleată de negociere. Un elicopter a fost doborât ieri. Trebuie să răspundem în mod similar, dar în același timp încă se încearcă negocierea unui acord. Deci, două lucruri se pot întâmpla în același timp.” Același oficial a mai afirmat că SUA și-ar fi atins „obiectivele-cheie” în raport cu Iranul și că „partea militară” a operațiunii „s-a încheiat”, administrația intrând într-o a doua fază, de „acord negociat și înțelegere”, cu mențiunea că președintele „păstrează toate opțiunile”. Calendar incert și mesaje divergente Donald Trump a spus în repetate rânduri că un acord este aproape. Marți dimineață, el le-a declarat reporterilor că SUA sunt „aproape de un acord puternic” și că Strâmtoarea Hormuz s-ar putea deschide după semnare „în două sau trei zile”. Vicepreședintele JD Vance a nuanțat, într-un interviu pentru CBS publicat marți, spunând că SUA sunt „foarte aproape” de un acord, dar acesta ar putea veni „săptămâna viitoare” sau „peste luni”. De partea cealaltă, lideri iranieni au avut un ton mai dur în public. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat pe X că Iranul preferă „limbajul diplomației”, dar poate trece la alte „limbi” dacă angajamentele sunt încălcate. Factorul Israel și presiunea internă asupra strategiei Politico notează că Israelul complică negocierile, după ce luni a avut schimburi de atacuri cu Iranul. Trump l-a sunat pe premierul Benjamin Netanyahu și i-a cerut să se abțină de la lovituri care depășesc „represaliile directe”. În paralel, unii aliați ai Casei Albe pun sub semnul întrebării strategia de a continua diplomația în timp ce Hormuz rămâne închisă, cu efecte economice vizibile. O persoană apropiată administrației, citată anonim, spune că este surprinsă că Trump nu a mers către un nou atac de amploare și ridică inclusiv ipoteza unor constrângeri legate de capabilități și muniții, sau a dorinței de a nu escalada. Ce urmează Din informațiile disponibile, administrația mizează pe un acord care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, în timp ce păstrează opțiunea unor acțiuni militare suplimentare. Însă intervalul de timp rămâne neclar, iar escaladarea din teren – inclusiv dinamica SUA-Iran-Israel – poate amâna sau deraia o înțelegere. [...]
Închiderea Strâmtorii Hormuz „până la noi ordine” ridică riscul unui șoc pe piața petrolului și al unor blocaje logistice , după ce Iranul a anunțat că oprește tot traficul prin acest culoar maritim esențial, pe fondul unor noi lovituri americane și al represaliilor iraniene, potrivit Al Jazeera . Statele Unite au lansat miercuri seară atacuri asupra „mai multor ținte” din Iran, la ordinul președintelui Donald Trump, iar armata americană a justificat operațiunea ca răspuns la „agresiunea neprovocată și continuă” a Iranului. Teheranul a reacționat prin atacuri asupra unor baze americane din Bahrain și Kuweit și asupra a două nave aflate în Strâmtoarea Hormuz. Ce înseamnă operațional închiderea Hormuz Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a acuzat SUA de „încălcări repetate” ale armistițiului din aprilie și a transmis că Strâmtoarea Hormuz este „închisă până la noi ordine”. Potrivit aceleiași declarații, măsura afectează „tot traficul” din zonă, inclusiv petrolierele și navele comerciale. IRGC a mai susținut că „două petroliere care încercau să treacă ilegal prin strâmtoare au fost lovite” și a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora armata SUA ar fi ajutat navele să tranziteze strâmtoarea. Lovituri și ținte raportate în Golf Presa de stat iraniană a relatat explozii pe insula Qeshm și în orașele Bandar Abbas și Sirik, de-a lungul Strâmtorii Hormuz. Alte explozii au lovit orașul sudic Kargan, unde au fost rănite cel puțin două persoane. În paralel, IRGC a revendicat atacuri cu drone asupra unor baze din regiune: baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; baza Ali Al Salem și baza Ahmad Al-Jaber din Kuweit. Escaladarea vine după un schimb de lovituri „ochi pentru ochi” între cele două părți, pe fondul doborârii unui elicopter american Apache în Strâmtoarea Hormuz. În acest context, Iranul a spus că a vizat Flota a Cincea a SUA în Bahrain, baza Ali Al Salem din Kuweit și o bază aeriană din Azraq, Iordania, în timp ce SUA au bombardat insula Qeshm și porturile Sirik, Jask și Bandar Abbas. Teheranul a mai afirmat că atacurile americane au distrus două rezervoare de apă și au avariat un turn de telecomunicații. Negocieri blocate și riscul extinderii conflictului La Casa Albă, Trump a acuzat Iranul că tergiversează negocierile pentru un acord de pace și a amenințat că va lovi țara „foarte dur”. Ulterior, într-un interviu pentru Fox News, a spus că ar putea viza centrale electrice și poduri dacă Iranul nu semnează un acord. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns pe X, avertizând că infrastructurile critice sunt „sângele vital al oamenilor” și că amenințările de a le ataca „nu sunt o demonstrație de forță”, ci „un semn de disperare”. Potrivit Al Jazeera, discuțiile rămân indirecte și urmăresc un acord interimar care să oprească ostilitățile, lăsând programul nuclear pentru negocieri ulterioare. Printre punctele de blocaj menționate se află cererea Iranului privind eliberarea activelor înghețate și relaxarea sancțiunilor, pe fondul complicării dosarului de campania Israelului în Liban împotriva Hezbollah, aliat al Teheranului. [...]
Escaladarea militară în Golful Persic ridică riscul de perturbări în zona Strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative”, inclusiv obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, relatează Mediafax . Potrivit agenției iraniene IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că a lovit mai multe baze militare, între care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit. Informațiile nu au fost confirmate independent până acum, iar amploarea atacurilor și eventualele pagube rămân neclare. Tensiunile se suprapun peste o nouă serie de atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, pentru a doua zi la rând, conform aceleiași surse. Alertă în Bahrain, incertitudine în Kuweit La scurt timp după anunțul Iranului, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi. „Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur” În Kuweit, autoritățile nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore, mai notează Mediafax. Ce contează pentru economie Pentru piețe și companii, miza imediată este riscul ca escaladarea să afecteze operațiunile și securitatea în regiunea Golfului, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul de energie. Deocamdată, lipsa confirmărilor independente privind atacurile și pagubele menține un grad ridicat de incertitudine asupra evoluțiilor pe termen scurt. [...]
